ÎCCJ, Secția penală

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

I. Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de

Casație și Justiție

- Direcția Națională Anticorupție nr. 239/P/2007

din 19 decembrie 2008

au

fost trimiși în judecată inculpații:

- P.N.P.A.,

pentru săvârșirea infracțiunii

de

luare de mită

prev.

de

art. 254 alin. (2) C.

pen. cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000

, constând în aceea că în calitate de ministru al Muncii,

Familiei și Egalității de Șanse, la data de 3

iunie 2007, a acceptat

promisiunea

inculpatului M.D.I. de a-l sprijini pe fiul său,

P.M., să obțină contracte de achiziție publică la societăți

comerciale cu capital de stat din zona Gorjului,

mai exact la S.N.L.O.

Tg.Jiu, Complexele Energetice Turceni și Rovinari,

aflate în

portofoliul Ministerului

Economiei și Finanțelor, respectiv A.V.A.S., în condițiile în care va numi în

funcția de inspector șef la Inspectoratul

Teritorial de Muncă (I.T.M.)

Gorj pe numitul R.G.O.;

- M.D.I., pentru

săvârșirea infracțiunii de dare de

mită

prev. de

art. 255 C. pen. cu ref. la art. 6 din Legea nr.

78/2000,

constând în aceea că la data

de 3 iunie 2007 i-a promis inculpatului P.N.P.A., ministru al Muncii, Familiei

și Egalității de Șanse, că îl va sprijini pe fiul său, P.M., să obțină

contracte de achiziție publică la societăți

comerciale cu capital de stat

din zona Gorjului, mai exact la S.N.L.O.

Tg.Jiu, Complexele Energetice Turceni și Rovinari, aflate în portofoliul

Ministerului

Economiei și Finanțelor,

respectiv A.V.A.S. (inculpatul fiind membru în

Adunarea Generală a Acționarilor pentru fiecare din aceste societăți),

în condițiile în care inculpatul P., în calitatea

sa de ministru, îl

va numi în funcția de inspector șef la I.T.M.. Gorj

pe numitul R.G.O.

În esență, prin

actul de sesizare s-a reținut că la data de 3 iunie 2007 a avut loc o discuție

telefonică între cei doi inculpați, în

cadrul

căreia inculpatul M. l-a rugat pe inculpatul P. să-i

primească în audiență pe deputații R.M. și P.M.

,

pentru a discuta despre numirea martorului R.G.O.

în funcția de inspector șef interimar la Inspectoratul

Teritorial

de Muncă (I.T.M.) Gorj.

Cu aceeași ocazie, spre finalul convorbirii, între

inculpați a avut

loc următorul dialog:

-

inc. P. : Mă caută mâine.

-

inc. M. : Și sprijin și eu acțiunea fiului dvs. în toate domeniile.

-

inc. P. : A! V-a spus?! Da? Da! Da!

Da!

-

inc. M. : Da! A dat și scriptic și pe

celelalte două.

-

inc. P. : Da! Bine! Sănătate! Numai

bine!

-

inc. M. : Bine! Cu respect! Să

trăiți!

-

inc. P. : Merci! Merci! Sănătate!

Din discuțiile ulterioare între inculpatul M. și

martorul

R.M., rezultă că acesta din urmă s-a întâlnit cu

inculpatul P., care i-a promis că va emite

ordinul de numire în

funcția de

inspector șef interimar la I.T.M. Gorj a fratelui său, martorul

R.G.O.

Întrucât această numire întârzia, la data de 11

iunie 2007 între

inculpați a avut loc o nouă discuție telefonică, ocazie

cu care

inculpatul P. i-a promis

inculpatului M. că până vineri,

15

iunie 2007 va emite ordinul respectiv, ceea ce s-a și întâmplat, actul

fiind semnat de către ministrul P. la data sus-menționată.

Ulterior, la data de 8 iulie 2007, între cei doi

inculpați au avut loc

trei discuții telefonice, ocazie cu care

inculpatul P. a

recunoscut că I-a ajutat pe

inculpatul M. cu numirea martorului

R.G.O.

în funcția de inspector șef interimar la

I.T.M. Gorj, iar inculpatul M. i-a mulțumit pentru aceasta.

În același context, inculpatul M. i-a precizat

inculpatului

P. că este membru în Adunarea Generală a Acționarilor

(A.G.A) la Societatea Națională a Lignitului

Oltenia (S.N.L.O.) și că a

vorbit în

legătură cu „problema aceea" (obținerea unor contracte de

achiziție

de către firma fiului ministrului, la S.N.L.O. Oltenia și Complexele Energetice

Turceni și Rovinari).

În acest sens, între inculpați a avut loc

următorul dialog:

-

inc. M.: ...am discutat. Am discutat în

legătură cu

problema aceea care o știți

dumneavoastră că sunt în AGA...

- inc. P.: A!

- inc .M.: ...la S.N.L.O., însă soluționez...ă...

- inc. P.: Aha! Am înțeles!

-

inc. M.:

...și

mi-a spus. Da! Problema o rezolv. Deci să ia,

știți

dumneavoastră cine, cu...legătura cu ăia..

-

inc. P.: Am înțeles! Da! Aha!

Ulterior, cu ocazia altei discuții telefonice

purtate la 26 iulie 2007,

inculpatul M.

i-a reamintit inculpatului P. că pe data de

2 august 2007 va avea loc

concursul pentru ocuparea funcției de

inspector

șef la I.T.M.. Gorj și că îl susține în continuare pe martorul

R.G.O.

Inculpatul P. i-a spus că el tot pe martorul R. îl

susține, solicitându-i însă

inculpatului M. să îi reamintească încă

o dată de concurs, până în data

examenului.

Conform înțelegerii, inculpatul M. I-a sunat pe

inculpatul

P. la data de 30 iulie 2007, însă acesta nu i-a răspuns,

astfel î

ncât inculpatul M. i-a transmis un

SMS cu următorul conținut :

„D-le

Ministru, rog nu uitați de R. Cu stimă D.M.".

În legătură cu

firma martorului P.M. (SC I.T.S. SRL), din actul de sesizare rezultă că după

numirea tatălui său ca ministru, a fost schimbat obiectul de activitate al

societății, astfel încât să poată desfășura activități care intrau în

domeniul se activitate al ministerului Muncii,

Familiei și Egalității de

Șanse (formare profesională și protecția

muncii).

La scurt timp

de la modificarea obiectului de activitate, la

începutul lunii mai 2007, SC I.T.S. SRL a obținut contractul de prestări

servicii nr. 2323 la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare

Drobeta Turnu Severin, având ca obiect cursuri de

perfecționare și

specializare pentru personalul din cadrul regiei.

De asemenea, la 22 mai 2007 numitul P.M. a depus

ofertă

de participare a firmei SC I.T.S. SRL la licitația

organizată de SC C.E. Turceni în domeniul protecției

muncii, pentru cursul „Instruire, cursuri protecția

muncii", valoarea

contractului

fiind de 45.500 lei plus TVA, urmând ca procedura de

licitație să se desfășoare în perioada mai-iunie

2007.

În legătură cu

Societatea Națională a Lignitului Oltenia (S.N.L.O.), în rechizitoriu se reține

că la începutul lunii iulie

2007,martorul

P.M. a fost primit de directorul societății,

martorul D.E., ocazie cu care martorul P. a făcut o

prezentare generală a societății și a lăsat o

carte de vizită și un pliant,

manifestându-și intenția ca în viitor să

depună ofertă la S.N.L.O.,

potrivit cu

obiectul de activitate al societății I.T.S.

Ulterior,

urmare a unor invitații de participare ce au fost

transmise la 19 iulie 2007 atât societății I.T.S., dar și societății

F.M.G.,

în legătură cu atribuirea unui contract de prestări

servicii în materie de formare profesională în valoare de 68.000 lei,

între cele două societăți a fost încheiat un acord

de subcontractare,

conform căruia F.M.G.

avea calitatea de contractant general, iar

I.T.S. - de subcontractant.

În ședința de

deschidere a ofertelor, ce a avut loc la

25

iulie 2007, a doua zi după încheierea acordului sus-menționat, s-a

constatat că doar F.M.G. a dat curs invitației de

oferte formulate

de S.N.L.O.

În actul de sesizare se mai reține că între

inculpatul M. și

martorul P.M. au avut

loc convorbiri telefonice la datele

de

20 iulie 2007 și 27 iulie 2007, ocazie cu care martorul l-a întrebat pe inculpat

dacă are cunoștințe la C.E. Rovinari și dacă

îl poate ajuta să lase o

ofertă la această societate.

În finalul

ultimei discuții, cei doi au convenit să vorbească din nou pe 12 august 2007,

cu o zi înainte de Adunarea Generală a Acționarilor de la C.E. Rovinari,

inculpatul

precizându-i că va discuta cu

reprezentanții acestei societăți să

organizeze

o licitație așa încât martorul să câștige un contract.

Ulterior, cei

doi au convenit din nou asupra datei la care

martorul

P. urma să se deplaseze la C.E.

Rovinari,

stabilind chiar data ședinței A.G.A. respectiv 13 august 2007.

Acest lucru s-a și întâmplat, astfel încât la 13

august 2007 martorul

P. s-a deplasat

la C.E. Rovinari și a avut o

discuție cu martorul C.L.D., directorul

general al

societății, în aceiași termeni

cu cei menționați anterior în cazul S.N.L.O.

(prezentarea societății I.T.S.,

urmată de depunerea unei broșuri, cu rugămintea ca pe viitor, în ipoteza în

care societatea va face

achiziții publice

în domeniul de activitate al I.T.S., să îi trimită și lui

invitații de

participare).

La sfârșitul lunii august 2007, martorul P. s-a

interesat

telefonic la C.E. Rovinari în legătură cu oferta

discutată pe 13 august 2007, ocazie cu care

martorul C. a arătat că la

acel

moment nu se fac achiziții publice în domeniul de activitate al

I.T.S., dar că pe viitor societatea o să fie

invitată.

În fine, se mai retine că la data de 3 septembrie

2007 între martorul

P. și inculpatul M.

a avut loc o altă discuție telefonică, în cadrul căreia martorul s-a interesat

dacă inculpatul are cunoștințe la

C.E.

Craiova, deoarece la această societate este un

curs în domeniul

protecției muncii.

Inculpatul a arătat că îl cunoaște pe directorul

acelei societăți și

i-a dat martorului numărul de telefon al acestuia,

recomandându-i chiar ca în discuția pe care o va avea cu directorul Complexului

Energetic Craiova să-i spună că vine din

partea sa și că este fiul

ministrului Muncii.

II.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției Penale a Înaltei Curți de

Casație și Justiție la data de 23 decembrie 2008.

La data de 20

mai 2009 a fost admisă cererea inculpatului

P.N.P.A.

și sesizată Curtea Constituțională în

vederea soluționării excepției de

neconstituționalitate a O.U.G.

nr.

134/2005, judecarea cauzei fiind suspendată conform art. 29 alin. (5) din Legea

nr. 47/1992 (în varianta în vigoare la acea dată) până la

soluționarea

excepției de neconstituționalitate.

Prin Decizia nr. 1634 din 3 decembrie 2009,

Curtea Constituțională a

respins excepția de neconstituționalitate.

După

reînregistrarea cauzei pe rolul Înaltei Curți, prin încheierea de ședință din

24 februarie 2010 a fost respinsă cererea de

restituire

a cauzei la procuror formulată de inculpatul M.D.I.

(la care a achiesat și inculpatul P.N.P.A.), iar

în

baza art. 300 alin. (1) C. proc. pen. s-a constatat regularitatea

actului de sesizare a instanței.

Cercetarea judecătorească propriu-zisă

s-a desfășurat în

perioada 31 martie 2010

- 19 aprilie 2011 (11 termene de judecată) și a constat în:

-

ascultarea celor doi inculpați (fil. 106-111 vol.

1);

- ascultarea martorilor din acte: D.E. (fil.119 vol.

1),

M.P. (fil. 121 vol. 1), R.G.O.

(fil.

122 vol. 1), C.L.D. (fil. 123 vol. 1), R.M.L.

(fil. 125 vol. 1), V.M. (fil. 136 vol. 1), C.L.M.

(fil. 137 vol. 1), T.I. (fil. 138 vol. 1), D.F.

(fil. 149 vol. 1), H.H. (fil. 150 vol. 1), C.C.

(fil. 152 vol. 1), C.I.

(fil. 153 vol. 1), C.E.M.

(fil. 154 vol. 1),

R.I. (fil. 155 vol. 1), B.M. (fil. 171

vol.

1), S.C. (fil. 172 vol. 1), G.C. (fil. 173

vol. 1), G.L.O. (fil. 174 vol. 1), M.I. (fil. 175

vol. 1), I.D. (fil. 186 vol. 1), C.D. (fil. 187

vol. 1), V.I.V. (fil. 188 vol. 1), P.C. (fil. 189 vol. 1),

P.I. (fil. 190

vol. 1), P.M.C. (fil. 191 vol. 1);

-

ascultarea în calitate de martori pe situația de

fapt, propuși de

inculpatul P. a

numiților : B.V. (fil. 275 vol. 1), B.D.N.

(fil. 176 vol. 1) și P.V. (fil. 282 vol. 1);

- audierea în ședință publică, la solicitarea

inculpaților, a

înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate între

aceștia la

3 iunie 2007 (o convorbire) și 8

iulie 2007 (3 convorbiri) - fil. 1 vol. 2;

-

încuviințarea, la cererea inculpaților, a

efectuării unei expertize de verificare a autenticității înregistrărilor

convorbirilor telefonice din 3 iunie 2007 și 8 iulie 2007 (ora 21:27.25),

raportul de

expertiză fiind atașat la

dosarul cauzei la 29 martie 2011 (fil. 62 vol. 2).

III.

Examinând

întregul material probatoriu administrat în cauză

în faza de urmărire penală și în faza de judecată,

Înalta Curte reține

ca fiind dovedită următoarea situație de fapt:

A. Numirea în

funcția de inspector șef interimar la

Inspectoratul

Teritorial de Muncă (I.T.M.) Gorj a lui R.G.O.

Prin Decretul

Președintelui României nr. 379 din 4 aprilie 2007 (publicat în M.Of. nr. 235

din 4 aprilie 2007) a fost numit în

funcția

de ministru al Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, inculpatul P.N.P.A.,

membru al Partidului Național Liberal.

Organizarea și

funcționarea acestui minister au fost reglementate prin H.G. nr. 381 din 25

aprilie 2007,

act normativ care a prevăzut,

în anexa 2, instituțiile care funcționează

în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului Muncii,

Familiei

și Egalității de Șanse.

Între aceste instituții se regăsesc Inspecția

Muncii, cu structurile

descentralizate

din teritoriu - Inspectoratele Teritoriale de Muncă,

organizate la

nivelul fiecărui județ, ale căror conducători erau numiți și eliberați din

funcție de către ministrul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

La nivelul județului Gorj, funcția de inspector

șef al I.T.M. era

vacantă încă din 7 decembrie 2006, iar examenul de

ocupare a postului

organizat în perioada

16-17 aprilie 2007 nu a fost promovat de niciunul

dintre candidați.

În acest

context, la data de 3 iunie 2007 inculpatul M.D.I.

, președintele filialei Gorj a Partidului Național Liberal, l-a

contactat

telefonic pe inculpatul

P.N.P.A., solicitând să-i primească în audiență a doua zi pe martorii M.P. și

R.M.,

deputați în Parlamentul României, pentru a

discuta

despre numirea în funcția de inspector șef la I.T.M. Gorj, cu

caracter interimar, până la organizarea unui nou

concurs, a fratelui

celui din urmă,

martorul R.G.O.

În sprijinul acestei solicitări, inculpatul M. a

făcut referire la

posibilitatea ca, pe această cale, „să ia doi

parlamentari", înțelegându-se că în urma numirii lui R.D. în

respectiva funcție, cei doi deputați (M.P. și R.M.

) vor trece de la partidele lor (Partidul

Conservator și Partidul

Democrat) la Partidul Național Liberal.

În cadrul

acestei discuții, inculpatul P. a fost de acord

să-i primească pe cei doi deputați a doua zi, stabilind ca aceștia să

vină

în jurul orelor 15,00.

După ce inculpatul P. și-a arătat această

disponibilitate,

în finalul

convorbirii telefonice inculpatul M. a arătat că va sprijini

acțiunile fiului ministrului, între inculpați

având loc următorul dialog

(fil. 52-54 vol. 2 dup):

- inc. P. : Mă caută mâine.

- inc. M. : Și

sprijin și eu acțiunea fiului dvs. în toate domeniile.

-

inc. P. : A! V-a spus?! Da? Da! Da! Da!

-

inc.

M. : Da! A dat și scriptic și pe celelalte două.

- inc. P. : Da! Bine! Sănătate! Numai bine!

-

inc. M.

: Bine! Cu respect! Să trăiți!

- inc. P. : Merci! Merci! Sănătate!

Respectiva întâlnire

a avut loc, ocazie cu care inculpatul P. a promis că va emite ordinul de numire

în funcția de

inspector șef interimar la I.T.M.

Gorj a martorului R.D.O.

Î

ntrucât această numire întârzia, la data de 11

iunie 2007 între

inculpați a avut loc o nouă discuție telefonică, în

cadrul căreia

inculpatul M. i-a reamintit

inculpatului P. despre întâlnirea

sa

cu martorul R.M. și numirea la I.T.M. Gorj a fratelui

acestuia, martorul R.D. Cu această ocazie,

inculpatul

P. i-a promis

inculpatului M. că până vineri, 15 iunie 2007

va emite ordinul

respectiv.

În

aceeași zi, 11 iunie 2007, la cabinetul ministrului s-a înregistrat

sub nr. 933 adresa Inspecției Muncii nr. 470 din 11

iunie 2007 prin care se

propunea ca

martorul R.D. să exercite cu caracter

temporar

funcția publică de conducere vacantă de inspector șef până

la ocuparea

postului prin concurs, dar nu mai mult de 6 luni, în

condițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (fil.

6

vol. 3 dup).

Această propunere a

fost întocmită de directorul Direcției

Resurse

Umane din cadrul Inspecției Muncii, martora V.M., și

semnată de

înlocuitorul Inspectorului de stat (aflat în concediu

medical), martora C.L., la solicitarea directorului Direcției

Generale

Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Muncii, martora T.I.

A doua zi, sub nr. 5743,

s-a întocmit o adresă din partea

Ministerului

Muncii, sub semnătura secretarului general, prin care se

solicita Agenției Naționale a Funcționarilor

Publici avizul pentru

exercitarea cu caracter temporar, în condițiile

expuse anterior, a

funcției publice de

conducere vacante, de inspector șef al I.T.M. Gorj,

de către R.D. (fil. 5

vol. 3 dup).

Acest aviz a fost emis de către Agenție abia pe

15 iunie 2007 și

transmis ministerului Muncii, care în aceeași zi, sub

semnătura

inculpatului P., a emis Ordinul

nr. 538 prin care se dispunea ca

începând

cu data de 18 iunie 2007 martorul R.D. să

exercite cu caracter temporar,

pe o perioadă de maximum 6 luni,

funcția de

inspector șef al I.T.M. Gorj (fil. 4 și 7 vol. 3 dup).

Ulterior, la data de 8 iulie 2007, între cei doi

inculpați au avut loc

trei discuții

telefonice (fil. 73-82 vol. 2 dup), ocazie cu care inculpatul

P. a recunoscut că l-a ajutat pe inculpatul M. cu

numirea

martorului R.G.O. în funcția

de inspector șef

interimar la I.T.M.

Gorj, iar inculpatul M. i-a mulțumit și a făcut din

nou referire la

trecerea celor doi parlamentari, de la Partidul

Conservator și Partidul Democrat, la Partidul Național Liberal, care

astfel

„se va întări".

Î

n același context, inculpatul M. i-a precizat

inculpatului

P. că este membru în Adunarea Generală a Acționarilor

(A.G.A) la Societatea Națională a Lignitului

Oltenia (S.N.L.O.) și că a

vorbit în legătură cu „problema aceea",

între inculpați având loc următorul dialog:

- inc. M.: ...am

discutat. Am discutat în legătură cu

problema

aceea care o știți dumneavoastră că sunt în AGA...

-

inc. P.: A!

-

inc. M.: ...la S.N.L.O., însă

soluționez...ă...

-

inc. P.: Aha! Am înțeles!

-

inc. M.: ...și mi-a spus. Da!

Problema o rezolv. Deci să ia,

știți dumneavoastră cine, cu...legătura

cu ăia..

-

inc. P.: Am înțeles! Da! Aha!

In ce privește ocuparea definitivă a funcției de

inspector șef al

I.T.M. Gorj, din

actele dosarului rezultă că prin adresa 5780 bis din

18 iunie 2007,

Ministerul Muncii a solicitat Agenției Naționale a Funcționarilor Publici

organizarea unui concurs în zilele de 2 și

3

august 2007 (anexa 2 din înscrisurile depuse de inculpatul P.).

Î

n

legătură cu acest concurs, între inculpați a avut loc la 26 iulie 2007 o nouă

convorbire telefonică (fil. 83-86 vol. 2 dup), în

cadrul căreia inculpatul M. i-a reamintit inculpatului P. că pe data de

2 august 2007 va avea loc concursul pentru ocuparea funcției

de

inspector șef la I.T.M.. Gorj și că îl susține în continuare pe martorul R.G.O.

Din răspunsul inculpatului P. rezultă că acesta nu

a fost

în dezacord cu inculpatul M. („asta am spus-o și eu. N-am

modificat nimic"),

însă i-a solicitat să îi reamintească încă o dată

de

concurs, până în data examenului.

Conform înțelegerii, inculpatul M. l-a sunat pe

inculpatul

P. la data de 30 iulie 2007,

însă acesta nu i-a răspuns, astfel încât inculpatul M. i-a transmis un SMS (fil.

100 vol. 2 dup) cu următorul conținut : „D-le Ministru, rog nu uitați de R. Cu

stimă

D.M.".

Deși martorul R.D. s-a înscris la concursul

organizat în zilele de 2 și 3 august 2007 pentru

ocuparea funcției de

inspector șef

al I.T.M. Gorj, ulterior el nu a mai participat la acesta.

B. Contractele de

achiziție publică obținute de SC

I.T.S. SRL,

administrată de P.M., cu referire specială la Societatea Națională a Lignitului

Oltenia (S.N.L.O.),

C.E. Turceni și C.E.

Rovinari.

Martorul P.M.C., fiul inculpatului P.N.P.A.

, a fost angajat la SC F.M.G. SA (societate

comercială de formare a energeticienilor din

România) în perioada

26 aprilie 2004 - 21 martie 2007, când a încetat

efectiv contractul său

individual de muncă

ca urmare a acordului părților (fil. 205 vol. 3 dup și

202 vol. 1

ds.fond).

Î

n aceeași perioadă, martorul a deținut 50% din

părțile sociale

ale SC C.S.C. SRL.

Prin Hotărârea

Adunării Generale Extraordinare a Asociaților

din

4 aprilie 2007, s-au făcut modificări la actul constitutiv al societății, cu

referire

la: intrarea în societate, prin preluarea părților sociale

aferente de la asociatul R.S., a societății E.H.L.

; schimbarea sediului social al societății (din

Constanța în București) și înființarea unui punct

de lucru; modificarea

denumirii

societății, în I.T.S.; modificarea obiectului principal

de activitate, acesta urmând a fi 8042 - alte

forme de învățământ.

Urmare a acestei modificări a obiectului principal

de activitate,

noua societate SC I.T.S.

SRL a putut desfășura activități de

prestări

servicii în domeniul formării profesionale și protecției muncii

(cursuri de pregătire, perfecționare și

specializare).

1.

Astfel, la data de 27 aprilie 2007 Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta

Turnu Severin (R.A.A.N.) a transmis invitații de participare pentru atribuirea

unui contract de achiziție publică având ca obiect „cursuri de perfecționare și

specializare

pentru personalul din cadrul

R.A.A.N." unui număr de 5 societăți, între

care și SC I.T.S. SRL. Din

cele 4 societăți care au răspuns

invitațiilor,

au fost selectate două (SC I.T.S. SRL și C.F.P. Perfect Service), cărora li

s-au atribuit câte un contract de servicii cu obiectul

sus-menționat,

conform raportului comisiei de evaluare din 17 mai 2007 (fil. 26 vol. 5 dup).

In privința SC I.T.S. SRL, aceasta a încheiat

contractul de

servicii nr. 232/S din

4 iunie 2007 în valoare de 184.135 plus TVA (fil. 4

vol. 5 dup).

deschisă pentru

atribuirea unui

contract având ca obiect „instruire, cursuri, seminarii

de securitatea muncii", emis de SC C.E.

Turceni SA și publicat la 23 aprilie 2007 în Monitorul Oficial, societatea I.T.S.

a

cumpărat caietul de sarcini alături

de alte două societăți. Comparând prețurile rezultate în urma deschiderii celor

două oferte depuse, ce a

avut loc la 25 mai 2007, a fost selectată

societatea I.T.S., care a

oferit prețul cel

mai mic (45.500 lei plus TVA, fată de 60.000 lei plus

TVA).

În

baza raportului de atribuire din 7 iunie 2007 (fil. 116 vol. 4 dup), a fost

încheiat contractul nr. 410 din 27 iunie 2007 între SC C.E.

Turceni SA

și SC I.T.S. SRL, în valoare de 45.500 lei plus TVA (fil.105 vol. 4 dup).

2007, martorul P.M. s-a deplasat la sediul Societății Naționale a Lignitului

Oltenia SA (S.N.L.O.) Tg.Jiu, unde a fost primit în audiență de directorul

societății, martorul D.E., la rugămintea adresată

telefonic

de către inculpatul P.

Cu această ocazie,

martorul P.M. a făcut o prezentare generală a obiectului de activitate a

societății sale,

înmânându-i martorului D. un

pliant (catalog) al acesteia, cu rugămintea de a fi introdusă în baza de date a

S.N.LO. și a fi astfel

avută în

vedere pe viitor în măsura în care vor exista proceduri de

achiziție

pentru cursuri de formare profesională.

Martorul D. a pus viză de primire pe pliantul

ce-i fusese

prezentat și l-a înaintat direcției comerciale, unde a fost

înregistrat sub nr. 3989 din 30 mai 2007 (fil. 238 vol. 1 ds. fond).

Ulterior, în baza

programului de formare profesională pentru anul 2007, aprobat în decembrie

2006, S.N.L.O. a demarat

procedurile de

atribuire a unui contract de prestări servicii în domeniul

formării profesionale având ca obiect „comunicare

și spirit de echipă"

(fil. 100 și urm. vol. 3 dup).

In acest sens, au fost transmise invitații de

participare către 4

firme, între care F.M.G. și I.T.S., urmând ca

analiza ofertelor să aibă loc pe 25 iulie 2007.

Societatea I.T.S. nu

a depus o asemenea ofertă, însă a încheiat un acord de subcontractare cu F.M.G.

pe data de 24 iulie 2007, prevăzându-se că valoarea subcontractată nu poate

depăși 49% din volumul contractului de achiziție

ce urma a fi încheiat

de F.M.G. (fil. 126 vol. 3 dup).

La data stabilită

pentru deschiderea ofertelor, 25 iulie 2007,

comisia

de evaluare a constatat că dintre cele 4 societăți cărora li se

transmiseseră

invitații de participare, doar F.M.G. a depus o

ofertă, aceasta fiind declarată câștigătoare a contractului, conform

raportului procedurii de atribuire din 27 iulie 2007

(fil. 121 vol. 3 dup).

Î

n baza acestui raport de atribuire, s-a încheiat

contractul de prestări servicii nr.707/S din 3 septembrie 2007 între S.N.L.O.

și F.M.G.,

având ca obiect prestarea

de servicii de formare profesională -

„Comunicare

și spirit de echipă", în valoare de 68.000 lei plus TVA. În

conținutul

acestui contract se face referire și la acordul de subcontractare încheiat la

24 iulie 2007 între F.M.G. și I.T.S. (fil.130 vol. 3 dup).

iulie 2007 și 27 iulie 2007, între inculpatul

M.

și martorul P.M. au avut loc două convorbiri telefonice , ocazie cu care

martorul l-a întrebat pe inculpat dacă are

cunoștințe la C.E. Rovinari și dacă îl poate ajuta să lase o ofertă la

această societate (fil. 60-61, 86-88 vol. 2 dup).

În finalul ultimei

discuții, cei doi au convenit să vorbească din nou pe 12 august 2007, cu o zi

înainte de Adunarea Generală a

Acționarilor

de la C.E. Rovinari, iar ulterior (fil. 101-

102 vol. 2 dup) cei doi au

stabilit ca martorul P. să se deplaseze la C.E. Rovinari, chiar în ziua

ședinței A.G.A. respectiv 13 august 2007.

Acest lucru s-a și întâmplat, astfel încât la 13

august 2007 martorul

P. s-a deplasat

la C.E. Rovinari și a avut o

discuție cu martorul C.L.D., directorul

general al

societății, cu puțin timp

înainte de începerea ședinței A.G.A. (la care

participa și inculpatul M.).

Î

ntâlnirea dintre cei doi a avut loc în aceiași

termeni cu cei

menționați anterior în cazul S.N.L.O. și a constat în

prezentarea

societății I.T.S., urmată de

depunerea unei broșuri, cu rugămintea ca pe viitor, în ipoteza în care CE. Rovinari

va face achiziții publice în

domeniul de activitate al I.T.S., să fie

contactată și această societate.

La sfârșitul lunii august 2007, martorul P. s-a

interesat

telefonic la C.E. Rovinari în legătură cu oferta

discutată pe 13 august 2007, ocazie cu care

martorul C. a arătat că la

acel

moment nu se fac achiziții publice în domeniul de activitate al

I.T.S., dar că pe viitor societatea o să fie

invitată.

și inculpatul

M. a avut loc o altă

discuție telefonică, în cadrul căreia martorul

s-a interesat dacă inculpatul are cunoștințe la C.E.

Craiova,

deoarece

la această societate este un curs în domeniul

protecției muncii (fil. 104-106

vol. 2 dup).

Inculpatul a arătat că îl cunoaște pe directorul

acelei societăți și

i-a dat martorului numărul de telefon al acestuia,

recomandându-i chiar ca în discuția pe care o va avea cu directorul Complexului

Energetic Craiova să-i spună că vine din

partea sa și că este fiul

ministrului Muncii.

IV.

Analizând

probatoriului

administrat în cauză,

Înalta Curte

constată că faptele

imputate inculpaților P.N.P.A.

și M.D.I. nu întrunesc elementele constitutive

ale

infracțiunilor de luare, respectiv dare

de mită, pentru următoarele

considerente.

Potrivit art. 254 alin. (1) C. pen., infracțiunea

de luare de mită constă

în fapta

funcționarului care, direct sau indirect, pretinde ori primește

bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori

acceptă promisiunea unor

astfel de

foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a

întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale

de serviciu sau în scopul de a face un act

contrar acestor îndatoriri.

Infracțiunea de dare de mită constă, potrivit art.

255 alin. (1) C. pen.,

în promisiunea, oferirea sau darea de bani ori

alte foloase, în modurile și scopurile arătate în art. 254 C. pen.

În

ce privește elementul material al infracțiunii de luare de mită,

acesta

poate consta fie într-o acțiune (pretindere, primire sau acceptarea

promisiunii), fie într-o inacțiune (nerespingerea

promisiunii), cerința esențială fiind însă ca banii sau celelalte

foloase

pretinse, primite ori promise să aibă un caracter de retribuție,

adică să constituie plata (sau răsplata) în vederea efectuării de către

funcționar a unui act determinat, arătat în mod explicit de către mituitor.

In acest context, Curtea apreciază că nu doar

actul privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului (sau actul

contrar acestor

îndatoriri) trebuie

să fie determinat de către mituitor, ci și plata oferită,

primită sau

făgăduită funcționarului.

Aceasta, pentru că stabilirea caracterului de

retribuție a banilor sau foloaselor presupune existența unei anumite proporții

între actul

privitor la atribuțiile

de serviciu (sau contrar acestora) și răsplată, în

raport de care se poate aprecia dacă, din punct

de vedere subiectiv,

funcționarul a

realizat sau nu că primește sau acceptă promisiunea

unei retribuții.

Particularizând

aceste considerente la situația acceptării

promisiunii,

ca element material al infracțiunii de luare de mită cu

relevanță în speță, Curtea reține că plata promisă

funcționarului în

schimbul actului ce urmează a fi sau nu îndeplinit,

trebuie să fie precizată de mituitor, în așa fel încât în mod obiectiv să poată

determina o atitudine de respingere din

partea funcționarului (pe care

acesta,

prin ipoteză, nu a adoptat-o, explicit sau tacit), cerință care nu

este îndeplinită atunci când promisiunea este

formulată în termeni

neclari, cu caracter de generalitate.

Îîn speță,

infracțiunile de dare și luare de mită imputate

inculpaților au avut în vedere pe de o parte promisiunea făcută de

inculpatul M. și acceptată de inculpatul P., de

a-l sprijini

pe fiul acestuia din

urmă să obțină contracte de achiziție publică

la anumite societăți cu capital de stat (S.N.L.O. Tg.Jiu, Complexele

Energetice Turceni și Rovinari), iar pe de altă

parte îndeplinirea de

către

inculpatul P., în calitate de ministru al Muncii, Familiei și

Egalității de Șanse a unui act privitor la

îndatoririle sale de serviciu,

constând în numirea în funcția de

inspector șef la I.T.M. Gorj a martorului R.G.O.

În ce privește promisiunea

presupus făcută de inculpatul M. și acceptată de inculpatul P., Curtea constată

mai

întâi că pentru dovedirea acesteia se

face trimitere la înregistrările

convorbirilor

telefonice purtate între inculpați (sau între aceștia și alte

persoane).

Î

n acest context, cu referire la legalitatea

acestor mijloace de

probă, contestată de către inculpați, Curtea reține

că inițial s-au

efectuat interceptări ale

convorbirilor telefonice într-un alt dosar

(nr. 46/P/2007 al D.N.A.), în care inculpatul M. era cercetat sub

aspectul

săvârșirii infracțiunii

prev. de

art. 6

din Legea nr. 78/2000

rap. la art. 257 alin.

(1) C. pen., care potrivit art. 27 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. se află

în

competența Tribunalului, ca instanță de fond.

Abia la data de 13 septembrie 2007 s-a stabilit

faptul că unul dintre numerele de telefon apelate de către inculpatul M.

aparține

inculpatului P., ministru al Muncii (fil. 111 vol. 2 dup), dată

la

care Parchetul s-a sesizat din oficiu cu

privire la săvârșirea de către

acesta

din urmă a infracțiunii de luare de mită (fil. 1 vol. 1 dup).

Î

n

condițiile în care convorbirile telefonice transcrise la dosar

s-au purtat până la data de 3 septembrie 2007 (fil.

103 vol. 2 dup), adică până

la momentul sesizării din oficiu cu privire

la inculpatul P., în

mod legal atât

autorizarea interceptării și înregistrării convorbirilor și

comunicărilor, cât și prelungirile ulterioare au

fost dispuse de către

Tribunalul București (fil. 4-22 vol. 2 dup).

Î

n ce privește împrejurarea că aceste interceptări

și înregistrări s-ar fi efectuat înainte de începerea urmăririi penale, Curtea

constată

că art. 91/1 C. proc. pen.

nu condiționează emiterea autorizației pentru

aceste activități de începerea urmăririi penale; dimpotrivă, legea

menționează

că interceptările și înregistrările pot fi efectuate dacă

„sunt date ori indicii temeinice privind pregătirea

sau săvârșirea unei infracțiuni pentru care urmărirea penală se efectuează din

oficiu"; or,

câtă vreme aceste

interceptări și înregistrări pot fi autorizate și atunci

când este vorba

despre „pregătirea unei infracțiuni", așadar mai

înainte de săvârșirea ei, este evident că la un asemenea moment nu

poate

fi vorba despre începerea urmăririi penale.

Î

n consecință, fiind vorba despre un text în

vigoare, a cărui

neconstituționalitate

nu a fost stabilită prin dispozitivul unei Decizii a

Curții Constituționale

(singurul care leagă o instanță de judecată și

are forță obligatorie), Înalta Curte constată că nu există niciun

aspect

de nelegalitate în autorizarea

interceptărilor și înregistrărilor aflată la

dosar.

Pe de altă parte, nici faptul că în încheierile

succesive date de

Tribunalul

București pentru autorizarea și prelungirea interceptărilor și

înregistrărilor,

nu este menționată prezența procurorului, nu afectează legalitatea măsurilor

dispuse; procedura instituită de art. 91/1 C. proc. pen. este una specială și

nu cuprinde (așa cum se

întâmplă de pildă

în cazul autorizării percheziției - art. 100 C. proc. pen.) dispoziții

privitoare la participarea procurorului la judecarea cererilor

privind

autorizarea interceptărilor și înregistrărilor.

Î

n ce privește autenticitatea unora dintre

convorbirile telefonice

purtate între

inculpați și contestate de aceștia, Curtea nu a decelat

niciun element

care să susțină dubiul invocat de inculpați. De

asemenea, Curtea constată că nici expertul criminalist care a analizat

respectivele convorbiri nu a precizat în mod

explicit că acestea nu ar

fi

autentice, exprimând doar un punct de vedere teoretic, fără vreo

particularizare pentru situația din speță (în

sensul că integritatea

înregistrărilor

poate fi pusă sub semnul întrebării din cauza perioadei

de timp în care acestea au fost scoase din mediul

fizic în care au fost

materializate

pentru prima dată - fil. 68 vol. 2 ds.fond).

Pe de altă parte, autenticitatea înregistrărilor

a fost confirmată

de către procuror

în condițiile art. 91/3 C. proc. pen., iar Curtea însăși nu a

putut stabili

ex propriis sensibus

niciun

indiciu de alterare a acestor

înregistrări, ascultate în ședința publică

din 31 ianuarie 2010 (fil. 1 vol. 2 dup).

De altfel, însuși inculpatul P., principalul

contestator al

autenticității respectivelor înregistrări, a avut o

atitudine contradictorie, arătând cu ocazia audierii sale (fil. 107 vol. 1 ds. fond)

că pasajul din discuția purtată cu inculpatul M. pe data de 3 iunie 2007

referitor la fiul său, nu îl confirmă, dar nici nu îl infirmă, pentru ca

ulterior să susțină că, în fapt, acel pasaj ar face parte

dintr-o altă convorbire, din 8 iulie 2007.Această

din urmă susținere a fost și motivația expertizei criminalistice dispuse în

cauză, care a

concluzionat că nu au fost puse în evidență elemente care

să

confirme cele afirmate de inculpat (fil. 68

vol. 2 ds. fond).

Simplul

fapt că până la data de 3 iunie 2007 inculpatul M. nu

vorbise și nu se întâlnise cu fiul inculpatului P.

(ceea ce ar

justifica, în opinia inculpatului P., dubiul cu privire la

autenticitatea convorbirii din 3 iunie 2007), nu poate conduce la

concluzia că inculpatul M. nu putea avea

cunoștință, pe alte căi,

de existența și activitățile martorului P.M.,

despre care

de altfel nici nu a oferit mai

multe amănunte în pasajul incriminat.

Revenind la analiza de fond, Curtea constată că

materialul

probator administrat în

cauză nu susține acuzația adusă celor doi

inculpați, cu privire la existența unei promisiuni (făcută de

inculpatul

M. și acceptată de

inculpatul P.), care să întrunească

condițiile

cerute de lege pentru latura obiectivă a infracțiunilor de dare

și luare

de mită.

Astfel, plecând de la

premisa că toate înregistrările aflate la dosar sunt autentice, Curtea constată

că între cei doi inculpați au

avut loc 5

convorbiri telefonice: pe 3 iunie 2007, 11 iunie 2007, 8 iulie 2007

(3

convorbiri) și 26 iulie 2007.

Dintre acestea, doar trei cuprind referiri și la

fiul inculpatului

P. și, prin urmare, pot avea relevanță în analiza

laturii obiective a celor două infracțiuni.

Analizând prima și cea mai importantă convorbire,

cea din

3 iunie 2007 (fil. 52 vol. 2

dup), pe care Curtea a ascultat-o nemijlocit în

ședință publică, se

constată că solicitarea inculpatului M.

adresată

inculpatului P., de a discuta despre numirea într-o

funcție publică a

unei persoane susținute de inculpatul M.,

reprezintă

un demers politic, a cărui moralitate este fără îndoială

discutabilă, în

condițiile în care se pune problema (de principiu) a

numirii într-o funcție publică a unei persoane cu susținere politică,

independent de calitățile acesteia. Împărțirea și ocuparea funcțiilor

publice

pe criterii politice, potrivit unor algoritmuri stabilite între partidele

aflate la putere, reprezintă o meteahnă a societății

românești, fără ca acestea, să aibă, în toate cazurile, și o conotație

penală

(eventual, ca și act de corupție).

Din conținutul

convorbirii purtate între inculpați rezultă că „avantajul" obținut din

numirea martorului R.D. în

funcția de

inspector șef al I.T.M. Gorj era unul politic și consta în presupusa trecere a

doi parlamentari (martorii R.M.,

fratele

lui R.D. și M.P.) de la alte partide

la

Partidul Național Liberal, „realizare" extrem de „valoroasă" în lumea

politică.

Această motivație, a „întăririi" partidului

din care ambii inculpați

făceau parte

(unul, ca președinte de filială-inculpatul M., altul, ca

ministru-inculpatul P. ) este reluată de altfel

și într-una dintre

convorbirile din 8

iulie 2007 (fil. 80 vol. 2 dup), când inculpatul P.

a recunoscut că l-a ajutat pe inculpatul M. cu

numirea martorului

R.G.O. în funcția

de inspector șef interimar la I.T.M. Gorj, iar inculpatul M. i-a mulțumit

pentru această „faptă

bună și demnă", făcând din nou referire la

trecerea celor doi parlamentari, la Partidul Național Liberal.

Deși nu are legătură directă cu cauza de față, nu

este de omis

contextul politic în

care se punea problema trecerii unor parlamentari la P.N.L., fiind vorba în

acea perioadă despre un guvern minoritar, a

cărui susținere parlamentară era vitală pentru menținerea la putere.

Acest context politic putea oferi o anumită

greutate motivației prezentate de către inculpatul M. pentru intervenția făcută

în

vederea respectivei numiri, indepedent de realitatea sau

concretizarea acestei motivații.

De altfel, analizând toate convorbirile purtate

între inculpați, se poate constata cu ușurință caracterul lor preponderent

politic, acesta

fiind și motivul

pentru care referirile la fiul inculpatului P. par

rupte din context.

In privința acestor referiri, Curtea constată mai

întâi că atât în

convorbirea din 3

iunie 2007, cât și în cea din 8 iulie 2007, acestea apar

numai după ce

inculpatul M. expune motivația politică a demersului său.

Î

n al doilea rând, din respectivele înregistrări

rezultă lipsa de

concretețe a acestor

referiri și, mai ales, absența oricărui element pe

baza căruia se poate trage concluzia că, în

schimbul actului ce urma

a fi

îndeplinit de inculpatul P., inculpatul M. urma să-l

sprijine pe fiul

acestuia în obținerea de contracte de achiziții publice

la societăți comerciale cu capital de stat din zona Gorjului.

Cu alte cuvinte,

chiar dacă am accepta ideea că inculpatul

M.

discută despre vreun ajutor, sprijin pe care era dispus să-l

acorde

fiului inculpatului P., probatoriul administrat în cauză nu este lămuritor cu

privire la limitele acestui sprijin, dacă acesta

urma să cuprindă influențe în obținerea unor contracte de achiziție

publică

sau se limita la facilitarea unor contacte în vederea prezentării societății

martorului P.M.

Afirmațiile inculpatului M.: „și sprijin și eu

acțiunea fiului

dumneavoastră în

toate domeniile. (...) A dat și scriptic și pe celelalte

două"

(convorbirea din 3 iunie 2007- fil. 54 vol. 2 dup), ,Am discutat în

legătură

cu problema aceea care o știți dumneavoastră că sunt în

AGA (...), la S.N.L.O., însă soluționez (...), Da! Problema o rezolv. Deci

să ia, știți dumneavoastră cine, cu... legătura cu ăia

(convorbirea din 8 iulie 2007 - fil. 81 vol. 2

dup), „Eu mâine merg la Turceni și am o

discuție, nu telefonică (...) Și

eu discut cu băieții de acolo (...) pentru

că

e și un Consiliu de administrație (...) când mă întorc vorbesc și la

Rovinari

(convorbirea

din 26 iulie 2007 - fil. 84 vol. 2 dup) nu întrunesc condițiile pentru a putea

fi calificate ca niște promisiuni de a-l sprijini pe fiul inculpatului P. în

obținerea de contracte de achiziție

publică

la societăți comerciale cu capital de stat din zona Gorjului, în

schimbul cărora inculpatul P. urma să-l numească

pe martorul

R.D. în funcția de

inspector șef la I.T.M. Gorj.

Pe

de altă parte, este adevărat că, în cazul promisiunii de foloase, este fără

relevanță dacă promisiunea a fost sau nu

respectată,

însă având în vedere termenii vagi folosiți de inculpatul

M. în convorbirile sus-menționate, se impun câteva

considerații

legate de activitățile

martorului P.M. și, mai ales, de

presupusul

ajutor acordat acestuia de către inculpatul M.

Cu

alte cuvinte, analizând desfășurarea ulterioară a

evenimentelor, inclusiv conduita persoanelor implicate (inculpații și

martorul P.M.), se poate explicita, retroactiv,

conținutul discuției din 3 iunie 2007, pentru a se stabili limitele ajutorului

pe care

inculpatul M. s-a oferit

să-l acorde fiului inculpatului P.

Astfel, este real faptul că la data de 4 aprilie 2007,

ziua în care inculpatul P. a fost numit ca ministru, fiul acestuia a făcut

modificări la actul constitutiv al societății pe

care o deținea anterior,

însă

acestea nu au vizat exclusiv schimbarea obiectului principal de

activitate, pentru a putea desfășura activități de

prestări servicii în

domeniul formării profesionale și protecției muncii

(cursuri de pregătire, perfecționare și specializare), ci s-au referit și la

alte

aspecte, respectiv: intrarea în

societate, prin preluarea părților sociale

aferente de la asociatul R.S., a societății E.H.L.; schimbarea sediului

social al societății (din

Constanța

în București) și înființarea unui punct de lucru; modificarea

denumirii

societății, în I.T.S.

Pe de altă parte, nu trebuie omis faptul că

martorul a ocupat anterior funcția de director de marketing la SC F.M.G. SA,

societate care deținea cea mai mare pondere în domeniul pregătirii

profesionale, iar până la momentul părăsirii acelei firme (care s-a întâmplat

efectiv la 21 martie 2007, așadar anterior numirii ca ministru a

tatălui

său) nu putea în mod evident să desfășoare o activitate

similară prin firma proprie, căci ar fi existat un conflict de interese

și o

concurentă neloială.

Tot astfel, după părăsirea F.M.G., nimic nu se

opunea

ca martorul să-ți poată

valorifica cunoștințele profesionale și umane

dobândite în perioada anterioară, de natură a facilita intrarea pe piața

firmelor din domeniul formării profesionale și a societății sale, I.T.S.

Î

n privința contractelor de achiziție publică

obținute de firma

I.T.S., Curtea

constată că nu există niciun element probator

care să demonstreze vreun

aspect de nelegalitate și, ce e mai

important,

vreo influență, presiune, sprijin sau vreun ajutor în acest

sens din partea inculpatului M. sau chiar a

inculpatului P.

Astfel,

din situația de fapt ( a se vedea anterior, pct. HIB1-5)

rezultă că societatea I.T.S. a participat în nume

propriu la 2 proceduri de achiziție publică a unor contracte în domeniul

pregătirii profesionale, la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta

Turnu

Severin (ce nu face obiectul acuzațiilor, dar la care există trimiteri în actul

de sesizare) și C.E. Turceni

declanșate la

27 aprilie 2007, respectiv 23 aprilie 2007, finalizate cu rapoarte

de atribuire la 17 mai 2007 și 7 iunie 2007,

contractele fiind încheiate la

4 iunie 2007, respectiv 27 iunie 2007.

Dincolo de

împrejurarea că o parte importantă a acestor

proceduri

s-a desfășurat mai înainte de prima discuție a inculpaților,

din 3 iunie

2007, din actele aflate la dosar nu rezultă modalitatea în

care atribuirea contractelor ar fi putut fi

influențată de vreunul dintre

inculpați,

în condițiile în care societatea I.T.S. a fost doar una

dintre firmele invitate la licitație și care au

depus oferte, iar câștigarea

contractelor s-a făcut pe baza criteriului

stabilit de autoritatea contractantă, respectiv prețul cel mai mic.

Mai mult, în privința contractului obținut la C.E.

Turceni, toți martorii audiați în cauză, care au fost implicați sub o

formă sau alta în acea procedură, au arătat că nu a existat vreo influență,

intervenție sau presiune din partea cuiva (deci, nici a inculpaților) pentru

atribuirea contractului.

În ce privește Societatea

Națională a Lignitului Oltenia

(S.N.L.O.),

este de observat că martorul P.M. a avut un

prim contact cu aceasta la data de 30 mai 2007, care

a constat doar în

prezentarea firmei

și depunerea unui pliant pentru a fi avut în vedere

la proceduri de

achiziție viitoare. Această întâlnire a avut loc mai înainte de prima discuție

a inculpaților, din 3 iunie 2007, astfel încât

orice implicare a inculpatului M. este exclusă. Este adevărat că

primirea martorului a fost mai degrabă urgentată

de telefonul dat de

inculpatul P.,

directorului S.N.L.O., însă acest demers nu are o

conotație ilicită, câtă vreme s-a rezumat la

rugămintea de a-l primi pe

fiul său, aflat deja în antecameră, fapt

recunoscut de martorul D., directorul societății.

In legătură cu această întâlnire, același martor a

arătat că era o

uzanță ca firmele interesate să se prezinte anticipat

pentru a-și

prezenta obiectul de activitate

și dorința de a participa pe viitor la

proceduri de achiziție, existând

și alte situații în care a primit reprezentanți ai firmelor, în modalitatea în

care a procedat cu societatea I.T.S.

Î

n ce privește procedura de achiziție la care a

participat și firma martorului P., este de observat că acesteia i s-a trimis

invitație

de participare, alături de

alte 3 societăți, între care și F.M.G.

(la care lucrase anterior), însă

nu a depus o ofertă proprie, ci a

încheiat

un acord de subcontractare cu aceasta, cu o zi înainte de

deschiderea ofertelor. Această împrejurare nu are

o conotație ilicită, în

condițiile în care F.M.G. a fost singura

societate care a

depus o ofertă; faptul că

în formularul acordului de subcontractare nu a fost consemnat numărul

contractului de achiziție publică, nu poate

conduce, prin el însuși, la

concluzia că martorul cunoștea încă din

24

iulie 2007 cui i se va atribui contractul ( adică, lui F.M.G.),

căci

aceasta ar fi presupus o complicitate cu cei implicați în procedura de

achiziție, ce nu a fost dovedită. Chiar și așa fiind, în acest caz societatea I.T.S.

a obținut doar o subcontractare,

fără vreo

implicație din partea S.N.L.O. Cert este faptul că, devreme

ce doar

societatea F.M.G. a depus o ofertă (din cele 4 societăți invitate),

câștigătorul procedurii nu putea fi influențat în

vreun fel, independent de calitățile anterioare ale martorului P.M.

sau ale tatălui său (lector în perioade

anterioare) în această

societate.

În

mod corespunzător, nici inculpatul M. nu putea interveni

în vreun fel în

această procedură, iar singura referire (vagă) la S.N.L.O., se regăsește în

discuția din 8 iulie 2007 cu inculpatul

P.,

după ce acesta îl numise (la 15 iunie 2007) pe martorul

R.D. în funcția de inspector șef al I.T.M. Gorj.

Î

n legătură cu C.E. Rovinari, este real că între

inculpatul

M. și martorul P.M. au avut loc trei

convorbiri

telefonice, pe 20 iulie, 27 iulie și 30 iulie 2007, însă din nici una

nu rezultă că inculpatul urma să faciliteze

obținerea de către firma martorului a unor contracte. Dimpotrivă, în prima

convorbire, din

20 iulie 2007 (fil. 60

vol. 2 dup) rezultă în mod cert că discuția se poartă în jurul unui ajutor dat

de inculpatul M. pentru depunerea unei

oferte de către I.T.S. la

Rovinari : „(M.P): ...poate mă puteți ajuta la Rovinari, cu cineva, să... să

lăsăm o ofertă". Celelalte convorbiri nu aduc elemente de noutate, ci se

poartă doar în jurul

datei la care martorul

trebuia să se deplaseze la Rovinari.

De

altfel, aceste discuții sunt edificatoare în general pentru modul în care

inculpatul M. a înțeles să-l ajute pe martorul

P.M.. Astfel, în discuția din 27 iulie 2007 (fil.87 vol. 2 dup),

inculpatul îi spune martorului : „...dacă vii pe

Craiova oprești direct la

Turceni, că

eu vorbesc azi acolo",

însă

martorul precizează : „...acolo

am

câștigat o licitație(...)a fost o licitație și am depus și am câștigat

(...)am

câștigat un curs de protecția muncii (...) și fără niciun fel

de...Mă înțelegeți?",

de unde rezultă, nu doar că inculpatul M. nu

era la curent cu demersurile anterioare ale

martorului, ci și faptul că

nu a

avut vreo implicare în procedura de achiziție desfășurată deja la

C.E.

Turceni.

În același sens, este

convorbirea purtată cu o zi înainte, 26 iulie 2007 între cei doi inculpați (fil.

84 vol. 2 dup) : „(MD: Așteptam

de la

băiatul dumneavoastră telefon, săptămâna asta (PP): M.

trebuia să vă

sune? Nu știam. O să-l sun să vă sune (MD): Eu mâine

merg la Turceni și am o discuție, nu telefonică (PP): Aha! Am

înțeles! Da! (...) îi spun să vă sune? (MD:) îhî!

Și eu discut cu băieții de

acolo...

".Din această discuție rezultă în mod cert că

niciunul dintre

inculpați nu

cunoștea că, încă din 27 iunie 2007, firma I.T.S. a

martorului P.M.

semnase un contract la C.E.

Turceni, fiind

astfel exclusă vreo implicare a vreunuia dintre

ei în respectiva procedură.

Revenind la situația de la Complexului Energetic

Rovinari, nici probele testimoniale nu susțin o altă realitate decât cea dedusă

din

convorbirile telefonice. Martorul C., directorul Complexului,

relatează condițiile în care a avut loc întâlnirea

cu martorul P.M.

, respectiv în ziua

de 13 august 2007, cu puțin înainte de ședința

A.G.A, singura implicare a inculpatului M. (care a auzit când secretara

i-a spus directorului că este căutat de martorul P.)

constând în

rugămintea de a-l primi, fără a-i cere să-i facă vreo favoare. În rest,

întâlnirea a fost în linii mari identică cu cea de la

S.N.L.O., constând în prezentarea firmei, depunerea unei broșuri și

rugămintea de a fi avut în vedere la viitoare

proceduri de achiziție. Ca și în cazul S.N.L.O., și martorul C. a afirmat că,

procedând astfel,

nu i-a făcut vreo

favoare fiului inculpatului P., întrucât așa

proceda în mod uzual cu

toate firmele.

Pe de altă parte, din probele administrate în

cauză rezultă că

între cei doi

martori a mai avut loc ulterior doar o discuție telefonică, legată de

eventualitatea vreunei proceduri de achiziție, fără însă ca firma I.T.S. să

participe la o asemenea procedură și să obțină

un contract.

Î

n fine, deși nu face obiectul acuzațiilor, la

dosar mai există o convorbire telefonică între inculpatul M. și martorul P.M.

, la 3 septembrie 2007 (fil. 104 vol. 2 dup), în

cadrul căreia martorul s-a

interesat dacă