ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1996/2015

Asupra cererii de recurs

de față;

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

a cauțiunii

Prin cererea înregistrată

la data de 14 noiembrie 2014 pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, petenta SC G.A. SRL (fostă SC A.C. SA) a solicitat restituirea

cauțiunii în sumă de 169.211 RON, depusă în Dosarul nr. 988/46/2007, achitată cu

ordinul de plată din 19 decembrie 2007 și cu recipisa de consemnare din 19

decembrie 2007, consemnată la Banca C.E.C., Sucursala Pitești.

Spre studiu a fost atașat

Dosarul nr. 988/46/2007 al Curții de Apel Pitești, având ca obiect cererea de suspendare

a executării procesului-verbal încheiat la 1 noiembrie 2007, a raportului de inspecție

fiscală din 2 noiembrie 2007, a deciziei privind nemodificarea bazei de impunere

din 7 noiembrie 2007 și a deciziei de impunere din 7 noiembrie 2007, admisă prin

încheierea din 19 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul

respectiv.

Prin încheierea din 27

noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 988/46/2007, Curtea de Apel Pitești, secția

a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată

de petenta SC G.A. SRL, în contradictoriu cu intimata A.N.A.F., D.G.R.F.P. Ploiești,

A.J.F.P. Argeș, Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii,

și a dispus restituirea cauțiunii depusă cu ordinul de plată din 19 decembrie 2007,

consemnată cu recipisa de consemnare din 19 decembrie 2007 (la Dosarul nr. 988/46/2007

al Curții de Apel Pitești).

Pentru a pronunța această

soluție, Curtea de apel a reținut următoarele:

Prin încheierea din 19

decembrie 2007, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ

și fiscal, a admis cererea formulată de SC A.C. SA și a dispus suspendarea executării

următoarelor acte administrativ-fiscale: procesul-verbal încheiat la 1

noiembrie 2007, raportul de inspecție fiscală din 2 noiembrie 2007, decizia privind

nemodificarea bazei de impunere din 7 noiembrie 2007, decizia de impunere din 7

noiembrie 2007.

În cuprinsul încheierii

de ședință din 19 decembrie 2007 s-a consemnat depunerea de către petentă a ordinului

de plată din 19 decembrie 2007 privind cauțiunea în sumă de 169.211 RON, beneficiar

fiind Banca C.E.C.

În raport cu dispozițiile

art. 723

1

alin. (3) teza I C. proc. civ., Curtea de apel a constatat

că cererea de suspendare a executării a fost soluționată prin hotărâre irevocabilă

la data de 20 martie 2008, respectiv prin decizia nr. 1179 a Înaltei Curți de Casație

și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin care a fost respins

recursul declarat de D.G.F.P. Argeș împotriva încheierii din 19 decembrie 2007.

Prima instanță a reținut

că nu reiese din actele și lucrările dosarului că s-ar fi solicitat vreo despăgubire

care să se impună a fi indemnizată din cauțiunea depusă.

Susținerea intimatei că

pe rolul instanțelor de judecată există alte litigii purtate între cele două părți

nu are relevanță în prezenta cauză care, așa cum s-a arătat, a fost soluționată

irevocabil.

în cauză

Împotriva încheierii de

ședință din 27 noiembrie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs intimata D.G.R.F.P. Ploiești,

prin A.J.F.P. Argeș, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 și dispozițiile

art. 304

1

C. proc. civ.

În esență, recurenta critică

hotărârea atacată, arătând că pe rolul Curții de Apel Pitești se află, în rejudecare,

Dosarul nr. 266/46/2010*, având ca obiect acțiunea formulată de petenta SC G.A.

SRL pentru restituirea unor sume apreciate ca fiind plătite eronat de societate,

obligații care derivă tot din acte administrativ-fiscale.

II. Considerentele Înaltei

Curți

Examinând cauza prin prisma

criticilor formulate în raport cu art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că recursul nu este fondat pentru considerentele arătate în

continuare.

În cauză, prin ordinul

de plată din 19 decembrie 2007 și recipisa din 19 decembrie 2007, petenta SC

G.A. SRL a consemnat la dispoziția instanței suma de 169.211 RON, cu titlu de cauțiune,

stabilită de Curtea de Apel Pitești, prin încheierea din 19 decembrie 2007, în Dosarul

nr. 988/46/2007, având ca obiect cererea petentei de suspendare a executării următoarelor

acte administrativ-fiscale: procesul-verbal din 1 noiembrie 2007, raportul de inspecție

fiscală din 2 noiembrie 2007, decizia privind nemodificarea bazei de impunere

din 7 noiembrie 2007 și decizia de impunere din 7 noiembrie 2007.

Cererea de suspendare

a executării actelor administrativ-fiscale a fost admisă, prin încheierea din 19

decembrie 2007 a Curții de Apel Pitești, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1179

din 20 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Conform art. 723

1

C. proc. civ.:

„Art. 723

1

.

- În cazurile prevăzute de lege, suma datorată de parte cu titlu de cauțiune se

fixează de către instanță și se depune, după caz, la Trezoreria Statului, Casa de

Economii și Consemnațiuni C.E.C. SA sau la orice altă instituție bancară pe numele

părții respective, la dispoziția instanței sau, după caz, a executorului judecătoresc.

Dacă legea nu prevede

altfel, cauțiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii,

iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va depăși suma

de 20 milioane RON.

Cauțiunea se eliberează

celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză

nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului

de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul

cauzei. Cu toate acestea, cauțiunea se eliberează de îndată, dacă partea interesată

declară în mod expres că nu urmărește obligarea părții adverse la despăgubiri pentru

prejudiciile cauzate.”

În raport cu dispozițiile

citate, prin încheierea atacată, prima instanță a dispus restituirea cauțiunii,

reținând în mod temeinic și legal faptul că intimata nu a solicitat vreo despăgubire

care să se impună a fi indemnizată din cauțiunea depusă, iar susținerea că pe rolul

instanțelor de judecată există alte litigii purtate între cele două părți nu are

relevanță în prezenta cauză care a fost soluționată irevocabil.

În acord cu judecătorul

fondului, Înalta Curte constată că nici în fața primei instanțe și nici în fața

instanței de recurs, recurenta-intimată nu a formulat o cerere fundamentată pentru

plata de despăgubiri în sensul art. 723

1

alin. (3) teza I C. proc. civ.,

care să fie acoperite din cauțiunea a cărei restituire se solicită.

Susținerile recurentei

referitoare la

Dosarul

nr. 266/46/2010* aflat pe rolul Curții de Apel Pitești nu pot fi primite, întrucât

vizează un alt litigiu, în timp ce cauțiunea consemnată în cauză vizează doar eventualele

despăgubiri aferente prezentului demers judiciar.

Pentru considerentele

arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge,

ca nefondat, recursul declarat de D.G.R.F.P. Ploiești, prin A.J.F.P. Argeș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de D.G.R.F.P. Ploiești, prin A.J.F.P. Argeș, împotriva încheierii de ședință din

27 noiembrie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 14 mai 2015.