ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1066/2008

Examinând recursul de față

constată:

Prin sentința penală nr. 129/

F din 29 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală,

s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul

C.N.

împotriva rezoluției nr. 163/P/2007

din 20 iunie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, s-a menținut

rezoluția atacată și s-a dispus obligarea petiționarului la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Instanța a reținut că prin

rezoluția nr. 163/P/2007 din 20 iunie 2007 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Galați a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc C.A.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen.

Procurorul a constatat că

petiționarul C.N. a formulat, la data de 26 martie 2007, plângere împotriva

executorului judecătoresc C.A. acuzându-l de săvârșirea infracțiunii de abuz în

serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen., constând

în aceea că și-ar fi îndeplinit necorespunzător atribuțiile de serviciu cu

prilejul punerii în executare a unor titluri executorii.

S-a mai reținut prin

rezoluție că petiționarul a mai formulat o plângere împotriva executorului

judecătoresc C.A., sesizând aceleași fapte. Această plângere a format obiectul

dosarului nr. 96/P/2007 în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale

constatându-se că executorul judecătoresc nu a săvârșit nicio faptă prevăzută

de legea penală.

Instanța a mai reținut că

plângerea formulată de petiționar împotriva rezoluției nr. 163/P/2007 a fost

respinsă, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Galați, prin rezoluția nr. 865/II/2/2007.

În plângerea adresată

instanței petiționarul a susținut că după arestarea sa a fost deposedat de

bunurile care îi aparțineau și a pierdut un imobil în urma unei licitații care

nu a fost organizată legal.

Instanța a constatat că

rezoluția atacată este legală și temeinică întrucât prin rezoluția nr. 96/P/2007

din 14 mai 2007, împotriva căruia petiționarul nu a exercitat nicio cale de

atac, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de C.A., executor

judecătoresc.

S-a avut în vedere că în

noua plângere formulată de petiționar nu au fost invocate fapte sau împrejurări

noi față de cele menționate în sesizarea care a format obiectul dosarului nr. 96/P/2007.

Petiționarul a declarat

recurs susținând că executorul judecătoresc C.A. a procedat abuziv cu ocazia

punerii în executare a sentinței civile nr. 1556/2003 a Judecătoriei Tecuci și

i-a vândut nelegal locuința și bunurile aflate la etajul imobilului din Tecuci,

str. 1 Decembrie.

Examinând cauza sub toate

aspectele conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată

că recursul nu este fondat.

Curtea reține că din

următoarele considerente, întemeiat a fost respinsă plângerea împotriva

rezoluției nr. 163/P/2007 din 20 iunie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Galați, întrucât soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de

procuror față de C.A. pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., este

corectă.

Din examinarea actelor din

dosarul de executare nr. 58/2005 al Biroului Executorului Judecătoresc C.A.

rezultă că executarea silită pornită la cererea creditorului C.L. Tecuci, în

baza unor titluri executorii (sentința civilă nr. 1556 din 23 septembrie 2003 a

Judecătoriei Tecuci și titlul de creanță nr. 30427 din 18 mai 2006) împotriva

debitorilor C.N. și SC T.D.P.C.S.I. SRL, a fost efectuată de executorul

judecătoresc cu respectarea dispozițiilor legale.

Este de reținut că, la masa

credală s-au înscris în calitate de creditori și Primăria Municipiului Tecuci

și A.F.P. Tecuci, care la rândul lor dețineau titluri de creanță împotriva

celor doi debitori.

Se constată că au fost

îndeplinite formalitățile legale de executare silită (somații, publicații de

vânzare etc.).

Este de reținut și faptul că

prin sentința civilă nr. 1989 din 26 octombrie 2006 a Judecătoriei Tecuci

rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 131 din 6 februarie 2007, s-a anulat,

ca netimbrată, contestația în anulare formulată de C.N.

Față de considerentele

expuse se constată că intimatul C.A. a îndeplinit corespunzător atribuțiile de

serviciu și în consecință în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale

față de acesta, cu precizarea că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 10

lit. f) C. proc. pen., întrucât numai hotărârile judecătorești definitive au

autoritate de lucru judecat.

Este, de asemenea, de

precizat că dispozițiile art. 278

1

alin. (1) 1 C. proc. pen., la

care face referire prima instanță, nu sunt incidente în cauză deoarece nu

există vreo hotărâre judecătorească definitivă prin care să se fi decis

anterior că nu este cazul să se înceapă urmărirea penală față de intimatul C.A.

pentru faptele sesizate de petiționarul C.N.

Această împrejurare nu

constituie însă motiv de casare întrucât soluția de respingere a plângerii este

corectă.

Constatând că nu există

motive de casare, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., petiționarul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de petiționarul C.N. împotriva sentinței penale nr. 129/ F

din 29 noiembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă recurentul petiționar

la plata sumei de 160 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 60 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 martie 2008.