ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3045/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3045/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Cu cererea adresată Curții de Apel Pitești, secția de
contencios administrativ și fiscal, la data de 27 februarie 2008, SC V.A. SA
Pitești a solicitat restituirea sumei de 53.900 lei achitată cu titlu de
cauțiune în baza ordinului de plată nr. 240 din 9 august 2007, la C.E.C., filiala
Argeș.
În motivarea acestei cereri,
petenta a arătat că recursul declarat de ea împotriva Deciziei nr. 72/F/C din 9
august 2007 a Curții de apel Pitești, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 44 din 9
ianuarie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de
contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 646/46/2007.
În drept, societatea
comercială a invocat dispozițiile art. 723 alin. (3) C. proc. civ.
Prin Încheierea nr. 46/F-CC
din 26 martie 2008, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, a admis cererea și a dispus restituirea către petentă
a cauțiunii în sumă de 53.900 lei, depusă cu ordinul de plată nr. 240 din 9
august 2007.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța a reținut că în speță, intimata A.N.A.F., direcția generală
a finanțelor publice Argeș, nu urmărește obligarea petentei la plata unor
despăgubiri pentru un prejudiciu care să-i fi fost cauzat prin exercitarea de
către petentă a căii de atac a recursului și mai mult, cererea sa „de
suspendare a procedurii vremelnice a Deciziei nr. 72/F/C din 9 august 2006 a
Curții de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,
a fost respinsă”.
În drept, s-au invocat
prevederile art. 7231 alin. (3), coroborat cu art. 280 alin. (5) C. proc. civ.
Împotriva acestei încheieri
a declarat recurs A.N.A.F., direcția generală a finanțelor publice Argeș.
Recurenta a susținut că în
mod eronat prima instanță a admis cererea de restituire a cauțiunii plătite de
societatea comercială petentă în cauza care a avut ca obiect suspendarea
executării unor acte administrativ fiscale, deoarece cererea de suspendare a
fost respinsă ca neîntemeiată prin hotărâri judecătorești rămase definitive și
irevocabile.
Prin hotărârile respective,
instanțele de judecată sesizate nu au dispus restituirea cauțiunii și nici nu
s-a pronunțat până în prezent o hotărâre irevocabilă de soluționare a fondului
litigiului dintre părți privind obligațiile fiscale suplimentare de plată
stabilite de inspecția fiscală prin raportul nr. 67444 din 18 iunie 2007 și
respectiv, decizia nr. 72 din 9 august 2007.
Recursul este fondat pentru
considerentele ce se vor expune în continuare.
Așa cum rezultă din actele
depuse în dosar, cauțiunea în valoare de 53.900 lei a fost achitată de SC V.A. SA
Pitești cu ordinul de plată nr. 240 din 9 august 2007, la C.E.C., filiala Argeș.
Această cauțiune fusese
stabilită ca o condiție legală pentru soluționarea de către instanța de
judecată competentă a cererii agentului economic de suspendare a executării
deciziei de impunere nr. 155 din 18 iunie 2007, privind obligații fiscale
suplimentare în sumă totală de 538.953 lei (reprezentând impozit pe profit, T.V.A.
și acciză).
Prin Decizia nr. 72/F/C din
9 august 2007, Curtea Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ
și fiscal, a respins cererea de suspendare ca neîntemeiată și această hotărâre
a rămas irevocabilă, ca urmare a respingerii recursului declarat de societatea
comercială prin Decizia nr. 46 din 9 ianuarie 2008, pronunțată de Înalta Curte
de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Potrivit dispozițiilor art. 7231
alin. (3) C. proc. civ., cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura
în care cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii
cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care prin
hotărâre irevocabilă s-a soluționat fondul cauzei.
Cu toate acestea, cauțiunea
se eliberează de îndată, dacă partea interesată declară în mod expres că nu
urmărește obligarea părții adverse la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate.
Ori în speță, condițiile
stabilite de normele legale mai sus enunțate nu sunt îndeplinite, de vreme ce
la dosar nu există o declarație expresă a părții interesate că nu urmărește
obligarea părții adverse la plata unor despăgubiri pentru prejudiciile cauzate
și nici o hotărâre judecătorească irevocabilă de soluționare în fond a litigiului
administrativ-fiscal dintre părți, având ca obiect anularea deciziei de
impunere fiscală nr. 155 din 18 iunie 2007, privind obligațiile fiscale în
valoare totală de 538.953 lei.
Constatând așadar, că
instanța de fond a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 7231 alin. (3)
C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul și va
modifica sentința atacată în sensul respingerii cererii penetentei SC V.A. SA
Pitești pentru restituirea cauțiunii ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș împotriva Încheierii nr. 46/F-CC
din 26 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de
contencios administrativ și fiscal.
Modifică încheierea atacată
în sensul că respinge cererea de restituire a cauțiunii formulată de reclamanta
SC V.A. SA Pitești, ca neîntemeiată.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 23 septembrie 2008.