ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1210/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 25 martie 2008 la

Curtea de Apel Suceava, reclamanta SC A. SA Botoșani a solicitat în

contradictoriu

cu pârâții Ministerul

Economiei și Finanțelor, D.G.F.P. Botoșani și A.F.P. Botoșani, anularea

deciziei de imputare nr. 113 din 13 septembrie 2007, a dispoziției nr.

II/18666/2 din 14 septembrie 2007 și raportului de inspecție fiscală nr.

II/18666 din 14 septembrie 2007 întocmite de D.G.F.P. Botoșani, precum și

anularea deciziei nr. 333 din 27 noiembrie 2007 emisă de

A.N.A.F.,

solicitând exonerarea sa de plata sumei de 1.118.489 lei.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că, organul de control a prezumat efectuarea unor

operațiuni comerciale cu facturi lipsă, fără să indice în actul de control, temeiul

legal avut în vedere. Nelegalitatea impunerii rezidă în aceea că, organul de

control și-a depășit competența, întrucât nu a procedat la estimarea bazei de

impunere ci a prezumat efectuarea unor acte de comerț generatoare de venituri

și TVA colectată.

A mai arătat reclamanta că,

organul de control nu a identificat prin control încrucișat nici o factură sau

alt document folosit în activitatea comercială și care să fi fost lipsă.

Cu privire la sumele stabilite

ca urmare a retractării unor tranzacții comerciale constând în vânzarea unor

imobile, reclamanta a arătat că, vânzările de imobile care au constituit

obiectul retractării nu sunt operațiuni comerciale, conform art. 4 C. com.,

astfel că organul de control a interpretat greșit situația de fapt.

Curtea de Apel Suceava, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 66 din 8

mai 2008 a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC

A. SA Botoșani în contradictoriu cu pârâți

Ministerul

Economiei și Finanțelor, D.G.F.P. Botoșani și A.F.P. Botoșani și în consecință:

a anulat decizia nr. 333 din 27 noiembrie 2007 emisă de Ministerul Economiei și

Finanțelor, A.N.A.F. A admis contestația formulată de reclamantă. A anulat

decizia de impunere nr. 113 din 18 septembrie 2007, dispoziția nr. II/18666/2

din 14 septembrie 2007 și raportul de inspecție fiscală nr. II/18666 din 14

septembrie 2007 emise de pârâte și a dispus exonerarea reclamantei de plata

sumei de 1.118.489 lei.

În

motivarea soluției s-a reținut că, procedura de estimate a bazei de impunere

este nelegală și dă loc arbitrariului, întrucât s-a făcut cu încălcarea

dispozițiilor art. 66 C. proc. fisc. Totodată prezumția efectuării unor acte de

comerț generatoare de venituri și TVA nu este prevăzută de lege, întrucât

impozitul pe profit și TVA calculată, trebuie să fie reale, iar nu stabilite

prin calcule arbitrare și prezumții. Actele de vânzare-cumpărare a unor bunuri

imobile sunt acte civile, iar nu acte comerciale. Ca atare, s-a constatat a fi

nedatorate majorările și penalitățile de întârziere aferente, calculate de

organul fiscal și reținute în sarcina reclamantei.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat recurs în termen, pârâta A.F.P. Botoșani în nume

propriu și pentru D.G.F.P. Botoșani și Ministerul Finanțelor Publice, invocând

lipsa procedurii de citare a A.N.A.F., care a emis decizia nr. 333 din 27

noiembrie 2007, contestată. Totodată recurenta a arătat că, pârâtul Ministerul

Economiei și Finanțelor nu a emis nici un act administrativ fiscal, motiv

pentru care acesta nu are calitate procesuală pasivă.

Pe

fondul cauzei recurenta arată că, estimarea facturilor lipsă s-a făcut în baza

art. 67 din O.G. nr. 92 /2003, în vigoare în perioada efectuării inspecției

fiscale, că instanța de fond nu a manifestat rol activ în aprecierea probelor

administrate în cauză.

Recurenta

susține că actele subiective la care se referă art. 4 C. com. dobândesc natura

juridică de acte de comerț, nu ca urmare a calității lor proprii ci datorită

persoanei care le exercită și a calității sale de comerciant.

La

data de 25 februarie 2009, recurenta A.F.P. Botoșani a declarat în scris că, în

baza împuternicirii nr. 1/3272/2008 a D.G.F.P. Botoșani, și în baza împuternicirilor

nr. 74829 din 16 iunie 2008 nr. 74829/2006 ale Ministerului Economiei și

Finanțelor, renunță la judecata recursului declarat, care formează obiectul dosarului

nr. 100/39/2008, cu termen de judecată la data de 4 martie 2009.

Curtea,

față de declarația recurentei formulată în baza împuternicirilor menționate,

având în vedere dispozițiile art. 246 C. proc. civ., care exprimă principiul

disponibilității în procesul civil, urmează a lua act de renunțarea la judecata

recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea la judecata

recursului declarat de Administrația Finanțelor Publice a municipiului Botoșani

în nume propriu și pentru D.G.F.P. Botoșani și Ministerul Finanțelor Publice

împotriva sentinței nr. 66 din 8 mai 2008 a Curții de Apel Suceav, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4

martie 2009.