ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.06.2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2210/2011

HOTĂRÂRE
07.06.2011
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2210/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față:

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin Sentința

nr. 722 din 16 iunie 2008, Tribunalul Botoșani, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea reclamantei A.N.C.,

prin care aceasta a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A.G., excluderea din

SC F. SRL a pârâtului. Prin aceeași hotărâre, reclamanta a fost obligată la

plata sumei de 300 RON, cheltuieli de judecată către pârât.

Prin Decizia nr. 105 din 12 octombrie 2009, Curtea de Apel

Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins apelul

reclamantei și a dispus obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată,

în cuantum de 300 RON, reprezentând onorariu avocat, însă din eroare, în

dispozitivul deciziei s-a trecut suma de 30 RON.

Prin Încheierea nr. 1 din data de 14 ianuarie 2011, Curtea

de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis

cererea formulată de pârâtul A.G., privind îndreptarea erorii materiale

strecurate în dispozitivul Deciziei nr. 105 din 12 octombrie 2009 pronunțată de

aceeași instanță. Prin această încheiere s-a dispus îndreptarea erorii

materiale, în sensul obligării apelantei-reclamante la plata sumei de 300 RON

cheltuieli de judecată, în loc de 30 RON, cum din eroare s-a trecut în

dispozitivul deciziei.

Împotriva încheierii sus-menționate a declarat recurs

reclamanta A.N.C., invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în

temeiul cărora a solicitat anularea încheierii atacate ca fiind netemeinică și

nelegală.

În argumentarea motivului de nelegalitate invocat, recurenta

a susținut, în esență, că instanța nu a observat că cererea de îndreptare a

erorii materiale a fost formulată cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut

de art. 281 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte, verificând în cadrul controlului de legalitate

încheierea atacată, în raport de criticile formulate, constată că recursul

declarat în cauză este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 281 C. proc. civ., temei de

drept al cererii formulate în cauză, orice hotărâre poate fi îndreptată din

oficiu sau la cerere, în cazul în care se constată că există erori sau omisiuni

cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau de calcul, precum

și orice alte erori materiale.

În ceea ce privește susținerea recurentei potrivit căreia cererea

a fost formulată cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 281

2

alin. (1) C. proc. civ., se constată a fi nefondată, dispozițiile legale

menționate nefiind incidente în speță, acestea reglementând procedura specială

a completării hotărârii, și nu cea a îndreptării erorii materiale.

Având în vedere că textul legal ce reglementează procedura

îndreptării erorilor materiale nu stipulează niciun termen înlăuntrul căruia

partea interesată poate formula o asemenea cerere, Înalta Curte constată că soluția

pronunțată este corectă, fiind dată cu interpretarea și aplicarea corectă a

dispozițiilor legale în materie.

Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312

alin. (1) C. proc. civ., recursul reclamantei va fi respins ca nefondat.

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A.N.C.

împotriva Încheierii nr. 1 din 14 ianuarie 2011, pronunțată de Curtea de Apel

Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi 7 iunie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-10-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4110/2012
Asupra recursului de față: Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. I.1 Cererea de chemare în judecată și hotărârea primei instanțe. Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani, secția com
ÎCCJ 2014-06-26
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2064/2014
2009, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acesteia la secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a aceleiași instanțe, pentru competentă soluționare, recursul fiind înregistrat pe rolul acestei secții sub nr. 3
ÎCCJ 2015-03-30
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1467/2015
iulie 2009, precum și pe baza documentelor reconstituite și deținute de societate. 1.3. Prin sentința nr. 701 din 6 aprilie 2011, Tribunalul Botoșani a respins ca nefondată contestația reclamantei SC A. SRL Botoșani. 1.4. Prin Decizia nr. 4
ÎCCJ 2011-06-15
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2335/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani sub nr. 3964/40/2006, reclamanta B.B. SA, prin lichidator judiciar, a chemat în judecată, în calit
ÎCCJ 2010-03-04
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 885/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, sub nr. 5231/40/11 decembrie 2008, r
Sursă