ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2864/2008

Asupra recursului de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 43/ f din 20 martie 2008, Curtea de Apel

Galați, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de

petiționarul M.E.G., prin reprezentant legal S.R.O. împotriva rezoluției din 14

noiembrie 2007 dată în dosarul nr. 122/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Galați.

S-au reținut, în esență, următoarele: Prin plângerea formulată de

petiționar la procuror, s-a solicitat efectuarea de cercetări împotriva

executorului judecătoresc B.C., pentru pretinsa săvârșire a infracțiunii

prevăzute de art. 246 C. pen., susținându-se că, în executarea unei sentințe

civile a Tribunalului Vrancea, prin care pârâta R.B. SA fusese obligată la

plata sumei de 26.820.802.534 lei către un număr de 8 societăți comerciale,

printre care se afla și SC M.P.P. SA Vânători și SC T. SA București, la care

avea și petiționarul acțiuni, în mod abuziv nu a vărsat sumele cuvenite

fiecărei societăți în contul indicat de fiecare din acestea, ci într-un cont

comun indicat printr-o adresă, indescifrabil semnată de persoane care s-au dat

drept reprezentante ale celor 8 societăți.

Prin rezoluția din 14 noiembrie 2007, dată în dosarul nr. 122/P/2007 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, în temeiul art. 228 C. proc. pen.,

raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi

penale față de executorul judecătoresc pentru pretinsa săvârșire a infracțiunii

prevăzute de art. 246 C. pen., reținându-se, în esență, următoarele:

În cadrul procedurii de executare silită, efectuată de executorul B.C.,

s-a stabilit termen pentru eliberarea sumelor datorate celor 8 societăți, la

data de 10 septembrie 2004, dată pentru când au fost citate toate părțile. Prin

adresa nr. 1144 din 9 septembrie 2004, adresată Biroului Executorului

Judecătoresc B.C., semnată și ștampilată pentru toate cele 8 societăți

comerciale creditoare, s-a arătat că s-a luat act de convocarea din 10

septembrie 2004 și că s-a stabilit de comun acord ca sumele încasate de Biroul

Executorului Judecătoresc de la R.B., sucursala Vrancea să fie virate în

întregime în contul comun deschis la B.P. Focșani, indicându-se numărul de

cont. Din partea SC T., adresa a fost semnată de reclamantul M.M., care, în

declarația dată la procuror a

recunoscut că

a semnat acea adresă din eroare, motiv pentru care a

întocmit o altă

adresă către Biroul Executorului Judecătoresc B.C.

Însă, la data de 10 septembrie 2004, când s-a întocmit

procesul-verbal de eliberare sumă nr. 260/2004,

delegatul creditoarei

nu a formulat nici o obiecție.

Împotriva procesului-verbal de eliberare a sumei a formulat contestație

numai debitoarea R.B., iar ulterior, a obținut prin hotărâri judecătorești

întoarcerea executării la aproape toate

societățile

comerciale care au beneficiat de pe urma executării silite,

întrucât

sentința civilă inițială a fost desființată în recurs la Curtea de Apel Galați.

Drept urmare, s-a reținut că nu rezultă că executorul judecătoresc și-a

îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu sau că a săvârșit fapte

prin care să aducă prejudicii vreuneia din persoanele reclamate ori altă faptă

de natură să-i atragă răspunderea penală.

Prin ordonanța din 10 ianuarie 2008, dată în dosarul nr. 1437/11/2/2007

a procurorului general, au fost admise parțial plângerile formulate de SC T. SA

București și M.G.E., prin reprezentanții legali împotriva rezoluției de

neîncepere a urmăririi penale și s-a dispus schimbarea temeiului legal în baza

căruia s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc

B.C., din art. 228 alin. (6) referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen., în art.

228 alin. (4) referire la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. Au fost

menținute celelalte dispoziții ale ordonanței nr. 122/P/2007 a Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel Galați.

S-a

reținut că faptele sesizate în sarcina

executorului judecătoresc există în materialitatea lor, însă nu sunt prevăzute

de legea penală.

Împotriva ambelor rezoluții ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Galați, petiționarul a formulat plângere la instanță.

Instanța de fond, prin sentința penală sus-menționată, a

respins, ca nefondată, plângerea petiționarului

și a menținut soluțiile

procurorului, reținând că în mod corect s-a

dispus neînceperea urmăririi penale în cauză, pentru următoarele considerente:

Din examinarea actelor dosarului, rezultă că executorul judecătoresc a

respectat înțelegerea celor opt societăți comerciale creditoare, înțelegere ce

a fost consemnată în procesul-verbal nr. 144 din 9 septembrie 2004. Acest

proces-verbal notifica executorul judecătoresc că cele 8 societăți au stabilit

de comun acord ca sumele încasate de la debitoarea R.B., sucursala Vrancea, să

fie virate în întregime în contul deschis la B.P. Focșani, aparținând uneia

dintre aceste societăți, respectiv SC V.T. SA Vrancea.

Întrucât acest proces-verbal era semnat

și ștampilat de toate

cele 8 societăți creditoare, nu i se

pot imputa executorului judecătoresc cele reclamate de petiționar, respectiv

faptul că pentru unele dintre societăți ar fi semnat și aplicat ștampila

numitul P.C., câtă vreme din nici o probă nu rezultă că executorul judecătoresc

avea cunoștință despre aceste aspecte.

Pe de altă parte, din actele dosarului, rezultă că executarea a fost

întoarsă ca urmare a deciziei Curții de Apel Galați, astfel că sumele virate în

contul SC V.T. SA Vrancea trebuie restituite integral de către cei care le-au

încasat.

Împotriva sentinței petiționarul a declarat recurs, pe care l-a motivat

în scris la dosar.

Recursul declarat nu este fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că, în mod corect,

instanța de fond a dispus respingerea plângerii formulată de petiționar, ca

nefondată.

Într-adevăr, așa cum rezultă din actele premergătoare efectuate, în

cauză nu sunt indicii cu privire la săvârșirea

infracțiunilor reclamate în sarcina executorului judecătoresc intimat,

care

și-a îndeplinit, în mod corect, atribuțiile de serviciu.

Astfel, procedura executării silite s-a

efectuat cu respectarea

dispozițiilor legale, executorul

judecătoresc procedând conform înțelegerii comune a societăților creditoare, în

sensul de a fi transferate sumele în contul indicat prin adresa primită cu o zi

înainte de convocarea din 10 septembrie 2004.

Ulterior eliberării sumelor în contul indicat, niciunul dintre

reprezentanții societăților creditoare nu a formulat contestație la executarea

efectuată.

În raport de considerentele expuse, se constată că sentința instanței

de fond este temeinică și legală, urmând a fi respins, ca nefondat, recursul

declarat de petiționar, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar M.E.G.,

prin reprezentant S.R.O. împotriva sentinței penale nr. 43/ f din 20 martie

2008 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 300 lei cu titlul de

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18

septembrie 2008.