ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1634/2009

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 703 din 15 iunie 2004

a Tribunalului

Vrancea, secția comercială și

de contencios administrativ, pârâta

R.B., sucursala Vrancea, a fost

obligată să plătească, cu titlu de despăgubiri, suma de 26.820.802. 534 lei

(vechi) reclamantelor SC M.P. SA, SC C. SA, SC A.C. SA, SC T. SA, SC S.C. SA,

SC A.S. SA, SC V.T. SA și SC M.P.P. SA.

Față de refuzul manifest al

pârâtei-debitoare R.B., s

ucursala Vrancea,

de a plăti de bună-voie despăgubirile la

care fusese obligată, printr-o

hotărâre judecătorească executorie

potrivit art.

720

8

C. proc. civ., s-a solicitat, cu formele și în condițiile

prevăzute de lege, executorului judecătoresc B.C.

(intimatul din cauza

de față) punerea în executare (silită ) a acelei hotărâri.

Cu privire la modul de aducere la îndeplinire a

acestei

proceduri de către executorul

judecătoresc B.C., numitul

M.G.E.

(deținător de acțiuni la SC M.P. SA

și

SC T. SA, creditoare-urmăritoare) și însăși SC T. SA

, prin reprezentantul său, numitul M.M.,

au

formulat, în cursul anului 2006, plângeri penale prin care se solicita

Parchetului tragerea la răspundere penală a acestuia

(executorul judecătoresc B.C.) pentru infracțiunea de

abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,

prevăzută de art. 246

C. pen.

În plângerea sa, numitul M.G.E. a

solicitat tragerea la răspundere penală și a numiților P.C.,

G.N. și M.M., față de care prin Rezoluția din 21

februarie 2007 a organului de cercetare penală

(poliție), confirmată

prin Rezoluția

nr. 65/P din 21 februarie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea s-a

dispus începerea urmăririi penale pentru

infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. și de

art.

290 C. pen. (numai în ce îl privește pe numitul P.C.).

Prin

ordonanța nr. 65 /P/2007 din 12 aprilie 2007 a Parchetului

de pe lângă Tribunalul Vrancea,

văzându-se prevederile Legii nr.

79/2007 (2 aprilie 2007), competența de soluționare a cauzei a fost

declinată în favoare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați,

care, prin ordonanța nr. 122/P/ 2007 din

14 noiembrie 2007, a dispus

după cum urmează :

- în baza

art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.

, neînceperea urmăririi penale față de

executorul judecătoresc

B.C.

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246

C.

pen.;

- în baza

art. 45 raportat la art. 38 C. proc. pen.,

disjungerea și

declinarea competenței de soluționare a cauzei cu

privire la infracțiunile reclamate ca fiind comise de către învinuitul

P.C.

și de făptuitorii G.N. și M.M., în

favoarea

Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.

Pentru a dispune astfel, în ce îl

privește pe intimatul B.C.

(executorul

judecătoresc) procurorul a constatat, în baza

actelor de urmărire penală efectuate, că acesta și-a îndeplinit în mod

corespunzător atribuțiile de serviciu și nu a

săvârșit fapte prin care să

aducă prejudicii vreuneia din persoanele

reclamante, sau altă faptă de natură să-i atragă răspunderea penală.

Împotriva sus-menționatei ordonanțe,

petiționarii SC T. SA și M.G.E. au formulat plângere în

temeiul art. 278 C. proc. pen., plângere care a fost admisă,

în

parte, prin ordonanța nr. 1437/

II

/2/ 2007 din 10 ianuarie

2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați,

în sensul că temeiul în baza căruia a fost dispusă neînceperea urmăririi penale

față de executorul judecătoresc

B.C. a fost

schimbat, din art. 228 alin. (6), raportat la art.

10 alin. (1) lit. a)

C. proc. pen., în art. 228 alin. (4), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C.

proc. pen.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale

ordonanței atacate.

Pentru a

se dispune astfel, s-a apreciat că faptele sesizate în sarcina executorului

judecătoresc există în materialitatea lor însă nu

sunt

prevăzute de legea penală.

Nemulțumită , petiționara SC T. SA București

s-a adresat cu plângere instanței de judecată, în

baza art. 278

1

C. proc. pen.

Prin sentința penală nr. 168 F din 27 noiembrie

2008, Curtea

de Apel Galați, secția penală,

a respins, ca nefondată, plângerea

formulată de petiționară.

Pentru a

hotărî astfel, instanța de fond a reținut că executorul

judecătoresc

nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu cu rea-credință sau cu rea intenție și

că părțile, sau una din părți, dacă ar fi avut

motive de nemulțumire, aveau la dispoziție contestația la executare,

potrivit art. 399 și urm. C. proc. civ.

Împotriva sentinței, petiționara SC T.

SA București

a declarat, în termen legal,

recursul de față, solicitând, în esență,

casarea hotărârii recurate și,

pe fond, desființarea ordonanței

Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Galați, cu finalitatea începerii

urmăriri penale, pentru fapta reclamată , față de

intimat.

Recursul nu este fondat.

Înalta Curte, procedând la examinarea sentinței

atacate în raport cu susținerile petiționarei recurente, cu motivarea scrisă

depusă la dosar (filele 19-20), precum și, din oficiu, sub toate aspectele de

legalitate și temeinicie, constată că aceasta este

temeinică și legală, soluția de neîncepere a urmăririi penale față de

intimatul

B.C. - confirmată, cu justificat temei, de

prima

instanță, fiind întru totul corectă, din moment ce nu au putut fi

identificate

elemente ale infracțiunii reclamate care să poată fi imputate acestuia.

Împrejurarea că petiționara recurentă este

nemulțumită de

soluția adoptată în cauză nu

poate conduce la concluzia că actele și

acțiunile specifice procedurii de punere în executare a unei hotărâri

judecătorești

ar fi proprii ilicitului penal și ar caracteriza conținut

infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., ci,

aș acum judicios s-a

și apreciat prin

ordonanța procurorului general al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Galați, aceste acte și

acțiuni nu sunt prevăzute

de legea penală ca infracțiuni

[art.

10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.].

Față de cele expuse, în cauză

neconstatându-se motive care să justifice casarea sentinței instanței de fond

și, pe cale de

consecință, desființarea

ordonanței procurorului, Înalta Curte, în

conformitate cu prevederile

art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

, va respinge ca nefondat recursul declarat de

petiționara

SC T. SA București.

În temeiul

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta

petiționară va fi obligată la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de petiționara SC T.

SA

București împotriva sentinței penale nr. 168 F din

27 noiembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă

recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 4 mai 2009.