ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.02.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 889/2009

HOTĂRÂRE
18.02.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 889/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 30 iunie 2008, A.L:

și D.M. au chemat în judecată C.S.M., solicitând anularea Hotărârii nr. 163 din

29 mai 2008 a secției pentru judecători, precum și suspendarea executării

acesteia, pe cale de ordonanță președințială.

În motivarea cererii,

reclamantele, judecătoare la Judecătoria Botoșani, au criticat modificarea regulamentului de ordine interioară al

instanțelor dispusă de Secția pentru judecători prin hotărârea atacată, deși nu

avea atribuții în domeniu, încălcând astfel dispozițiile art. 38 din Legea nr. 317/2004

și art. 22 din Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 326 din 24 august 2005.

Prin sentința civilă nr. 2584

din 8 octombrie 2008, Curtea de Apel București, secția de contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea pentru lipsa plângerii prealabile.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că reclamantele s-au adresat cu acțiune direct

instanței, fără a solicita autorității publice emitente, potrivit art. 7 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, revocarea actului administrativ.

Împotriva sentinței au

declarat recurs reclamantele A.L. și D.M., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Astfel, reclamantele, făcând

referire la dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, potrivit

cărora plângerea prealabilă în cazul actelor administrativ normative poate fi

formulată oricând, au arătat că au adresat Plenului C.S.M. solicitarea de a

revoca hotărârea pronunțată de secția pentru judecători, împrejurare în raport

de care soluția instanței nu are suport legal.

Prin întâmpinare, C.S.M. a

invocat excepția lipsei de interes, întrucât hotărârea atacată de reclamante a

fost abrogată prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 1278 din 13 noiembrie 2008.

Examinând cauza în raport de

motivul invocat și de prevederile art. 304 și art. 304

1

civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru

considerentele ce urmează.

Astfel, Curtea reține că

prin Hotărârea nr. 163 din 29 mai 2008, secția pentru judecători a C.S.M. a

dispus ca repartizarea dosarelor trimise spre rejudecare după desființare sau

casare să se realizeze la completul inițial învestit, dacă prima instanță nu

s-a pronunțat pe fond. De asemenea, s-a decis ca repartizarea dosarelor între

completele specializate să se realizeze prin aplicația E.C.R.I.S., fiind de

esența repartizării aleatorii existența a cel puțin două complete, inclusiv

specializate, între care un anumit dosar să fie repartizat.

După pronunțarea sentinței

la 8 octombrie 2008, reclamantele s-au adresat la data de 6 noiembrie 2008

Plenului C.S.M. cu plângere prealabilă, prin care au solicitat revocarea hotărârii

secției pentru judecători.

Plângerile prealabile

formulate de reclamante au fost admise de Plenul C.S.M. prin Hotărârea nr. 1278

din 13 noiembrie 2008 prin care s-a dispus abrogarea Hotărârii nr. 163 din 29

mai 2008, împrejurare în raport de care acțiunea a rămas fără obiect.

În raport de cele expuse mai

sus, reținând și faptul că până la data pronunțării sentinței atacate

reclamantele nu făcuseră dovada contestării la Plenul C.S.M. a hotărârii secției

pentru judecători, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de A.L. și D.M. împotriva sentinței civile nr. 2854 din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 18 februarie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-04-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1504/2008
stanței, autorității publice emitente a actului administrativ pentru revocarea în tot sau în parte a acestuia. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen reclamantul I.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținâ
ÎCCJ 2009-05-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2670/2009
administrativ, reținându-se că ordinul emis de minister face parte din categoria actelor administrative așa cum sunt definite în art. 2 din Legea nr. 554/2004 pentru care competența în prima instanță aparține, potrivit art. 3 pct. 1 C. proc
ÎCCJ 2008-03-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1289/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1431 din 29 mai 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios, administrativ și fiscal, a respins, ca inadmisibilă,
ÎCCJ 2007-02-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 784/2007
ția pronunțată se impune, în raport cu dispozițiile art. 33 din O.G. nr. 65/1994, coroborate cu cele ale art. 1 pct. 1 C. proc. civ. Împotriva sentinței sus-menționate în termen legal, a declarat recurs reclamantul C.M., în calitate de preș
ÎCCJ 2008-01-25
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 292/2008
a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare, reținând că Legea nr. 554/2004 prevede expres în art. 7 situațiile în care este necesară plângerea prealabilă, în speță fiind atacat un act administrativ unilateral, cu c
Sursă