ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1634/2009

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 703 din 15 iunie 2004 a Tribunalului Vrancea, secția comercială și de contencios administrativ, pârâta R.B., sucursala Vrancea, a fost obligată să plătească, cu titlu de despăgubiri, suma de 26.820.802. 534 lei (vechi) reclamantelor SC M.P. SA, SC C. SA, SC A.C. SA, SC T. SA, SC S.C. SA, SC A.S. SA, SC V.T. SA și SC M.P.P. SA. Față de refuzul manifest al pârâtei-debitoare R.B., s ucursala Vrancea, de a plăti de bună-voie despăgubirile la care fusese obligată, printr-o hotărâre judecătorească executorie potrivit art. 720 8 C. proc. civ., s-a solicitat, cu formele și în condițiile prevăzute de lege, executorului judecătoresc B.C.

(intimatul din cauza de față) punerea în executare (silită ) a acelei hotărâri. Cu privire la modul de aducere la îndeplinire a acestei proceduri de către executorul judecătoresc B.C., numitul M.G.E. (deținător de acțiuni la SC M.P. SA și SC T. SA, creditoare-urmăritoare) și însăși SC T. SA , prin reprezentantul său, numitul M.M., au formulat, în cursul anului 2006, plângeri penale prin care se solicita Parchetului tragerea la răspundere penală a acestuia (executorul judecătoresc B.C.) pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. În plângerea sa, numitul M.G.E. a solicitat tragerea la răspundere penală și a numiților P.C., G.N.

și M.M., față de care prin Rezoluția din 21 februarie 2007 a organului de cercetare penală (poliție), confirmată prin Rezoluția nr. 65/P din 21 februarie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. și de art. 290 C. pen. (numai în ce îl privește pe numitul P.C.). Prin ordonanța nr. 65 /P/2007 din 12 aprilie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, văzându-se prevederile Legii nr. 79/2007 (2 aprilie 2007), competența de soluționare a cauzei a fost declinată în favoare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, care, prin ordonanța nr. 122/P/ 2007 din 14 noiembrie 2007, a dispus după cum urmează : - în baza art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 lit. a) C. proc.

pen. , neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc B.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen.; - în baza art. 45 raportat la art. 38 C. proc. pen., disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei cu privire la infracțiunile reclamate ca fiind comise de către învinuitul P.C. și de făptuitorii G.N. și M.M., în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea. Pentru a dispune astfel, în ce îl privește pe intimatul B.C. (executorul judecătoresc) procurorul a constatat, în baza actelor de urmărire penală efectuate, că acesta și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu și nu a săvârșit fapte prin care să aducă prejudicii vreuneia din persoanele reclamante, sau altă faptă de natură să-i atragă răspunderea penală.

Împotriva sus-menționatei ordonanțe, petiționarii SC T. SA și M.G.E. au formulat plângere în temeiul art. 278 C. proc. pen., plângere care a fost admisă, în parte, prin ordonanța nr. 1437/ II /2/ 2007 din 10 ianuarie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, în sensul că temeiul în baza căruia a fost dispusă neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc B.C. a fost schimbat, din art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., în art. 228 alin. (4), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. Au fost menținute celelalte dispoziții ale ordonanței atacate. Pentru a se dispune astfel, s-a apreciat că faptele sesizate în sarcina executorului judecătoresc există în materialitatea lor însă nu sunt prevăzute de legea penală.

Nemulțumită , petiționara SC T. SA București s-a adresat cu plângere instanței de judecată, în baza art. 278 1 C. proc. pen. Prin sentința penală nr. 168 F din 27 noiembrie 2008, Curtea de Apel Galați, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționară. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că executorul judecătoresc nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu cu rea-credință sau cu rea intenție și că părțile, sau una din părți, dacă ar fi avut motive de nemulțumire, aveau la dispoziție contestația la executare, potrivit art. 399 și urm. C. proc. civ. Împotriva sentinței, petiționara SC T. SA București a declarat, în termen legal, recursul de față, solicitând, în esență, casarea hotărârii recurate și, pe fond, desființarea ordonanței Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, cu finalitatea începerii urmăriri penale, pentru fapta reclamată , față de intimat.

Recursul nu este fondat. Înalta Curte, procedând la examinarea sentinței atacate în raport cu susținerile petiționarei recurente, cu motivarea scrisă depusă la dosar (filele 19-20), precum și, din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, constată că aceasta este temeinică și legală, soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimatul B.C. - confirmată, cu justificat temei, de prima instanță, fiind întru totul corectă, din moment ce nu au putut fi identificate elemente ale infracțiunii reclamate care să poată fi imputate acestuia.

Împrejurarea că petiționara recurentă este nemulțumită de soluția adoptată în cauză nu poate conduce la concluzia că actele și acțiunile specifice procedurii de punere în executare a unei hotărâri judecătorești ar fi proprii ilicitului penal și ar caracteriza conținut infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., ci, aș acum judicios s-a și apreciat prin ordonanța procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, aceste acte și acțiuni nu sunt prevăzute de legea penală ca infracțiuni [art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.]. Față de cele expuse, în cauză neconstatându-se motive care să justifice casarea sentinței instanței de fond și, pe cale de consecință, desființarea ordonanței procurorului, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. , va respinge ca nefondat recursul declarat de petiționara SC T. SA București. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiționară va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara SC T. SA București împotriva sentinței penale nr. 168 F din 27 noiembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 mai 2009.