ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1996/2015

Asupra cererii de recurs de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de restituire a cauțiunii Prin cererea înregistrată la data de 14 noiembrie 2014 pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, petenta SC G.A. SRL (fostă SC A.C. SA) a solicitat restituirea cauțiunii în sumă de 169.211 RON, depusă în Dosarul nr. 988/46/2007, achitată cu ordinul de plată din 19 decembrie 2007 și cu recipisa de consemnare din 19 decembrie 2007, consemnată la Banca C.E.C., Sucursala Pitești.

Spre studiu a fost atașat Dosarul nr. 988/46/2007 al Curții de Apel Pitești, având ca obiect cererea de suspendare a executării procesului-verbal încheiat la 1 noiembrie 2007, a raportului de inspecție fiscală din 2 noiembrie 2007, a deciziei privind nemodificarea bazei de impunere din 7 noiembrie 2007 și a deciziei de impunere din 7 noiembrie 2007, admisă prin încheierea din 19 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul respectiv. 2. Hotărârea primei instanțe Prin încheierea din 27 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 988/46/2007, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de petenta SC G.A. SRL, în contradictoriu cu intimata A.N.A.F., D.G.R.F.P.

Ploiești, A.J.F.P. Argeș, Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii, și a dispus restituirea cauțiunii depusă cu ordinul de plată din 19 decembrie 2007, consemnată cu recipisa de consemnare din 19 decembrie 2007 (la Dosarul nr. 988/46/2007 al Curții de Apel Pitești). Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut următoarele: Prin încheierea din 19 decembrie 2007, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de SC A.C.

SA și a dispus suspendarea executării următoarelor acte administrativ-fiscale: procesul-verbal încheiat la 1 noiembrie 2007, raportul de inspecție fiscală din 2 noiembrie 2007, decizia privind nemodificarea bazei de impunere din 7 noiembrie 2007, decizia de impunere din 7 noiembrie 2007. În cuprinsul încheierii de ședință din 19 decembrie 2007 s-a consemnat depunerea de către petentă a ordinului de plată din 19 decembrie 2007 privind cauțiunea în sumă de 169.211 RON, beneficiar fiind Banca C.E.C. În raport cu dispozițiile art. 723 1 alin. (3) teza I C. proc. civ., Curtea de apel a constatat că cererea de suspendare a executării a fost soluționată prin hotărâre irevocabilă la data de 20 martie 2008, respectiv prin decizia nr. 1179 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin care a fost respins recursul declarat de D.G.F.P.

Argeș împotriva încheierii din 19 decembrie 2007. Prima instanță a reținut că nu reiese din actele și lucrările dosarului că s-ar fi solicitat vreo despăgubire care să se impună a fi indemnizată din cauțiunea depusă. Susținerea intimatei că pe rolul instanțelor de judecată există alte litigii purtate între cele două părți nu are relevanță în prezenta cauză care, așa cum s-a arătat, a fost soluționată irevocabil. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva încheierii de ședință din 27 noiembrie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs intimata D.G.R.F.P. Ploiești, prin A.J.F.P. Argeș, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 și dispozițiile art. 304 1 C. proc.

civ. În esență, recurenta critică hotărârea atacată, arătând că pe rolul Curții de Apel Pitești se află, în rejudecare, Dosarul nr. 266/46/2010*, având ca obiect acțiunea formulată de petenta SC G.A. SRL pentru restituirea unor sume apreciate ca fiind plătite eronat de societate, obligații care derivă tot din acte administrativ-fiscale. II. Considerentele Înaltei Curți Examinând cauza prin prisma criticilor formulate în raport cu art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat pentru considerentele arătate în continuare. În cauză, prin ordinul de plată din 19 decembrie 2007 și recipisa din 19 decembrie 2007, petenta SC G.A.

SRL a consemnat la dispoziția instanței suma de 169.211 RON, cu titlu de cauțiune, stabilită de Curtea de Apel Pitești, prin încheierea din 19 decembrie 2007, în Dosarul nr. 988/46/2007, având ca obiect cererea petentei de suspendare a executării următoarelor acte administrativ-fiscale: procesul-verbal din 1 noiembrie 2007, raportul de inspecție fiscală din 2 noiembrie 2007, decizia privind nemodificarea bazei de impunere din 7 noiembrie 2007 și decizia de impunere din 7 noiembrie 2007. Cererea de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale a fost admisă, prin încheierea din 19 decembrie 2007 a Curții de Apel Pitești, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1179 din 20 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Conform art. 723 1 C. proc. civ.: „Art. 723 1 . - În cazurile prevăzute de lege, suma datorată de parte cu titlu de cauțiune se fixează de către instanță și se depune, după caz, la Trezoreria Statului, Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. SA sau la orice altă instituție bancară pe numele părții respective, la dispoziția instanței sau, după caz, a executorului judecătoresc. Dacă legea nu prevede altfel, cauțiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va depăși suma de 20 milioane RON. Cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei.

Cu toate acestea, cauțiunea se eliberează de îndată, dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea părții adverse la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate.” În raport cu dispozițiile citate, prin încheierea atacată, prima instanță a dispus restituirea cauțiunii, reținând în mod temeinic și legal faptul că intimata nu a solicitat vreo despăgubire care să se impună a fi indemnizată din cauțiunea depusă, iar susținerea că pe rolul instanțelor de judecată există alte litigii purtate între cele două părți nu are relevanță în prezenta cauză care a fost soluționată irevocabil. În acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte constată că nici în fața primei instanțe și nici în fața instanței de recurs, recurenta-intimată nu a formulat o cerere fundamentată pentru plata de despăgubiri în sensul art. 723 1 alin. (3) teza I C. proc.

civ., care să fie acoperite din cauțiunea a cărei restituire se solicită. Susținerile recurentei referitoare la Dosarul nr. 266/46/2010* aflat pe rolul Curții de Apel Pitești nu pot fi primite, întrucât vizează un alt litigiu, în timp ce cauțiunea consemnată în cauză vizează doar eventualele despăgubiri aferente prezentului demers judiciar. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de D.G.R.F.P. Ploiești, prin A.J.F.P. Argeș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de D.G.R.F.P. Ploiești, prin A.J.F.P. Argeș, împotriva încheierii de ședință din 27 noiembrie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 mai 2015.