ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2964/2012

Asupra recursului penal de față În urma examinării actelor și lucrărilor dosarului; Prin Sentința penală nr. 134 din 11 iulie 2011 a Tribunalului Vrancea, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnată inculpata B.P.A.M. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen. și art. 76 alin. (2) C. pen., la 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

I s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. în condițiile art. 71 C. pen. A fost obligată inculpata la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile, după cum urmează: - suma de 103.570 RON, către partea civilă A.V.; - suma de 500 euro sau echivalentul sumei în lei la data efectuării plății, către partea civilă N.T.V.; - suma de 106.091 RON, plus dobânda legală aferentă acestei sume, către partea civilă G.A.R.; - suma de 24.000 euro sau echivalentul sumei în lei la data efectuării plății către partea civilă H.M.; - suma de 105.323 RON către partea civilă S.A. S-a constatat că partea vătămată B.M.A. și P.C. nu s-au constituit părți civile în cauză.

A fost obligată inculpata la 1.500 RON cheltuieli judiciare către stat și la 800 RON cu același titlu către partea civilă H.M. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele: Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea cu nr. 277 B/P/3008 din 20 ianuarie 2010 a fost pusă în mișcare acțiunea penală și a fost trimisă în judecată inculpata B.P.A.M. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în calitate de administrator al SC E.B. SRL Bacău a indus în eroare mai multe persoane, cărora le-a promis construirea în sistem AMVIC, de la care a încasat diverse sume de bani cu titlu de avans, iar în fapt fie nu a efectuat lucrările, fie le-a efectuat parțial, producând părților vătămate un prejudiciu în valoare totală de 512.342 RON.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr. 230/91/2010. Inculpata a declarat că nu a avut intenția de a înșela vreo persoană întrucât a acționat cu bună-credință și s-a pregătit în vederea executării lucrărilor, angajând personalul corespunzător - 4 ingineri, 25 muncitori, director tehnic, consilier juridic și contabil, și-a procurat utilajele necesare - buldo-escavator, mașini pentru transport utilaj pentru prelucrarea fier-betonului, scule, echipamente pentru muncitori, etc., a investit pentru aceasta aproximativ 60.000 euro și a folosit în același scop bani luați ca avans de la părțile vătămate. Inculpata a motivat neexecutarea contractelor așa cum s-a angajat față de părțile vătămate, prin faptul că a intrat într-un blocaj financiar, întrucât doi clienți nu i-au achitat contravaloarea lucrărilor executate.

În legătură cu partea vătămată A.V., inculpata a arătat că nu a primit suma de 75.000 euro, așa cum rezultă din acte, chiar dacă din motive pe care nu și le explică a emis factura fiscală pentru 95.000 euro, că în întârzierea lucrărilor nu are nicio culpă aceasta fiind determinată de partea vătămată care a modificat proiectul, că a luat cunoștință de concluziile raportului de expertiză însă nu este de acord cu acestea deoarece în realitate a executat lucrarea "la gri" în sistem AMVIC, că nu s-a întocmit un înscris care să reflecte stadiul efectuării lucrărilor și că acestei părți vătămate nu i-a cauzat vreun prejudiciu, iar valoarea lucrărilor executate este chiar mai mare decât avansul primit.

Referitor la partea vătămată G.A.R., inculpata a arătat că valoarea lucrărilor executate este în realitate mai mare cu 20% decât ceea ce s-a stabilit prin expertiză, că partea vătămată a continuat executarea lucrărilor cu alți executanți deoarece dorea finalizarea lucrării mai repede și că, fiind și parteneri într-o altă afacere, i-a adus la cunoștință dificultățile financiare în care se afla și pentru care nu poate continua. În legătură cu partea vătămată H.M., inculpata a declarat că din suma de 40.000 euro, a rămas de restituit doar 20.000 euro. Inculpata a mai arătat că prejudiciul cauzat părții vătămate N.T.V. s-a redus la doar 3.500 RON. În ce privește părțile vătămate H.M., S.V.B., P.C.

și B.M., inculpata a arătat că înainte de contractarea lucrărilor le-a explicat clar că nu a achiziționat terenul, deci le-a arătat terenul unde vor fi construite casele, că și în aceste condiții părțile vătămate au semnat contractele și au achitat avansul, inclusiv suma de 5.000 euro pentru rezervarea locului. Inculpata, deși a susținut în fața părților vătămate că valoarea terenului și lucrărilor va fi finanțată de un investitor, a recunoscut că nu are nicio dovadă în acest sens. În legătură cu terenul ce trebuia administrat, inculpata a susținut că a purtat discuții cu martorul D.T., că nu s-a încheiat niciun contract deoarece nu s-au înțeles asupra prețului, dar că și în aceste condiții era convinsă că va achiziționa terenul necesar pentru construcții.

Inculpata a recunoscut pretențiile civile ale părții civile S.A. în sumă de 105.323 RON. Aceeași inculpată a mai susținut că neexecutarea lucrărilor s-a datorat și SC C.B., deoarece aceasta nu și-a achitat față de SC E.B. SRL o datorie de aproximativ 100.000 euro. Analizând probele administrate în cauză, instanța a reținut că în luna februarie 2007, inculpata B.P.A.M. a dobândit calitatea de administrator atât la SC E.B. SRL Bacău, ce avea ca obiect principal de activitate construcții de clădiri și lucrări de geniu, cât și la SC M.B. SRL Focșani, al cărei obiect principal era publicitate. În această calitate, inculpata a desfășurat o susținută campanie de publicitate în presa locală și prin internet, cu privire la oferta sa de a construi case în sistem AMVIC, cât și cu privire la construirea unei zone rezidențiale, numită "P.B.

Petrești", în același sistem, situat în comuna Vânători, sat Petrești, jud. Vrancea. Ca urmare a acestei campanii de publicitate, inculpata a fost contactată de mai multe persoane interesate să construiască fie pe terenul lor în sistem AMVIC, fie să obțină o casă în sistem AMVIC, în parcul rezidențial din loc. Petrești. Cu acest prilej, inculpata, deși nu avea mijloacele materiale și umane necesare pentru executarea unui volum mare de lucrări și de o complexitate deosebită, promitea clienților că le poate executa, la prețuri avantajoase, diferite tipuri de case în sistem AMVIC și într-un termen relativ scurt de 3 - 6 luni. Inculpata a solicitat însă fie achitarea în avans a lucrării în întregime, fie achitarea unui avans care reprezintă o cotă substanțială din valoarea lucrării.

În aceste împrejurări inculpata a încheiat, prin SC E.B. SRL Bacău, următoarele contracte de execuție de lucrări pentru case de locuit, după cum urmează: 1. - Contractul de execuție lucrări din 17 aprilie 2007 prin care inculpata, în calitatea pe care o avea, se obligă să construiască părții vătămate A.V. o casă de locuit, în sistem AMVIC, într-un termen de 3 luni și 15 zile, calculat de la intrarea în vigoare a contractului, respectiv, de la obținerea autorizațiilor necesare, la prețul de 95.000 euro, inclusiv TVA. Partea vătămată a susținut în mod constant că ceea ce a determinat-o să încheie contractul a fost prețul avantajos oferit de inculpată, cât și promisiunea acesteia că are mijloacele și personalul calificat să execute lucrarea în termenul stabilit.

Cu toate că partea vătămată a achitat în mai multe tranșe prețul stabilit, inculpata nu și-a respectat obligațiile contractuale, executând doar în parte lucrarea și cu serioase neajunsuri, iar în septembrie 2007, inculpata a încetat să continue execuția lucrării, fără a-i prezenta părții vătămate motivele, evitând orice încercare a părții vătămate de a lămuri situația. Întrucât existau susțineri diferite cu privire la stadiul lucrărilor executate, la cererea inculpatei B.P.A.M., s-a efectuat o expertiză tehnică în timpul urmăririi penale. Din raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. T.I. rezultă că SC E.B. SRL Bacău a efectuat lucrări la casa părții vătămate A.V., în valoare de 216.102,19 RON și că prejudiciul creat părții vătămate este de 93.180,34 RON, sumă care fiind reactualizată în funcție de indicele de inflație este de 103.570 RON.

Acest prejudiciu nu a fost acoperit de inculpată. 2. - Contract de execuție lucrări din 10 mai 2007 încheiat între SC E.B. SRL Bacău, prin inculpată în calitate de administrator și partea vătămată N.T.V., pentru construirea unei case în sistem AMVIC, cu prețul stabilit de 51.000 RON, inclusiv TVA. Lucrarea trebuia finalizată în 140 zile lucrătoare. Partea vătămată a achitat din prețul stabilit un avans de 42.158 RON, însă societatea comercială condusă de inculpată a efectuat doar săpăturile pentru fundația construcției; a turnat o șapă de egalizare și a livrat un număr de 256 cofraje.

Partea vătămată văzând că lucrările nu se desfășoară potrivit celor promise de inculpată, că s-au executat cu întârziere doar lucrări nesemnificative și că executarea lucrării nu mai continuă și nu poate fi finalizată în termenul stabilit, aceasta a contactat-o de mai multe ori pe inculpată pentru a lămuri situația, însă aceasta îl evita, cerându-i în continuare alte sume de bani, până în momentul în care partea vătămată aflând și despre alte persoane că se află în aceeași situație și-a dat seama că inculpata i-a înșelat. Potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, valoarea lucrărilor executate de inculpată este de 5.612,7 RON, iar valoarea materialelor livrate este de 8.855 RON.

Din același raport de expertiză rezultă că valoarea prejudiciului cauzat părții vătămate N.T.V. este de 27.690,73 RON, sumă care fiind reactualizată în raport cu indicele de inflație reprezintă 30.778 RON. După declanșarea cercetărilor penale, inculpata a acoperit o parte din prejudiciu, în cele din urmă rămânând de recuperat doar 500 euro. 3.- În același fel a procedat inculpata și în Contractul de execuție lucrări din 29 mai 2007 încheiat între SC E.B. SRL Bacău și partea vătămată G.A.R., pentru construirea unei case în sistem AMVIC la prețul de 105.400 euro; inclusiv TVA + 4.800 euro, într-un termen de 120 de zile lucrătoare. Partea vătămată a achitat în mai multe tranșe, în numerar și în materiale, un avans de 170.538,17 RON în timp ce inculpata, prin societatea administrată, a săpat doar fundația construcției și a turnat radierul, dar și acesta cu ciment achiziționat de către partea vătămată.

Și în acest caz inculpata, cu toate că nu executase lucrări la nivelul avansului primit, cerea noi sume de bani de la partea vătămată, amâna mereu continuarea lucrărilor, făcând noi și noi promisiuni până când partea vătămată și-a dat seama că inculpata a urmărit doar să o păcălească. În aceste condiții, partea vătămată, în primăvara anului 2008 și-a continuat lucrarea cu alți constructori. Din raportul de expertiză reiese că prejudiciul cauzat părții vătămate G.A.R. este de 122.438,88 RON, iar în urma reactualizării fiind stabilit la suma de 136.091 RON. În timpul judecății, partea civilă a declarat că din valoarea totală a prejudiciului cauzat, a recuperat 30.000 RON, menținându-i pretențiile civile pentru suma de 106.091 RON, plus dobânda legală aferentă.

Continuându-și activitatea infracțională, inculpata, folosind o intensă publicitate în presa locală și prin internet, a prezentat oferta SC M.B. SRL Focșani pe care o administra privind realizarea unui complex rezidențial "P.B." - în loc. Petrești, care cuprinde locuințe individuale de 80 - 140 mp, executate "la cheie", cu terenul inclus în prețul construcției, cu facilități la proiectare, cu un sistem de plată flexibil, prin societate pe un termen maxim de 20 ani și rate fixe, cu finisaje superioare, construcțiile urmând a fi realizate pe 72 de loturi și fiind prevăzute spații comerciale, grădiniță, parc etc. În aceste condiții, inculpata a fost contactată de mai multe persoane printre care și părțile vătămate H.M., S.A., B.M.A.

și P.C. Cu acest prilej, inculpata le prezenta diferite pliante cu modele de case în sistem AMVIC, planșele reprezentând completul rezidențial cu cele 72 de parcele, precizându-le că au posibilitatea să aleagă parcela pe care doresc să construiască casa, dar că trebuie să se grăbească deoarece rămân din ce în ce mai puține loturi și pentru aceasta se percepe și taxă de 5.000 euro pentru rezervarea lotului, că la încheierea contractului trebuie achitat un avans de minim 45% din valoarea contractului și că diferența se achită în rate egale într-un termen de 20 de ani, finanțarea fiind asigurată printr-o bancă străină. Inculpata le preciza acestora că terenul este obținut și se află într-o zonă la ieșirea din loc.

Petrești, spre loc. Mircești, unele părți vătămate fiind chiar conduse la un teren în acea zonă, pretinzând că în acel loc va fi realizată zona rezidențială. În realitate, inculpata nu avea asigurată finanțarea, nu avea achiziționat terenul necesar pentru realizarea parcului rezidențial, promis clienților, și nu avea realizată nicio acțiune pregătitoare, cum ar fi obținerea avizelor, proiectelor, autorizațiilor etc. sau pregătirea utilajelor, forței de muncă etc. În aceste condiții, părțile vătămate, fiind induse în eroare de către inculpată, prin folosirea mijloacelor precizate mai sus, au încheiat contracte de execuție a lucrărilor în sistem AMVIC. Astfel, partea vătămată H.M. a încheiat cu SC M.B.

SRL Focșani, administrată de inculpată, un precontract de antrepriză din 10 noiembrie 2007 și apoi un contract de execuție lucrări din 17 martie 2008, pentru construcția unei locuințe în sistem AMVIC, pe lotul nr. 27 din Complexul Petrești - P.B., în valoare de 87.697 euro, cu un termen de execuție de 180 de zile. Potrivit celor convenite, partea vătămată a achitat un avans de 40.000 euro, urmând ca diferența să fie achitată în rate lunare de câte 201 euro, timp de 20 de ani. Ulterior, partea vătămată, văzând că lucrările promise de inculpată nu demarează nici după câteva luni de așteptare și că la Primăria Com. Vânători nu se confirmă faptul că societatea administrată de inculpată ar deține vreun teren în zona loc.

Petrești, a solicitat inculpatei restituirea sumei de 40.000 euro, însă fără vreun rezultat. În același mod inculpata a încheiat contractul de execuție lucrări din 4 ianuarie 2008 cu partea vătămată S.A., pentru o casă de locuit în sistem AMVIC în zona rezidențială P.B. Petrești, la prețul de 102.320 euro. La încheierea contractului partea vătămată S.A. a achitat avansul stabilit de 105.325 RON. Cum inculpata nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale și nici nu a restituit avansul primit, a cauzat părții vătămate un prejudiciu de 105.325 RON. Folosind aceleași mijloace de inducere în eroare, inculpata a încheiat contracte și cu părțile vătămate B.M.A.

și P.C., însă, din motive independente de voința acestora, respectiv - neputință de a contracta un credit de la o bancă în cazul primei părți vătămate ori neputința de a trimite o sumă mare de bani din Italia, în cazul celei de-a doua, aceste părți vătămate nu au achitat inculpatei avansurile de bani stipulate în contracte. În aceste condiții, cele două părți vătămate nu au suferit vreun prejudiciu. Cu toate că inculpata a susținut că nu a urmărit să înșele vreo persoană cu prilejul încheierii și executării contractelor menționate și că a ajuns în situațiile reclamate de către părțile vătămate doar din cauza blocajului financiar intervenit din cauza unor parteneri de afaceri rău platnici, instanța, având în vedere probatoriul cauzei, a reținut că inculpata a acționat în aceste cazuri, cu intenția de a înșela părțile vătămate, pentru a obține foloase materiale injuste.

În cazul contractelor încheiate prin SC E.B. SRL Bacău, intenția inculpatei de a înșela rezultă din aceea că aceasta se prezenta doar aparent ca un serios partener de afaceri, în realitate inculpata nu era pregătită, sub niciun aspect, pentru executarea unor case de locuit în sistem AMVIC, oferea termene foarte scurte de execuție a lucrărilor, deși știa că nu va executa lucrările în termenele stabilite, oferea prețuri avantajoase, însă cerea avansuri consistente la încheierea contractului care nu aveau vreo justificare și deseori, invocând diferite motive, solicita noi sume în avans chiar dacă lucrările executate nu justificau o asemenea cerere. Pe parcursul derulării acestor contracte inculpata le-a menținut pe părțile vătămate, în aceeași eroare, promițându-le că le va construi casele, însă odată ce termenele de execuție erau depășite iar lucrările abandonate într-un stadiu incipient, inculpata nu a mai putut fi contactată.

Intenția inculpatei de a înșela părțile vătămate este mult mai evidentă în cazul contractelor încheiate prin SC M.B. SRL Focșani, când aceasta a susținut, în mod mincinos, în fața părților vătămate, cu prilejul încheierii contractelor, că pentru realizarea acelui complex rezidențial are asigurată finanțarea printr-o bancă din afara țării, că este achiziționat terenul necesar și este deja lotizat, că lucrările pregătitoare au fost demarate, că părțile vătămate au posibilitatea să-și aleagă lotul și că, pentru diferența de preț neachitată, părțile vătămate vor fi finanțate de către firmă, urmând ca acestea să achite o rată lunară, constantă pe un termen de cel mult 20 de ani și când inculpata, după ce a încasat însemnate sume de bani de la părțile vătămate, le-a oferit doar promisiuni deșarte, după care nu a mai putut fi contactată.

Mai mult, inculpata, pentru a impulsiona părțile vătămate să contracteze, susținea că au mai rămas puține loturi nerepartizate și pentru rezervarea lotului trebuie achitată o taxă de 5.000 euro. În realitate inculpata nu deținea loturile respective și nici nu întreprinsese ceva serios pentru a dobândi terenul necesar construcțiilor contractate. Despre atitudinea inculpatei față de părțile vătămate și față de neexecutarea contractelor, edificatoare este declarația martorei G.T., care a deținut funcția de referent la SC E.B.

SRL Bacău și care arată "un prost se naște în fiecare zi, eu doar trebuie să aflu care este". S-a apreciat că situația de fapt cât și vinovăția inculpatei sunt pe deplin dovedite prin următoarele mijloace de probă: - declarațiile părților vătămate, din care rezultă împrejurările în care au încheiat contractele de executare a lucrărilor și în care au executat obligațiile contractuale, promisiunile fără suport real pe care le-au primit de la inculpată la încheierea contractului și apoi în executarea contractului, cât și motivele pentru care se consideră înșelați de către inculpată, declarații care se coroborează cu: - înscrisurile depuse la dosarul cauzei - contracte de execuție lucrări cu anexele acestora, și actele adiționale, facturi fiscale, avize pentru însoțirea mărfurilor, chitanțe, etc. din care rezultă cu claritate obiectul contractului, prețurile stabilite, modalitatea de plată, termenele de execuție, obligațiile părților, cât și măsura în care acestea au fost respectate de către inculpată; - raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert ing.T.I.

împreună cu răspunsul la obiecțiunile formulate de inculpată și planșele foto din care rezultă lucrările pe care inculpata le-a executat pentru părțile vătămate A.V., G.A.R. și N.T.V., valoarea acestora, cât și prejudiciile cauzate acestor părți vătămate; - declarația martorei G.T. care, în calitate de angajată la societatea administrată de inculpată, arată că la începutul anului 2007, societatea avea un jurist, un inginer constructor, 10 muncitori, un escavator și o mașină pentru prelucrat fier-beton, dar că până în noiembrie a aceluiași an plecaseră toți muncitorii, că inculpata a executat "la roșu" construcția pentru partea vătămată A.V., însă pentru părțile vătămate G.A.R. și N.T.V.

a săpat doar șanțurile pentru temelia construcției, că inculpata insista asupra părților vătămate să facă plăți în avans chiar dacă nu se executau lucrări, că juristul societății i-a atras atenția deseori inculpatei că nu va putea să execute contractele încheiate cu părțile vătămate și că se putea observa încă din timpul efectuării publicității că ceea ce promitea inculpata față de părțile vătămate nu era realizabil, întrucât nu avea mijloacele necesare. Aceeași martoră mai precizează că inculpata gestiona toți banii, că deseori se împrumuta de la cămătari și că părților vătămate le făcea doar promisiuni pentru a le liniști; - declarația martorului D.T. din care rezultă că inculpata nu a întreprins nimic serios pentru a dobândi suprafața necesară pentru construirea cartierului rezidențial "P.B." în loc.

Petrești, și că susținerea acesteia față de alte persoane că ar deține un teren de 3 - 4 ha, în zona Petrești pentru construirea acelui cartier rezidențial este o minciună; - declarația martorei R.C.L. care în vara anului 2007 deținea funcția de asistent manager la SC E.B. SRL din care reiese că încă din iulie 2007 societatea se confrunta cu probleme financiare, intrase în incapacitate de plată și, cu toate acestea, inculpata nu era interesată de bunul mers al afacerii (consumând timpul la pescuit ori pentru jocuri pe calculator) și că deseori evita ori refuza să discute cu clienții obiecțiile pe care aceștia la aveau cu privire la neexecutarea lucrărilor la care se angajase. Aceeași martoră mai arată că inculpata avea un control total asupra evidenței financiar-contabile și asupra gestionării fondurilor bănești ale societății; - declarația martorului N.N.

care a prestat servicii juridice la societatea administrată de inculpată, arată că inculpata nu avea personal calificat pentru executarea lucrărilor contractate, aspect cunoscut de inculpată, că inculpata nu a finalizat până în februarie 2008 niciunul dintre contractele închiriate cu părțile vătămate, că a fost prezent de mai multe ori când soții A. îi reproșau inculpatei despre neexecutarea în termen a lucrărilor, despre calitatea proastă a acestora, despre faptul că muncitorii sunt insuficienți și slab pregătiți și despre faptul că deși au dat bani în avans, nu s-au executat lucrările, aspecte care au fost reclamate și de alte părți vătămate. Despre cartierul rezidențial "P.B." același martor arată că activitatea de publicitate a început în septembrie 2007, că inculpata susținea că deține terenul necesar, că persoanele interesate care o contactau erau informate că trebuie să se grăbească deoarece au rămas puține loturi nerepartizate și că SC M.B.

SRL nu avea vreo persoană angajată; - înscrisuri din care rezultă că inculpata a avut calitatea de administrator, atât la SC E.B. SRL, cât și la SC M.B. SRL; - materiale de publicitate și de prezentare folosite de inculpată în activitatea de inducere în eroare a părților vătămate. În drept, faptele săvârșite de inculpata B.P.A.M. care în 2007 și ianuarie 2008, în calitate de administrator la SC E.B. SRL Bacău și SC M.B.

SRL Focșani, în baza aceleiași rezoluții infracționale, folosindu-se de anumite mijloace frauduloase, a indus în eroare părțile vătămate menționate mai sus, cu prilejul încheierii și executării unor contracte de execuție a lucrărilor pentru case de locuit, promițându-le acestora că le va construi locuințe în sistem AMVIC, însă în realitate, fie nu a efectuat lucrările contractate, fie le-a efectuat doar parțial, cu toate că a încasat de la aceste părți vătămate importante sume de bani, cu scopul de a obține pentru sine însemnate avantaje materiale și cauzând părților vătămate un prejudiciu total de 512.442 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. Pentru a reține în încadrarea juridică a faptelor și dispozițiile alin. (2) al art. 215 C. pen., așa cum a solicitat reprezentantul parchetului, instanța a avut în vedere că în acțiunea de inducere în eroare a părților vătămate inculpata s-a folosit de anumite mijloace care, chiar dacă prin acestea, în mod particular, nu au nimic ilicit ori nu constituie infracțiune, au avut totuși prin modul de folosire a împrejurărilor arătate mai sus, o mare influență asupra părților vătămate prin aceea că au dat acțiunii desfășurate de inculpată o aparență de veridicitate și au amplificat efectul manoperelor dolosive ale inculpatei.

Astfel, inculpata, pe lângă acțiunea obișnuită de inducere în eroare prin promisiuni, oferte generoase etc., aceasta s-a folosit și de o publicitate prin presă și prin internet, destul de eficient, de schițe, machete, pliante, și chiar modele de case cu proiectele aferente, toate acestea cu scopul de a crea părților vătămate convingerea că este o firmă serioasă și că pot să încheie contracte care să le ofere case de locuit în condiții avantajoase. Aceste mijloace folosite de inculpată au inspirat mai multă încredere, au înlăturat orice bănuială, ceea ce a amplificat și a ușurat mult acțiunea inculpatei de inducere și apoi de menținere în eroare a părților vătămate. Cum încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare este diferită, instanța a dispus, în baza art. 334 C. proc.

pen., schimbarea încadrării juridice în sensul prezentat mai sus. Inculpata a susținut că faptele săvârșite de inculpată nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, ci reprezintă doar un eșec în afaceri, motiv pentru care a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. d) C. proc. pen. Prima instanță nu a primit solicitările inculpatei, întrucât acestea sunt infirmate de probatoriul prezentat mai sus, în baza căruia s-a reținut situația de fapt și vinovăția inculpatei. Inculpata a mai susținut că nu se face vinovată deoarece situațiile de neexecutare a contractelor s-au datorat unor situații neprevăzute ori a unor situații fortuite.

Nici aceste susțineri nu au putut fi reținute, întrucât din probatoriul cauzei reiese că inculpata, deși cunoștea foarte bine că nu are mijloace materiale și financiare necesare, s-a obligat să construiască părților vătămate case în sistem AMVIC într-un termen foarte scurt, în condiții avantajoase, însă în realitate a urmărit doar încasarea rapidă a unor consistente avansuri, a neglijat executarea lucrărilor, asigurarea cu personal calificat etc. iar, în final, nu a mai putut fi contactată. S-a mai susținut că nu există fapta de înșelăciune față de părțile vătămate P.C. și B.M.A., întrucât aceste părți vătămate nu au suferit vreun prejudiciu. Este adevărat că infracțiunea de înșelăciune se consumă în momentul în care se produce paguba, ca rezultat al activității de inducere în eroare.

Cu toate acestea, există și forma imperfectă a acestei infracțiuni, forma tentativei, când făptuitorul din cauza unor împrejurări independente de voința sa, nu a reușit să ducă până la capăt acțiunea de induce în eroare, ori atunci când nu a pricinuit o pagubă. În speță, ambele părți vătămate - P.C. și B.M., au fost induse în eroare de inculpată prin modalitatea prezentată mai sus, dovadă că aceste părți vătămate au și încheiat și semnat niște contracte, dar din motive independente de voința lor - prima nu putea trimite o sumă mare de bani din Italia prin modalitatea cerută de inculpată, iar a doua nu a reușit să obțină un credit bancar, acestea nu au achitat avansul stabilit prin contract. Faptul că, ulterior, acestea au aflat că inculpata urmărea cu totul altceva decât ceea ce se convenise prin contracte, ori că aceste contracte au fost ulterior desființate sau că părțile vătămate nu au suferit prejudicii nu prezintă relevanță sub aspectul laturii penale.

Faptele săvârșite de inculpată față de P.C. și B.M.A. întrunesc elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de înșelăciune, motiv pentru care instanța a reținut aceste fapte ca acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune. Prin urmare, în mod corect s-a reținut calitatea de părți vătămate pentru P.C. și B.M.A. La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere gravitatea deosebită a faptelor săvârșite de inculpată, împrejurările comiterii acestora, urmările produse, cât și persoana inculpatei care, deși nu este cunoscută cu antecedente penale, nu este la primul impact cu legea penală, iar pe parcursul procesului penal a avut în general o atitudine nesinceră.

Având în vedere, însă, că după săvârșirea faptelor și în mod special după declanșarea cercetărilor inculpata a făcut eforturi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate unor părți vătămate și că în timpul cercetării judecătorești a dat naștere unui copil pe care îl are în îngrijire și întreținere, instanța a reținut aceste împrejurări ca și circumstanțe atenuante în favoarea inculpatei, conform disp. art. 74 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen. În raport de aceste elemente de individualizare, instanța a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi realizat în cauză aplicând inculpatei o pedeapsă privativă de libertate, însă într-un cuantum stabilit sub limita inferioară a pedepsei prevăzute de textul incriminator, făcând aplicarea disp.

art. 76 alin. (2) C. pen. Având în vedere gravitatea deosebită a faptelor, cât și persoana inculpatei, instanța a apreciat ca necesară și aplicarea pedepsei complementare, constând în interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptului de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție ori de a exercita o profesie sau de a desfășura o activitate de natura aceleia de care inculpata s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, așa cum acestea sunt prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., pe o durată de 5 ani. Pentru aceleași motive, instanța a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că sunt îndeplinite și condițiile răspunderii civile delictuale și că în aceste condiții, inculpata urmează ca în baza disp. art. 998 - 999 C. civ. și art. 14 C. proc. pen., să fie obligată la plata despăgubirilor civile în măsura în care acestea au fost dovedite. În cauză s-au constituit părți civile numai părțile vătămate care au suferit prejudicii, respectiv: A.V., N.T.V., G.A.R., H.M. și S.A., cu sumele prevăzute mai sus. Din probele administrate în cauză, respectiv contractele de execuție lucrări, facturi fiscale, chitanțe, concluziile raportului de expertiză tehnică coroborate cu declarațiile părților vătămate și ale inculpatei, a rezultat că aceasta prin fapta săvârșită a cauzat un prejudiciu părților vătămate.

Astfel, A.V. - un prejudiciu în sumă de 103.570 RON; N.T.V. - un prejudiciu în sumă de 30.778 RON, recuperat în cea mai mare parte, rămânând doar suma de 500 euro; G.A.R. - un prejudiciu de 136.091 RON din care s-au recuperat 30.000 RON, rămânând de recuperat suma de 106.091 RON, la care se adaugă dobânda legală solicitată; H.M. - un prejudiciu inițial de 40.000 euro, din care a recuperat în parte, rămânând de recuperat doar 24.000 euro sau echivalentul în lei la data plății; S.A. - un prejudiciu inițial de 105.325 RON, care a rămas neacoperit. Așa fiind, instanța a admis acțiunile civile ale părților civile menționate și a obligat pe inculpată la plata sumelor reprezentând despăgubirile civile, nerecuperate.

Susținerile inculpatei în sensul că valoarea prejudiciilor cauzate părților civile ar fi cu mult mai mică nu au putut fi reținute, întrucât, pe de o parte nu sunt dovedite, iar pe de altă parte, acestea au făcut obiectul analizei expertului cu prilejul analizei obiecțiunilor ridicate de către inculpată. Nu a putut fi reținută nici susținerea inculpatei în sensul că partea civilă A.V. nu a achitat suma de 95.000 euro, ci doar 75.000 RON, întrucât pentru 20.000 euro nu face dovada cu chitanță fiscală. Este greu să se rețină apărarea inculpatei, în condițiile în care există emisă de către inculpată factură fiscală corespunzătoare sumei nerecunoscute, iar în continuare au fost emise alte chitanțe pentru plata unor alte avansuri ulterioare.

Pe de altă parte, inculpata nu și-a motivat neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor contractuale față de partea civilă A.V. pentru neplata vreunei sume de bani. Instanța a constatat că părțile vătămate B.M.A. și P.C. nu s-au constituit părți civile în cauză. În ce privește părțile responsabile civilmente, SC E.B. SRL Bacău și SC M.B. SRL Focșani, s-a dovedit că prima societate, în baza hotărârii judecătorești a fost radiată, iar a doua societate este în procedura lichidării judecătorești, fără a deține bunuri. Împotriva sentinței a declarat apel inculpata B.P.A.M. criticând-o pe motive de netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei. Prin apelul promovat, inculpata a solicitat reanalizarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea sa cu consecința reducerii pedepsei aplicate de instanța de fond.

Prin Decizia penală nr. 262/A din 15 noiembrie 2011 Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata B.P.A.M. împotriva Sentinței penale nr. 134 din 11 iulie 2011 a Tribunalului Vrancea. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpata la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Curtea a constatat că prima instanță a stabilit corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptei și vinovăția inculpatei B.P.A.M. pe baza analizei materialului probator. Inculpata a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în calitate de administrator al SC E.B.

SRL Bacău, a indus în eroare mai multe persoane, cărora le-a promis construirea de locuințe în sistem AMVIC, încasând diverse sume de bani cu titlu de avans pentru ca în final, fie să nu mai efectueze lucrările, fie să le efectueze parțial, cauzând astfel un prejudiciu total în sumă de 512.342 RON. Vinovăția inculpatei sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune a fost dovedită cu probatoriile administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată. S-a considerat că fapta dedusă judecății există în materialitatea sa, este prevăzută de lege ca infracțiune (prev. de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.) a fost comisă cu vinovăție de inculpată sub forma intenției directe și prezintă toate elementele constitutive ale unei infracțiuni, sens în care nu sunt incidente prevederile art. 10 lit. a), b), c), d) C. proc.

pen., neputându-se dispune achitarea, așa cum a solicitat inculpata. Aspectele invocate de inculpată în apărarea sa, cu ocazia soluționării cauzei la fond, în sensul că activitatea presupus infracțională s-a datorat unui eșec în afaceri nu au fost în măsură să conducă la achitarea acesteia. Probatoriile administrate în cauză demonstrează indubitabil că inculpata avea cunoștință de faptul că nu deține suficiente mijloace financiare și materiale pentru realizarea proiectului vizând construirea locuințelor promise părților vătămate. De asemenea, deși a perceput de la părțile vătămate diferite sume de bani pentru construirea locuințelor, nu a reușit să-și îndeplinească obligația constând în finalizarea construcțiilor.

Rezultă astfel că fapta inculpatei s-a realizat prin inducerea în eroare, în scopul obținerii pentru sine a unor însemnate avantaje materiale, cu consecința producerii unor prejudicii părților vătămate. S-a constatat că instanța de fond a realizat și o corectă individualizare a sancțiunii penale a inculpatei în raport de dispozițiile art. 72 C. pen. Prima instanță a dat eficiență circumstanțelor personale favorabile inculpatei, reținând în favoarea acesteia dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen., cu consecința reducerii pedepsei sub limita minimului special de 10 ani închisoare. S-a considerat că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatei este legală și temeinică, neimpunându-se reducerea acesteia.

S-a reținut că inculpata nu s-a prezentat în instanță cu ocazia soluționării apelului, pe parcursul procesului penal a avut o atitudine relativ sinceră, a acoperit doar o parte din prejudiciul cauzat, sens în care nu pot fi reținute în favoarea acesteia celelalte circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) sau lit. c) C. pen. Având în vedere aspectele arătate mai sus, gradul ridicat de pericol social al faptei comise, modalitățile și împrejurările săvârșirii, urmarea produsă și valoarea ridicată a prejudiciului cauzat, prin raportare și la dispozițiile art. 52 C. pen., s-a considerat că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins față de inculpată doar prin executarea efectivă a pedepsei în cuantumul stabilit de prima instanță.

Împotriva deciziei au declarat recurs inculpata B.P.A.M. și lichidatorul LD E.G. IPURL, criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, invocând în drept cazurile de casare prev. de art. 385 9 pct. 21, 17 2 și 14 C. proc. pen. În susținerea motivelor de recurs, inculpata B.P.A.M., circumscris cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 21 C. proc. pen., a arătat că nu a fost legal citată de către instanța de apel și, pe cale de consecință, a solicitat casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la această instanță. În subsidiar, a solicitat, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., reținerea circumstanței atenuate prev. de art. 74 lit. c) C. pen.

și reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. Lichidatorul LD E.G. IPURL în motivele scrise de recurs, circumscris cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen., a solicitat să se constate că nu mai are calitatea de lichidator al SC E.B. SRL Bacău și, prin urmare, să se înlăture din dispozitivul deciziei mențiunea privind calitatea sa de intimat parte responsabilă civilmente pentru SC E.B. SRL Bacău. Verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate de inculpat și lichidator circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 21, pct. 17 2 și pct. 14 C. proc. pen. și din oficiu - potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. - Înalta Curte apreciază că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, recursul declarat de inculpata B.P.A.M.

fiind nefondat, iar al lichidatorului LD E.G. IPURL fiind inadmisibil, având în vedere în acest sens următoarele considerente: 1. Referitor la critica recurentei inculpate B.P.A.M. circumscrisă cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 21 C. proc. pen., analiză prioritară față de celelalte motive de recurs formulate, Înalta Curte reține că hotărârile sunt supuse casării atunci când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a uneia din părți, sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. Pentru prima ipoteză pentru a fi incident cazul de casare invocat trebuie îndeplinite următoarele condiții: partea să fi lipsit la ședința de dezbateri a apelului, să nu fi fost legal citată deloc fie prin încălcarea procedurii legale de citare și să fie invocată de partea lipsă nelegal citată.

Cu privire la cea de-a doua ipoteză, trebuie să existe cumulativ două condiții, respectiv, existența unei împrejurări, care în raport de fiecare caz concret, să poată fi apreciată ca neprevăzută sau de neînlăturat printr-un efort normal (de exemplu, un accident grav ce impune mobilizarea la pat, înzăpezire, inundație etc.) și existența unei împrejurări care să fi împiedicat înștiințarea despre neprezentarea la instanța de judecată (arestarea persoanei într-o altă cauză, etc.). Înalta Curte, raportat la aceste considerații de ordin teoretic, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată că, în cauză, instanța de apel a procedat la citarea inculpatei B.P.A.M.

la cele două adrese indicate de aceasta în declarațiile date în faza de urmărire penală și a judecății în fond, respectiv, în Focșani, str. B.I., jud Vrancea, și în Focșani, str. M., jud. Vrancea, ultima adresă fiind menționată de inculpată în cererile adresate instanței de judecată și altor autorității publice sau instituții sanitare, astfel cum rezultă din verificările efectuate de organele de poliție desemnate pentru îndeplinirea mandatului de aducere a inculpatei și din actele în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei.

Totodată, se mai constată că recurenta inculpată nu a indicat nicio altă adresă la care să fie citată și nici nu a încunoștințat instanța de judecată despre vreo schimbare intervenită în legătură cu domiciliul său, nefiind obținute alte date nici cu ocazia afișării citațiilor la locurile de domiciliu cunoscute de instanță, emise pentru termenul când s-a judecat apelul și care să justifice efectuarea de verificări suplimentare, astfel că, în cauză, procedura de citare a fost legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 177 C. proc. pen. Față de aceste împrejurări nu se poate aprecia că prin lipsa inculpatei la judecarea apelului nu s-a îndeplinit procedura de citare cu aceasta, astfel că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 385 9 pct. 21 C. proc.

pen., astfel cum a invocat recurenta inculpată. 2. În ceea ce privește critica recurentei inculpate B.P.A.M., circumscrisă cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., privind greșita individualizare a pedepsei aplicate acesteia de către instanța de fond și menținută de către instanța de apel, Înalta Curte apreciază că este nefondată, cele două instanțe au realizat o justă individualizare a sancțiunii penale aplicate inculpatei, atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare, fiind aplicate în mod întemeiat dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen. și respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. Constatând întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatei B.P.A.M.

sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., Înalta Curte, în baza propriului examen, reține că pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată de către instanța de fond și menținută de instanța de control judiciar realizează atât scopul preventiv, cât și caracterul de exemplaritate al pedepsei, concretizând dezaprobarea legală și judiciară atât în ceea ce privește fapta comisă, cât și în ceea ce privește comportamentul inculpatei. Felul și natura faptei comise (înșelăciune cu prilejul încheierii și derulării unui contract cu consecințe deosebit de grave), modalitatea de comitere a faptelor (în calitatea de administrator al SC E.B.

SRL Bacău a indus în eroare mai multe persoane promițându-le construirea în sistem AMVIC a unor locuințe de diferite tipuri, de la care a încasat sume de bani cu titlu de avans sau integral fără a efectua lucrarea sau parte din lucrarea contractată, pentru a induce în eroare părțile vătămate cu privire la bonitatea societății și îndeplinirea obligațiilor contractuale s-a folosit de o reclamă publicitară realizată prin intermediul societății pe care aceasta o administra), consecințele produse (crearea unui prejudiciu părților vătămate), valoarea mare a prejudiciului cauzat (aproximativ 512.342 RON din care a fost recuperat doar o parte), caracterul continuat al activităților inculpatei de inducere în eroare a părților vătămate, precum și circumstanțele reale și personale ale inculpatei (a recunoscut parțial comiterea faptelor, a depus diligențe pentru recuperarea prejudiciului, nu este cunoscută cu antecedente penale, a dat naștere unui copil pe parcursul procesului penal), formează și convingerea Înaltei Curți că pedeapsa aplicată inculpatei, orientată sub minimum special prevăzut de lege prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen., este în măsură să contribuie la formarea unei atitudini corecte față de valorile sociale fundamentale ocrotite de lege.

Faptul că inculpata a avut o atitudine parțial sinceră pe parcursul cercetărilor nu poate fi apreciat ca o împrejurare care să impună reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., în condițiile în care din probatoriile administrate rezultă fără putință de tăgadă vinovăția acesteia în comiterea faptei. Pe cale de consecință, pedeapsa aplicată inculpatei atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității de executare, a fost just individualizată reflectând gradul de pericol social al faptei, dar și periculozitatea inculpatei, astfel că, Înalta Curte urmează să respingă recursul și sub acest aspect. 3. În legătură cu recursul formulat de lichidatorul LD E.G. IPURL, Înalta Curte constată că este inadmisibil pentru considerentele ce vor fi arătate.

Potrivit dispozițiilor art. 385 1 alin. (4) C. proc. pen., nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute în art. 362 C. proc. pen. nu au folosit calea de atac a apelului ori când apelul a fost retras, în situația în care legea prevede această cale de atac. Categoriile de persoane menționate în art. 362 pot declara recurs doar împotriva deciziei pronunțate în apel, chiar dacă nu au uzat de această cale de atac, dacă prin decizie a fost modificată soluția din sentință și numai cu privire la acea modificare. În prezenta cauză, lichidatorul LD E.G. IPURL, în calitate de parte responsabilă civilmente pentru SC E.B. SRL Bacău, face parte din categoria persoanelor prevăzute în art. 362 alin. (1) lit. d) C. proc.

pen., însă, din analizarea conținutului deciziei pronunțate de instanța de prim control judiciar rezultă că nu a folosit calea de atac a apelului. Totodată, se mai constată că decizia pronunțată în apel nu a modificat soluția instanței de fond, apelul inculpatei B.P.A.M. care a vizat doar reindividualizarea pedepsei a fost respins ca nefondat, prin urmare, recursul formulat de lichidatorul LD E.G. IPURL este inadmisibil, instanța de recurs neputând să verifice legalitatea și temeinicia instanței de apel. Pentru toate aceste considerente, constatând că nu este incident, pentru motivele arătate anterior, niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 21, 17 2 și pct. 14 C. proc.

pen. și nici vreun alt caz de casare care, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., să poată fi luat în considerare din oficiu, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. a) și b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata B.P.A.M. și, ca inadmisibil, recursul declarat de lichidatorul LD E.G. IPURL, în calitate de parte responsabilă civilmente pentru SC E.B.E SRL Bacău, apreciind hotărârea pronunțată de instanța de apel ca fiind legală și temeinică. Având în vedere că recurenții sunt cei care se află în culpă procesuală, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art 192 alin. (2) C. proc. pen., îi va obliga pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata B.P.A.M. împotriva Deciziei penale nr. 262/A din 15 noiembrie 2011 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de lichidatorul LD E.G. IPURL împotriva aceleiași decizii. Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Obligă recurentul lichidator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi, 24 septembrie 2012. Procesat de GGC - AZ