ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1812/2008

Asupra recursului de față;

În baza actelor și

lucrărilor dosarului, se rețin următoarele:

Tribunalul Suceava l-a

condamnat pe inculpatul I.I.C., prin sentința penală nr. 398 din 21 decembrie 2007,

pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 alin. (1) cu

aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (2) C. pen., prin schimbarea

încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 174 alin. (1) raportat

la art. 175 alin. (l) lit. a) C. pen., la pedeapsa de 9 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen.,

s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe toată

durata executării pedepsei.

Inculpatul a fost obligat să

plătească părții civile C.G.C. suma de 10.000 lei daune materiale și 3.000 lei

daune morale.

Inculpatul a fost obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru

a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că inculpatul locuiește în comuna

B.,

județul Suceava, împreună cu mama sa, I.M. și fratele său I.N. Inculpatul nu

avea loc de muncă stabil, dar își câștiga existența din munca

desfășurată, atât la

domiciliul său, cât și din munci ocazionale prestate la diverse persoane de pe

raza localității de domiciliu. În cea mai mare parte sumele obținute din astfel

de munci erau cheltuite pe consumul de băuturi alcoolice.

Între inculpatul I.I.C. și

victima C.V.I. exista un conflict mai vechi, datând din anii 2001 - 2002, când

victima l-ar fi agresat fizic pe

inculpat

la o discotecă din comuna Gălănești, județul Suceava, iar o faptă similară s-a

repetat în iarna anilor 2005 - 2006, lângă un

local ce aparține de C.C.F.N. Niciodată inculpatul nu a reclamat faptele

victimei la organele de poliție.

În după-amiaza zilei de 05

noiembrie 2006, inculpatul a consumat băuturi alcoolice,

împreună cu alți tineri din localitate, la

magazinul ce aparține Cooperativei de Consum

B., iar apoi la barul numitului R.Ș. Cât timp a consumat băuturi

alcoolice, la

cele două unități din comună, a aflat că la locuința

vecinei sale H.S. s-ar afla victima C.V.I.

În jurul orelor 22,00, după

ce a cumpărat de la barul lui Ș.R., o sticlă de un litru de vin, o ciocolată și

alte dulciuri, inculpatul împreună cu martorul N.Ș. s-au deplasat la locuința

fam. F.C. și F.M., vecini atât cu locuința sa, cât și cu H.S., unde se afla

victima.

La

locuința soților F. se aflau și fratele inculpatului pe nume I.G.

N.,

concubina acestuia, P.E.C. și copilul minor al acestora în vârstă

de 2 ani.

După

ce au consumat cu toții din sticla cu vin și din dulciurile aduse, inculpatul

i-

a propus fratelui său, respectiv I.G.N., în prezența concubinei acestuia

P.E.C. să

meargă împreună la vecina H.S. ca să-l bată pe C.V.I., în sensul de a se

răzbuna pentru bătăile primite, de la acesta din urmă în anii anteriori.

Întrucât fratele

inculpatului, fiind proaspăt eliberat din penitenciar, a refuzat să-l

însoțească, un rol hotărâtor în luarea acestei

decizii a avut și concubina sa P.E.

C. Inculpatul a părăsit de unul

singur locuința soților F. plecând spre casa

martorei

H.S., unde știa că se află victima, în ideea de a se răzbuna.

Ajuns la destinație, în

gangul de la intrare în casă, s-a întâlnit cu victima, care tocmai ieșea din

casă pentru a merge la toaletă, care este amplasată în grădina din apropierea

imobilului.

Astfel, după ce s-au

întâlnit cei doi au început să-și adreseze injurii, să se îmbrâncească și chiar

să se lovească reciproc. Ajunși în curte, în dreptul fântânii,

inculpatul a luat o bucată de scândură, cu care

era acoperită fântâna și a aplicat victimei

mai multe lovituri în zona

capului, doborând-o astfel la pământ, după care a continuat s-o lovească atât

cu scândura, cât și cu picioarele.

La intervenția martorei H.V.

(fiica lui H.S., proprietara imobilului în curtea căruia s-a comis fapta),

inculpatul a abandonat victima plecând spre domiciliul său. După incident,

victima a fost dusă în casă, însă, întrucât starea acesteia se agravase, în

jurul orelor 01,40 a fost sunat Serviciul de Ambulanță pentru a interveni de

urgență.

Mai

întâi victima a fost transportată la Spitalul mun. Rădăuți, iar de aici la

Spitalul

Sf. Spiridon din Iași, unde la data de 06 noiembrie 2006,

orele 22,50 a decedat.

Din raportul de constatare

medico-legală nr. 1687 din 13 noiembrie 2006 a rezultat că moartea victimei C.V.I.

a fost violentă, ea s-a datorat comei cerebrale traumatice, consecința

hematomului subdural și contuziei cerebrale în cadrul unui traumatism

cranio-facial (multiple plăgi contuze, plagă transfixiantă, fractură de calotă

craniană iradiată la baza craniului și multiple traecte de fracturi de bază de

craniu). Aspectul și topografia leziunilor pledează pentru producerea lor prin

loviri active, repetate, cu obiecte contondente urmate de cădere.

Față de situația de fapt

reținută în cauză, tribunalul a constatat că încadrarea juridică dată prin

rechizitoriu este greșită întrucât din declarațiile martorilor și raportul

de constatare medico - legală coroborat cu

declarațiile inculpatului rezultă că acesta nu a

premeditat săvârșirea

faptei, conflictul dintre părți fiind spontan și datorat prezenței victimei la

domiciliul martorei H.S.

Astfel, tribunalul a

schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 174 raportat la

art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 174 alin.

(1) C. pen.

La individualizarea

pedepsei, instanța a avut în vedere împrejurările săvârșirii faptei, persoana

inculpatului, fără antecedente penale, tânăr, poziția procesuală de

recunoaștere și regret a faptei comise, criterii pe care le-a apreciat ca și

circumstanțe

atenuante, cărora le-a dat

eficiență conform art. 76 alin. (2) C. pen.

S-a reținut că scopul

pedepsei poate fi atins numai prin aplicarea unei pedepse privativă de

libertate.

Sub

aspectul laturii civile s-a reținut că sunt date elementele răspunderii civile

delictuale și în temeiul art.

998 și 999 C. civ., inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile.

î

mpotriva acestei hotărâri

judecătorești a declarat apel inculpatul I.I., solicitând schimbarea încadrării

juridice în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte

prevăzută de art.

183 C. pen., cu motivarea că din probele administrate nu rezultă intenția

inculpatului

de a ucide victima, aceasta decedând ulterior altercației, la spital.

De

asemenea, a solicitat redozarea pedepsei.

Curtea de Apel Suceava, prin

decizia penală nr. 15 din 15 februarie 2008, a respins, ca nefondat, apelul

declarat de inculpatul I.I.C. împotriva sentinței penale nr. 398 din 21

decembrie 2007 a Tribunalului Suceava.

Nemulțumit și de această

hotărâre, în termenul legal, inculpatul a declarat recursul de față, reluând

motivele apelului.

În raport de cele ce se vor

examina, Curtea apreciază, ca nefondat, recursul.

Examinându-se actele și

probatoriul cauzei, Curtea reține că, acesta a fost evaluat corect, iar încadrarea

juridică este cea legală, corespunzând activității infracționale desfășurate de

inculpat dar și intențiilor acestuia.

Loviturile repetate și cu

intensitate, aplicate victimei, în zona capului, fractura calotei craniene dar

și a bazei de craniu, cu obiecte contondente (după descrierea raportului de

necropsie) dovedesc fără niciun dubiu, puternica „dorință de răzbunare” a

inculpatului după cum el singur, o declară fratelui său, pe care l-a și invitat

la scandal, cu partea vătămată.

Pedeapsa aplicată, de 9 ani

închisoare, de asemenea nu se poate socoti excesivă, față de împrejurările

concrete în care, „după ani de zile de când victima l-a lovit pe inculpat”, el

a ales momentul „de răzbunare” prin săvârșirea faptei, ce face obiectul

dosarului de față.

Astfel, toate aceste date

dovedesc pe lângă perseverența și premeditarea în comiterea faptei penale,

lipsa sa de atenție și ascultare, asupra sfaturilor bune și de liniștire

primite de la cei din grup și în special, de la fratele său, așa încât pedeapsa

de 9 ani închisoare se apreciază că, va putea asigura pe lângă prevenția

generală și îndreptarea recurentului inculpat.

În consecință, recursul

declarat de acesta, va fi respins, ca nefondat, în baza art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen.

Se vor aplica și

dispozițiile art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de recurentul inculpat I.I.C. împotriva deciziei penale nr. 15

din 13 februarie 2008 a Curții de Apel Suceava, secția penală.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 mai 2008.