ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 763/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Curții de Apel Pitești, reclamantul E.I. a chemat în judecată pe

pârâții Garda Națională de Mediu – Comisariatul General, Comisariatul Județean

Argeș și Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, solicitând:

- anularea

d

eciziei nr. 9 din 14 ianuarie 2008

emisă de pârâta Garda Națională de Mediu – Comisariatul General;

- anularea Deciziei nr. 198

din 16 ianuarie 2008 emisă de pârâta Garda Națională de Mediu – Comisariatul

General;

- anularea Deciziei nr. 296

din 17 ianuarie 2008 emisă de pârâta Garda Națională de Mediu – Comisariatul

General;

- suspendarea executării

deciziilor până la soluționarea acțiunii în anulare;

- reintegrarea pe funcția de

comisar șef în cadrul Comisariatului Județean Argeș;

- obligarea pârâților la

plata de daune materiale, reprezentând indemnizația de conducere de 50%;

- obligarea pârâților la

cheltuieli de judecată.

drept pe care se întemeiază cererea

Reclamantul, care a

îndeplinit funcția de comisar regional în cadrul Comisariatului Regional Argeș,

a fost schimbat din această funcție ca urmare a aplicării prevederilor H.G. nr.

1224/2007, prin care s-au desființat Comisariatele Regionale de Mediu.

Prin adresa nr. 86 din 16

ianuarie 2008, reclamantul a optat pentru funcția vacantă de comisar șef al

Comisariatului Județean Argeș, însă postul a fost ocupat de o altă persoană.

Din acest motiv, reclamantul

a fost obligat contrar voinței sale să facă o altă opțiune, respectiv cea de

comisar clasa I, grad profesional superior, treapta I de salarizare.

Reclamantul consideră că

decizia nr. 9/2008 este lovită de nulitate, deoarece s-a încălcat termenul de

manifestare a opțiunii de ocupare a unui post, funcția de conducere similară

fiind vacantă.

Prin întâmpinare, se

solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, avându-se în vedere că funcția

de Comisar regional a fost desființată odată cu adoptarea noii legi de

organizare, respectiv H.G. nr. 1224/2007.

Funcția nu se mai regăsește

în noua structură organizatorică a Gărzii Naționale de Mediu, reintegrarea

reclamantului pe funcția deținută anterior nu mai este posibilă.

fond.

Prin sentința nr. 50/F/C din

2 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 125/46/2008, Curtea de Apel Pitești -

Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea

ca nefondată, față de pârâta Garda Națională de Mediu – Comisariatul General și

a obligat reclamantul la 2975 lei cheltuieli de judecată către pârâta Garda

Națională de Mediu – Comisariatul General; a respins acțiunea față de pârâții

Comisariatul Județean Argeș și Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile

pentru lipsa calității procesuale pasive.

care au format convingerea instanței de fond.

S-a reținut că, dată fiind

desființarea comisariatelor regionale, în mod legal s-a procedat la eliberarea

reclamantului din funcția publică de conducere deținută anterior, conform art. 99

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999.

S-a mai reținut că în

privința pretinsei constrângeri nu s-a făcut nici o probă și că manifestarea de

voință a reclamantului s-a concretizat în adresa nr. 480 din 17 ianuarie 2008,

prin care acesta a solicitat, în scris, numirea în funcția de execuție de

comisar clasa I, grad profesional superior, treapta I de salarizare.

6.

r

ecursul formulat de reclamantul Ene Ioan.

Motivele de recurs s-au

întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 304

1

C. proc. civ. .

Un prim motiv de recurs este

acela privind încălcarea dreptului la apărare și a principiului rolului activ

al instanței de judecată.

Se critică respingerea

nelegală a probei cu înscrisuri solicitată de recurent: respectiv actele ce au

stat la baza numirii lui V.J., copie după ordinul de deplasare, adresă prin

care pârâtul M.M.D.D. să comunice dacă a emis vreun aviz de eliberare din

funcții a angajaților.

Al doilea motiv de recurs

vizează încălcarea sau aplicarea greșită a legii, prin aceea că instanța de

fond a dat eficiență cererii recurentului de schimbare a opțiunii fără să

cerceteze împrejurările concrete.

Intimații, prin întâmpinare,

au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În mod corect s-a respins

acțiunea față de pârâții Comisariatul județean Argeș și Ministerul Mediului și

Dezvoltării Durabile pentru lipsa calității procesuale pasive și ca nefondată în

rest.

Se arată că instanța de fond

a respectat dreptul la apărare al reclamantului - recurent, permițându-i să

facă doar apărările necesare cauzei.

La pronunțarea soluției

instanța de fond a ținut seama de toate actele existente la dosar, inclusiv de

adresa nr. 480 din 17 ianuarie 2008.

II. Considerentele instanței

de recurs

10 octombrie 2007 s-a modificat art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 17/2005 pentru

stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice

centrale.

O.U.G. nr. 107/2007 a

desființat comisariatele regionale, astfel încât Garda Națională de Mediu

trebuia să funcționeze la nivel central prin Comisariatul General și avea în

subordine 41 de comisariate județene, Comisariatul municipiului București și

Rezervația Biosferei Delta Dunării.

O.U.G. nr. 107 din 10

octombrie 2007 a fost respinsă prin Legea nr. 235 din 31 octombrie 2008,

publicată în M. Of. nr. 747 din 5 noiembrie 2008.

Prin legea de respingere a

ordonanței de urgență nu au fost respectate prevederile art. 115 alin. (8) din

Constituția României, conform cărora „prin legea de aprobare sau de respingere

se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele

juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței”.În speță, se pune

probleme efectelor produse de Legea nr. 235/2008 prin care a fost respinsă

ordonanța de urgență.

În prezent, H.G. nr. 1224/2007

emisă în baza O.U.G. nr. 107/2007 nu mai poate produce efecte juridice.

La rândul lor, deciziile

emise în baza H.G. nr. 1224/2007 nu mai au suport legal.

Conform art. 4 alin. (3) din

Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, un act normativ nu

mai poate produce efecte juridice, după abrogarea actului normativ superior în

baza căruia a fost emis.

În cauza de față O.U.G. nr. 107/2007

nu a fost abrogată, însă a fost respinsă în Parlament. Efectele respingerii

unei ordonanțe de urgență sunt identice cu cele ale abrogării actului normativ.

În prezent, este în vigoare

O.U.G. nr. 17/2005 care organizează Garda Națională de Mediu în Comisariate

Regionale și Comisariate Județene, astfel încât nu se mai justifică emiterea

deciziei nr. 24 din 14 ianuarie 2008 prin care intimatul-reclamant a fost

eliberat din funcția de Comisar Șef.

Este adevărat că regula în

vederea anulării unui act administrativ individual este aceea a analizării motivului

de anulare în momentul emiterii actului.

Nu pot fi ignorate însă nici

cauzele intervenite după emiterea actului administrativ, în timpul cât acesta

este în vigoare.

În ipoteza în care actul

administrativ normativ în baza căruia a fost emis actul administrativ

individual nu mai este în vigoare este firesc ca și acest din urmă act să fie

anulat.

Aceasta este și opinia

doctrinei, a se vedea de exemplu: A.I., „Tratat de drept administrativ”;

Curierul juridic nr. 11/2008.

Mai mult, conform

prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică

legislativă, în cazul abrogării unei dispoziții sau a unui act normativ se

repune în vigoare actul normativ inițial, dacă este vorba de o ordonanță de

g

uvern care a fost respinsă prin lege

de către Parlament.

Prin O.U.G. nr. 107/2007 s-a

prevăzut modificarea alin. (1) al art. 2 din O.U.G. nr. 17/2005, iar conform art.

59 din Legea nr. 24/2000 modificarea unui act normativ este admisă dacă nu se

afectează concepția generală ori caracterul unitar al acestui act sau dacă nu

privește întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză; în caz

contrar actul se înlocuiește cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime

abrogat.

Se poate observa astfel că

O.U.G. nr. 107/2007 nu a respectat normele de tehnică legislativă, deoarece a

modificat cea mai mare parte a reglementării referitoare la organizarea Gărzii

Naționale de

m

ediu.

Cu referire strictă la

primele două motive de recurs invocate, se va constata că față de împrejurarea

legislativă intervenită și care nu a putut fi ignorată de instanța de recurs nu

mai este necesară și analizarea acestora.

ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza I și alin. (3) C. proc. civ., art. 20 din

Legea nr. 554/2004 modificată și completată să se dispună admiterea recursului

și modificarea sentinței recurate.

acțiunea formulată, în sensul anulării Deciziilor nr. 9 din 14 ianuarie 2008, nr.

198 din 16 ianuarie 2008 și nr. 206 din 17 ianuarie 2008.

reintegrarea reclamantului pe funcția deținută anterior.

dețin un raport de serviciu cu reclamantul, la plata către acesta a drepturilor

salariale corespunzătoare funcției.

fără obiect capătul de cerere referitor la suspendarea actelor administrative

atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

E.I. împotriva sentinței civile nr. 50/F/C din 2 aprilie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința recurată în

sensul că admite acțiunea.

Anulează Deciziile nr. 9 din

14 ianuarie 2008, nr. 198 din 16 ianuarie 2008 și nr. 206 din 17 ianuarie 2008.

Dispune reintegrarea

reclamantului pe funcția deținută anterior.

Obligă pârâții la plata

către reclamant a drepturilor salariale corespunzătoare funcției .

Respinge ca rămas fără

obiect capătul de cerere referitor la suspendarea actelor administrative

atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 12 februarie 2009.