ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2964/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2964/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului

penal de față

În urma examinării

actelor și lucrărilor dosarului;

Prin Sentința penală nr. 134 din 11 iulie

2011 a Tribunalului Vrancea, prin schimbarea încadrării juridice din

infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen. a fost condamnată inculpata B.P.A.M. pentru săvârșirea

infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, cu consecințe deosebit de

grave, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen. și art. 76

alin. (2) C. pen., la 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev.

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

I s-au interzis

inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c)

C. pen. în condițiile art. 71 C. pen.

A fost obligată inculpata

la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile, după cum urmează:

- suma de 103.570

RON, către partea civilă A.V.;

- suma de 500 euro

sau echivalentul sumei în lei la data efectuării plății, către partea civilă

N.T.V.;

- suma de 106.091 RON,

plus dobânda legală aferentă acestei sume, către partea civilă G.A.R.;

- suma de 24.000 euro

sau echivalentul sumei în lei la data efectuării plății către partea civilă

H.M.;

- suma de 105.323 RON

către partea civilă S.A.

S-a constatat că

partea vătămată B.M.A. și P.C. nu s-au constituit părți civile în cauză.

A fost obligată

inculpata la 1.500 RON cheltuieli judiciare către stat și la 800 RON cu același

titlu către partea civilă H.M.

Pentru a hotărî

astfel prima instanță a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea cu nr. 277 B/P/3008 din 20 ianuarie

2010 a fost pusă în mișcare acțiunea penală și a fost trimisă în judecată

inculpata B.P.A.M. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.

215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

constând în aceea că în calitate de administrator al SC E.B. SRL Bacău a indus

în eroare mai multe persoane, cărora le-a promis construirea în sistem AMVIC,

de la care a încasat diverse sume de bani cu titlu de avans, iar în fapt fie nu

a efectuat lucrările, fie le-a efectuat parțial, producând părților vătămate un

prejudiciu în valoare totală de 512.342 RON.

Cauza a fost

înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr. 230/91/2010.

Inculpata a declarat

că nu a avut intenția de a înșela vreo persoană întrucât a acționat cu

bună-credință și s-a pregătit în vederea executării lucrărilor, angajând

personalul corespunzător - 4 ingineri, 25 muncitori, director tehnic, consilier

juridic și contabil, și-a procurat utilajele necesare - buldo-escavator, mașini

pentru transport utilaj pentru prelucrarea fier-betonului, scule, echipamente

pentru muncitori, etc., a investit pentru aceasta aproximativ 60.000 euro și a

folosit în același scop bani luați ca avans de la părțile vătămate.

Inculpata a motivat

neexecutarea contractelor așa cum s-a angajat față de părțile vătămate, prin

faptul că a intrat într-un blocaj financiar, întrucât doi clienți nu i-au

achitat contravaloarea lucrărilor executate.

În legătură cu partea

vătămată A.V., inculpata a arătat că nu a primit suma de 75.000 euro, așa cum

rezultă din acte, chiar dacă din motive pe care nu și le explică a emis factura

fiscală pentru 95.000 euro, că în întârzierea lucrărilor nu are nicio culpă

aceasta fiind determinată de partea vătămată care a modificat proiectul, că a

luat cunoștință de concluziile raportului de expertiză însă nu este de acord cu

acestea deoarece în realitate a executat lucrarea "la gri" în sistem

AMVIC, că nu s-a întocmit un înscris care să reflecte stadiul efectuării

lucrărilor și că acestei părți vătămate nu i-a cauzat vreun prejudiciu, iar

valoarea lucrărilor executate este chiar mai mare decât avansul primit.

Referitor la partea

vătămată G.A.R., inculpata a arătat că valoarea lucrărilor executate este în

realitate mai mare cu 20% decât ceea ce s-a stabilit prin expertiză, că partea

vătămată a continuat executarea lucrărilor cu alți executanți deoarece dorea

finalizarea lucrării mai repede și că, fiind și parteneri într-o altă afacere,

i-a adus la cunoștință dificultățile financiare în care se afla și pentru care

nu poate continua.

În legătură cu partea

vătămată H.M., inculpata a declarat că din suma de 40.000 euro, a rămas de

restituit doar 20.000 euro.

Inculpata a mai

arătat că prejudiciul cauzat părții vătămate N.T.V. s-a redus la doar 3.500

RON.

În ce privește

părțile vătămate H.M., S.V.B., P.C. și B.M., inculpata a arătat că înainte de

contractarea lucrărilor le-a explicat clar că nu a achiziționat terenul, deci

le-a arătat terenul unde vor fi construite casele, că și în aceste condiții

părțile vătămate au semnat contractele și au achitat avansul, inclusiv suma de

5.000 euro pentru rezervarea locului.

Inculpata, deși a

susținut în fața părților vătămate că valoarea terenului și lucrărilor va fi finanțată

de un investitor, a recunoscut că nu are nicio dovadă în acest sens.

În legătură cu

terenul ce trebuia administrat, inculpata a susținut că a purtat discuții cu

martorul D.T., că nu s-a încheiat niciun contract deoarece nu s-au înțeles

asupra prețului, dar că și în aceste condiții era convinsă că va achiziționa

terenul necesar pentru construcții.

Inculpata a

recunoscut pretențiile civile ale părții civile S.A. în sumă de 105.323 RON.

Aceeași inculpată a

mai susținut că neexecutarea lucrărilor s-a datorat și SC C.B., deoarece

aceasta nu și-a achitat față de SC E.B. SRL o datorie de aproximativ 100.000

euro.

Analizând probele

administrate în cauză, instanța a reținut că în luna februarie 2007, inculpata

B.P.A.M. a dobândit calitatea de administrator atât la SC E.B. SRL Bacău, ce

avea ca obiect principal de activitate construcții de clădiri și lucrări de

geniu, cât și la SC M.B. SRL Focșani, al cărei obiect principal era

publicitate.

În această calitate,

inculpata a desfășurat o susținută campanie de publicitate în presa locală și

prin internet, cu privire la oferta sa de a construi case în sistem AMVIC, cât

și cu privire la construirea unei zone rezidențiale, numită "P.B.

Petrești", în același sistem, situat în comuna Vânători, sat Petrești, jud.

Vrancea. Ca urmare a acestei campanii de publicitate, inculpata a fost

contactată de mai multe persoane interesate să construiască fie pe terenul lor

în sistem AMVIC, fie să obțină o casă în sistem AMVIC, în parcul rezidențial

din loc. Petrești.

Cu acest prilej, inculpata,

deși nu avea mijloacele materiale și umane necesare pentru executarea unui

volum mare de lucrări și de o complexitate deosebită, promitea clienților că le

poate executa, la prețuri avantajoase, diferite tipuri de case în sistem AMVIC

și într-un termen relativ scurt de 3 - 6 luni.

Inculpata a solicitat

însă fie achitarea în avans a lucrării în întregime, fie achitarea unui avans

care reprezintă o cotă substanțială din valoarea lucrării.

În aceste împrejurări

inculpata a încheiat, prin SC E.B. SRL Bacău, următoarele contracte de execuție

de lucrări pentru case de locuit, după cum urmează:

execuție lucrări din 17 aprilie 2007 prin care inculpata, în calitatea pe care

o avea, se obligă să construiască părții vătămate A.V. o casă de locuit, în

sistem AMVIC, într-un termen de 3 luni și 15 zile, calculat de la intrarea în

vigoare a contractului, respectiv, de la obținerea autorizațiilor necesare, la

prețul de 95.000 euro, inclusiv TVA.

Partea vătămată a

susținut în mod constant că ceea ce a determinat-o să încheie contractul a fost

prețul avantajos oferit de inculpată, cât și promisiunea acesteia că are

mijloacele și personalul calificat să execute lucrarea în termenul stabilit.

Cu toate că partea

vătămată a achitat în mai multe tranșe prețul stabilit, inculpata nu și-a

respectat obligațiile contractuale, executând doar în parte lucrarea și cu

serioase neajunsuri, iar în septembrie 2007, inculpata a încetat să continue

execuția lucrării, fără a-i prezenta părții vătămate motivele, evitând orice

încercare a părții vătămate de a lămuri situația.

Întrucât existau

susțineri diferite cu privire la stadiul lucrărilor executate, la cererea

inculpatei B.P.A.M., s-a efectuat o expertiză tehnică în timpul urmăririi

penale.

Din raportul de

expertiză tehnică întocmit de ing. T.I. rezultă că SC E.B. SRL Bacău a efectuat

lucrări la casa părții vătămate A.V., în valoare de 216.102,19 RON și că

prejudiciul creat părții vătămate este de 93.180,34 RON, sumă care fiind

reactualizată în funcție de indicele de inflație este de 103.570 RON. Acest

prejudiciu nu a fost acoperit de inculpată.

execuție lucrări din 10 mai 2007 încheiat între SC E.B. SRL Bacău, prin

inculpată în calitate de administrator și partea vătămată N.T.V., pentru

construirea unei case în sistem AMVIC, cu prețul stabilit de 51.000 RON,

inclusiv TVA.

Lucrarea trebuia

finalizată în 140 zile lucrătoare. Partea vătămată a achitat din prețul

stabilit un avans de 42.158 RON, însă societatea comercială condusă de

inculpată a efectuat doar săpăturile pentru fundația construcției; a turnat o

șapă de egalizare și a livrat un număr de 256 cofraje.

Partea vătămată

văzând că lucrările nu se desfășoară potrivit celor promise de inculpată, că

s-au executat cu întârziere doar lucrări nesemnificative și că executarea

lucrării nu mai continuă și nu poate fi finalizată în termenul stabilit,

aceasta a contactat-o de mai multe ori pe inculpată pentru a lămuri situația,

însă aceasta îl evita, cerându-i în continuare alte sume de bani, până în

momentul în care partea vătămată aflând și despre alte persoane că se află în

aceeași situație și-a dat seama că inculpata i-a înșelat.

Potrivit concluziilor

raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, valoarea lucrărilor

executate de inculpată este de 5.612,7 RON, iar valoarea materialelor livrate

este de 8.855 RON. Din același raport de expertiză rezultă că valoarea

prejudiciului cauzat părții vătămate N.T.V. este de 27.690,73 RON, sumă care

fiind reactualizată în raport cu indicele de inflație reprezintă 30.778 RON.

După declanșarea

cercetărilor penale, inculpata a acoperit o parte din prejudiciu, în cele din

urmă rămânând de recuperat doar 500 euro.

3.- În același fel a

procedat inculpata și în Contractul de execuție lucrări din 29 mai 2007

încheiat între SC E.B. SRL Bacău și partea vătămată G.A.R., pentru construirea

unei case în sistem AMVIC la prețul de 105.400 euro; inclusiv TVA + 4.800 euro,

într-un termen de 120 de zile lucrătoare.

Partea vătămată a

achitat în mai multe tranșe, în numerar și în materiale, un avans de 170.538,17

RON în timp ce inculpata, prin societatea administrată, a săpat doar fundația

construcției și a turnat radierul, dar și acesta cu ciment achiziționat de

către partea vătămată.

Și în acest caz

inculpata, cu toate că nu executase lucrări la nivelul avansului primit, cerea

noi sume de bani de la partea vătămată, amâna mereu continuarea lucrărilor,

făcând noi și noi promisiuni până când partea vătămată și-a dat seama că

inculpata a urmărit doar să o păcălească. În aceste condiții, partea vătămată,

în primăvara anului 2008 și-a continuat lucrarea cu alți constructori.

Din raportul de

expertiză reiese că prejudiciul cauzat părții vătămate G.A.R. este de

122.438,88 RON, iar în urma reactualizării fiind stabilit la suma de 136.091

RON.

În timpul judecății,

partea civilă a declarat că din valoarea totală a prejudiciului cauzat, a

recuperat 30.000 RON, menținându-i pretențiile civile pentru suma de 106.091

RON, plus dobânda legală aferentă.

Continuându-și

activitatea infracțională, inculpata, folosind o intensă publicitate în presa

locală și prin internet, a prezentat oferta SC M.B. SRL Focșani pe care o

administra privind realizarea unui complex rezidențial "P.B." - în

loc. Petrești, care cuprinde locuințe individuale de 80 - 140 mp, executate

"la cheie", cu terenul inclus în prețul construcției, cu facilități

la proiectare, cu un sistem de plată flexibil, prin societate pe un termen

maxim de 20 ani și rate fixe, cu finisaje superioare, construcțiile urmând a fi

realizate pe 72 de loturi și fiind prevăzute spații comerciale, grădiniță, parc

etc.

În aceste condiții,

inculpata a fost contactată de mai multe persoane printre care și părțile

vătămate H.M., S.A., B.M.A. și P.C. Cu acest prilej, inculpata le prezenta

diferite pliante cu modele de case în sistem AMVIC, planșele reprezentând

completul rezidențial cu cele 72 de parcele, precizându-le că au posibilitatea

să aleagă parcela pe care doresc să construiască casa, dar că trebuie să se

grăbească deoarece rămân din ce în ce mai puține loturi și pentru aceasta se

percepe și taxă de 5.000 euro pentru rezervarea lotului, că la încheierea

contractului trebuie achitat un avans de minim 45% din valoarea contractului și

că diferența se achită în rate egale într-un termen de 20 de ani, finanțarea

fiind asigurată printr-o bancă străină. Inculpata le preciza acestora că

terenul este obținut și se află într-o zonă la ieșirea din loc. Petrești, spre

loc. Mircești, unele părți vătămate fiind chiar conduse la un teren în acea

zonă, pretinzând că în acel loc va fi realizată zona rezidențială.

În realitate,

inculpata nu avea asigurată finanțarea, nu avea achiziționat terenul necesar

pentru realizarea parcului rezidențial, promis clienților, și nu avea realizată

nicio acțiune pregătitoare, cum ar fi obținerea avizelor, proiectelor,

autorizațiilor etc. sau pregătirea utilajelor, forței de muncă etc.

În aceste condiții,

părțile vătămate, fiind induse în eroare de către inculpată, prin folosirea

mijloacelor precizate mai sus, au încheiat contracte de execuție a lucrărilor

în sistem AMVIC.

Astfel, partea

vătămată H.M. a încheiat cu SC M.B. SRL Focșani, administrată de inculpată, un

precontract de antrepriză din 10 noiembrie 2007 și apoi un contract de execuție

lucrări din 17 martie 2008, pentru construcția unei locuințe în sistem AMVIC,

pe lotul nr. 27 din Complexul Petrești - P.B., în valoare de 87.697 euro, cu un

termen de execuție de 180 de zile.

Potrivit celor

convenite, partea vătămată a achitat un avans de 40.000 euro, urmând ca

diferența să fie achitată în rate lunare de câte 201 euro, timp de 20 de ani.

Ulterior, partea

vătămată, văzând că lucrările promise de inculpată nu demarează nici după

câteva luni de așteptare și că la Primăria Com. Vânători nu se confirmă faptul

că societatea administrată de inculpată ar deține vreun teren în zona loc.

Petrești, a solicitat inculpatei restituirea sumei de 40.000 euro, însă fără

vreun rezultat.

În același mod

inculpata a încheiat contractul de execuție lucrări din 4 ianuarie 2008 cu

partea vătămată S.A., pentru o casă de locuit în sistem AMVIC în zona

rezidențială P.B. Petrești, la prețul de 102.320 euro.

La încheierea

contractului partea vătămată S.A. a achitat avansul stabilit de 105.325 RON.

Cum inculpata nu și-a

îndeplinit obligațiile contractuale și nici nu a restituit avansul primit, a

cauzat părții vătămate un prejudiciu de 105.325 RON.

Folosind aceleași

mijloace de inducere în eroare, inculpata a încheiat contracte și cu părțile

vătămate B.M.A. și P.C., însă, din motive independente de voința acestora,

respectiv - neputință de a contracta un credit de la o bancă în cazul primei

părți vătămate ori neputința de a trimite o sumă mare de bani din Italia, în

cazul celei de-a doua, aceste părți vătămate nu au achitat inculpatei

avansurile de bani stipulate în contracte. În aceste condiții, cele două părți

vătămate nu au suferit vreun prejudiciu.

Cu toate că inculpata

a susținut că nu a urmărit să înșele vreo persoană cu prilejul încheierii și

executării contractelor menționate și că a ajuns în situațiile reclamate de

către părțile vătămate doar din cauza blocajului financiar intervenit din cauza

unor parteneri de afaceri rău platnici, instanța, având în vedere probatoriul

cauzei, a reținut că inculpata a acționat în aceste cazuri, cu intenția de a

înșela părțile vătămate, pentru a obține foloase materiale injuste.

În cazul contractelor

încheiate prin SC E.B. SRL Bacău, intenția inculpatei de a înșela rezultă din

aceea că aceasta se prezenta doar aparent ca un serios partener de afaceri, în

realitate inculpata nu era pregătită, sub niciun aspect, pentru executarea unor

case de locuit în sistem AMVIC, oferea termene foarte scurte de execuție a

lucrărilor, deși știa că nu va executa lucrările în termenele stabilite, oferea

prețuri avantajoase, însă cerea avansuri consistente la încheierea contractului

care nu aveau vreo justificare și deseori, invocând diferite motive, solicita

noi sume în avans chiar dacă lucrările executate nu justificau o asemenea

cerere. Pe parcursul derulării acestor contracte inculpata le-a menținut pe

părțile vătămate, în aceeași eroare, promițându-le că le va construi casele,

însă odată ce termenele de execuție erau depășite iar lucrările abandonate

într-un stadiu incipient, inculpata nu a mai putut fi contactată.

Intenția inculpatei

de a înșela părțile vătămate este mult mai evidentă în cazul contractelor

încheiate prin SC M.B. SRL Focșani, când aceasta a susținut, în mod mincinos,

în fața părților vătămate, cu prilejul încheierii contractelor, că pentru

realizarea acelui complex rezidențial are asigurată finanțarea printr-o bancă

din afara țării, că este achiziționat terenul necesar și este deja lotizat, că

lucrările pregătitoare au fost demarate, că părțile vătămate au posibilitatea

să-și aleagă lotul și că, pentru diferența de preț neachitată, părțile vătămate

vor fi finanțate de către firmă, urmând ca acestea să achite o rată lunară,

constantă pe un termen de cel mult 20 de ani și când inculpata, după ce a

încasat însemnate sume de bani de la părțile vătămate, le-a oferit doar

promisiuni deșarte, după care nu a mai putut fi contactată.

Mai mult, inculpata,

pentru a impulsiona părțile vătămate să contracteze, susținea că au mai rămas

puține loturi nerepartizate și pentru rezervarea lotului trebuie achitată o

taxă de 5.000 euro.

În realitate

inculpata nu deținea loturile respective și nici nu întreprinsese ceva serios

pentru a dobândi terenul necesar construcțiilor contractate.

Despre atitudinea

inculpatei față de părțile vătămate și față de neexecutarea contractelor,

edificatoare este declarația martorei G.T., care a deținut funcția de referent

la SC E.B. SRL Bacău și care arată "un prost se naște în fiecare zi, eu

doar trebuie să aflu care este".

S-a apreciat că

situația de fapt cât și vinovăția inculpatei sunt pe deplin dovedite prin

următoarele mijloace de probă:

- declarațiile

părților vătămate, din care rezultă împrejurările în care au încheiat

contractele de executare a lucrărilor și în care au executat obligațiile

contractuale, promisiunile fără suport real pe care le-au primit de la

inculpată la încheierea contractului și apoi în executarea contractului, cât și

motivele pentru care se consideră înșelați de către inculpată, declarații care

se coroborează cu:

- înscrisurile depuse

la dosarul cauzei - contracte de execuție lucrări cu anexele acestora, și

actele adiționale, facturi fiscale, avize pentru însoțirea mărfurilor,

chitanțe, etc. din care rezultă cu claritate obiectul contractului, prețurile

stabilite, modalitatea de plată, termenele de execuție, obligațiile părților,

cât și măsura în care acestea au fost respectate de către inculpată;

- raportul de

expertiză tehnică judiciară întocmit de expert ing.T.I. împreună cu răspunsul

la obiecțiunile formulate de inculpată și planșele foto din care rezultă

lucrările pe care inculpata le-a executat pentru părțile vătămate A.V., G.A.R.

și N.T.V., valoarea acestora, cât și prejudiciile cauzate acestor părți

vătămate;

- declarația martorei

G.T. care, în calitate de angajată la societatea administrată de inculpată,

arată că la începutul anului 2007, societatea avea un jurist, un inginer

constructor, 10 muncitori, un escavator și o mașină pentru prelucrat

fier-beton, dar că până în noiembrie a aceluiași an plecaseră toți muncitorii,

că inculpata a executat "la roșu" construcția pentru partea vătămată

A.V., însă pentru părțile vătămate G.A.R. și N.T.V. a săpat doar șanțurile

pentru temelia construcției, că inculpata insista asupra părților vătămate să

facă plăți în avans chiar dacă nu se executau lucrări, că juristul societății

i-a atras atenția deseori inculpatei că nu va putea să execute contractele

încheiate cu părțile vătămate și că se putea observa încă din timpul efectuării

publicității că ceea ce promitea inculpata față de părțile vătămate nu era

realizabil, întrucât nu avea mijloacele necesare. Aceeași martoră mai precizează

că inculpata gestiona toți banii, că deseori se împrumuta de la cămătari și că

părților vătămate le făcea doar promisiuni pentru a le liniști;

- declarația

martorului D.T. din care rezultă că inculpata nu a întreprins nimic serios

pentru a dobândi suprafața necesară pentru construirea cartierului rezidențial

"P.B." în loc. Petrești, și că susținerea acesteia față de alte

persoane că ar deține un teren de 3 - 4 ha, în zona Petrești pentru construirea

acelui cartier rezidențial este o minciună;

- declarația martorei

R.C.L. care în vara anului 2007 deținea funcția de asistent manager la SC E.B.

SRL din care reiese că încă din iulie 2007 societatea se confrunta cu probleme

financiare, intrase în incapacitate de plată și, cu toate acestea, inculpata nu

era interesată de bunul mers al afacerii (consumând timpul la pescuit ori

pentru jocuri pe calculator) și că deseori evita ori refuza să discute cu

clienții obiecțiile pe care aceștia la aveau cu privire la neexecutarea

lucrărilor la care se angajase. Aceeași martoră mai arată că inculpata avea un

control total asupra evidenței financiar-contabile și asupra gestionării

fondurilor bănești ale societății;

- declarația

martorului N.N. care a prestat servicii juridice la societatea administrată de

inculpată, arată că inculpata nu avea personal calificat pentru executarea

lucrărilor contractate, aspect cunoscut de inculpată, că inculpata nu a

finalizat până în februarie 2008 niciunul dintre contractele închiriate cu

părțile vătămate, că a fost prezent de mai multe ori când soții A. îi reproșau

inculpatei despre neexecutarea în termen a lucrărilor, despre calitatea proastă

a acestora, despre faptul că muncitorii sunt insuficienți și slab pregătiți și

despre faptul că deși au dat bani în avans, nu s-au executat lucrările, aspecte

care au fost reclamate și de alte părți vătămate. Despre cartierul rezidențial

"P.B." același martor arată că activitatea de publicitate a început

în septembrie 2007, că inculpata susținea că deține terenul necesar, că

persoanele interesate care o contactau erau informate că trebuie să se

grăbească deoarece au rămas puține loturi nerepartizate și că SC M.B. SRL nu

avea vreo persoană angajată;

- înscrisuri din care

rezultă că inculpata a avut calitatea de administrator, atât la SC E.B. SRL, cât

și la SC M.B. SRL;

- materiale de

publicitate și de prezentare folosite de inculpată în activitatea de inducere

în eroare a părților vătămate.

În drept, faptele

săvârșite de inculpata B.P.A.M. care în 2007 și ianuarie 2008, în calitate de

administrator la SC E.B. SRL Bacău și SC M.B. SRL Focșani, în baza aceleiași

rezoluții infracționale, folosindu-se de anumite mijloace frauduloase, a indus

în eroare părțile vătămate menționate mai sus, cu prilejul încheierii și

executării unor contracte de execuție a lucrărilor pentru case de locuit,

promițându-le acestora că le va construi locuințe în sistem AMVIC, însă în

realitate, fie nu a efectuat lucrările contractate, fie le-a efectuat doar

parțial, cu toate că a încasat de la aceste părți vătămate importante sume de

bani, cu scopul de a obține pentru sine însemnate avantaje materiale și cauzând

părților vătămate un prejudiciu total de 512.442 RON, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, cu

consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C.

pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru a reține în

încadrarea juridică a faptelor și dispozițiile alin. (2) al art. 215 C. pen.,

așa cum a solicitat reprezentantul parchetului, instanța a avut în vedere că în

acțiunea de inducere în eroare a părților vătămate inculpata s-a folosit de

anumite mijloace care, chiar dacă prin acestea, în mod particular, nu au nimic

ilicit ori nu constituie infracțiune, au avut totuși prin modul de folosire a

împrejurărilor arătate mai sus, o mare influență asupra părților vătămate prin

aceea că au dat acțiunii desfășurate de inculpată o aparență de veridicitate și

au amplificat efectul manoperelor dolosive ale inculpatei. Astfel, inculpata,

pe lângă acțiunea obișnuită de inducere în eroare prin promisiuni, oferte

generoase etc., aceasta s-a folosit și de o publicitate prin presă și prin

internet, destul de eficient, de schițe, machete, pliante, și chiar modele de

case cu proiectele aferente, toate acestea cu scopul de a crea părților

vătămate convingerea că este o firmă serioasă și că pot să încheie contracte

care să le ofere case de locuit în condiții avantajoase. Aceste mijloace

folosite de inculpată au inspirat mai multă încredere, au înlăturat orice

bănuială, ceea ce a amplificat și a ușurat mult acțiunea inculpatei de inducere

și apoi de menținere în eroare a părților vătămate.

Cum încadrarea

juridică dată faptelor prin actul de sesizare este diferită, instanța a dispus,

în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice în sensul

prezentat mai sus.

Inculpata a susținut

că faptele săvârșite de inculpată nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii de înșelăciune, ci reprezintă doar un eșec în afaceri, motiv

pentru care a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10

lit. d) C. proc. pen. Prima instanță nu a primit solicitările inculpatei,

întrucât acestea sunt infirmate de probatoriul prezentat mai sus, în baza

căruia s-a reținut situația de fapt și vinovăția inculpatei.

Inculpata a mai

susținut că nu se face vinovată deoarece situațiile de neexecutare a

contractelor s-au datorat unor situații neprevăzute ori a unor situații

fortuite.

Nici aceste susțineri

nu au putut fi reținute, întrucât din probatoriul cauzei reiese că inculpata, deși

cunoștea foarte bine că nu are mijloace materiale și financiare necesare, s-a

obligat să construiască părților vătămate case în sistem AMVIC într-un termen

foarte scurt, în condiții avantajoase, însă în realitate a urmărit doar

încasarea rapidă a unor consistente avansuri, a neglijat executarea lucrărilor,

asigurarea cu personal calificat etc. iar, în final, nu a mai putut fi

contactată.

S-a mai susținut că

nu există fapta de înșelăciune față de părțile vătămate P.C. și B.M.A.,

întrucât aceste părți vătămate nu au suferit vreun prejudiciu.

Este adevărat că

infracțiunea de înșelăciune se consumă în momentul în care se produce paguba,

ca rezultat al activității de inducere în eroare. Cu toate acestea, există și

forma imperfectă a acestei infracțiuni, forma tentativei, când făptuitorul din

cauza unor împrejurări independente de voința sa, nu a reușit să ducă până la

capăt acțiunea de induce în eroare, ori atunci când nu a pricinuit o pagubă.

În speță, ambele

părți vătămate - P.C. și B.M., au fost induse în eroare de inculpată prin

modalitatea prezentată mai sus, dovadă că aceste părți vătămate au și încheiat

și semnat niște contracte, dar din motive independente de voința lor - prima nu

putea trimite o sumă mare de bani din Italia prin modalitatea cerută de inculpată,

iar a doua nu a reușit să obțină un credit bancar, acestea nu au achitat

avansul stabilit prin contract.

Faptul că, ulterior,

acestea au aflat că inculpata urmărea cu totul altceva decât ceea ce se

convenise prin contracte, ori că aceste contracte au fost ulterior desființate

sau că părțile vătămate nu au suferit prejudicii nu prezintă relevanță sub

aspectul laturii penale.

Faptele săvârșite de

inculpată față de P.C. și B.M.A. întrunesc elementele constitutive ale

tentativei la infracțiunea de înșelăciune, motiv pentru care instanța a reținut

aceste fapte ca acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune.

Prin urmare, în mod

corect s-a reținut calitatea de părți vătămate pentru P.C. și B.M.A.

La individualizarea

pedepsei, instanța a avut în vedere gravitatea deosebită a faptelor săvârșite

de inculpată, împrejurările comiterii acestora, urmările produse, cât și

persoana inculpatei care, deși nu este cunoscută cu antecedente penale, nu este

la primul impact cu legea penală, iar pe parcursul procesului penal a avut în

general o atitudine nesinceră.

Având în vedere,

însă, că după săvârșirea faptelor și în mod special după declanșarea

cercetărilor inculpata a făcut eforturi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate

unor părți vătămate și că în timpul cercetării judecătorești a dat naștere unui

copil pe care îl are în îngrijire și întreținere, instanța a reținut aceste

împrejurări ca și circumstanțe atenuante în favoarea inculpatei, conform disp.

art. 74 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen.

În raport de aceste

elemente de individualizare, instanța a apreciat că scopul educativ și

preventiv al pedepsei poate fi realizat în cauză aplicând inculpatei o pedeapsă

privativă de libertate, însă într-un cuantum stabilit sub limita inferioară a

pedepsei prevăzute de textul incriminator, făcând aplicarea disp. art. 76 alin.

(2) C. pen.

Având în vedere

gravitatea deosebită a faptelor, cât și persoana inculpatei, instanța a

apreciat ca necesară și aplicarea pedepsei complementare, constând în

interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în

funcții elective publice, dreptului de a ocupa o funcție ce implică exercițiul

autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție ori de a exercita o

profesie sau de a desfășura o activitate de natura aceleia de care inculpata

s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, așa cum acestea sunt prevăzute în

art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., pe o durată de 5 ani.

Pentru aceleași

motive, instanța a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., în condițiile prevăzute de

art. 71 C. pen.

În ceea ce privește

latura civilă a cauzei, instanța a constatat că sunt îndeplinite și condițiile

răspunderii civile delictuale și că în aceste condiții, inculpata urmează ca în

baza disp. art. 998 - 999 C. civ. și art. 14 C. proc. pen., să fie obligată la

plata despăgubirilor civile în măsura în care acestea au fost dovedite.

În cauză s-au

constituit părți civile numai părțile vătămate care au suferit prejudicii,

respectiv: A.V., N.T.V., G.A.R., H.M. și S.A., cu sumele prevăzute mai sus.

Din probele

administrate în cauză, respectiv contractele de execuție lucrări, facturi

fiscale, chitanțe, concluziile raportului de expertiză tehnică coroborate cu

declarațiile părților vătămate și ale inculpatei, a rezultat că aceasta prin

fapta săvârșită a cauzat un prejudiciu părților vătămate.

Astfel, A.V. - un

prejudiciu în sumă de 103.570 RON; N.T.V. - un prejudiciu în sumă de 30.778

RON, recuperat în cea mai mare parte, rămânând doar suma de 500 euro; G.A.R. -

un prejudiciu de 136.091 RON din care s-au recuperat 30.000 RON, rămânând de

recuperat suma de 106.091 RON, la care se adaugă dobânda legală solicitată;

H.M. - un prejudiciu inițial de 40.000 euro, din care a recuperat în parte,

rămânând de recuperat doar 24.000 euro sau echivalentul în lei la data plății;

S.A. - un prejudiciu inițial de 105.325 RON, care a rămas neacoperit.

Așa fiind, instanța a

admis acțiunile civile ale părților civile menționate și a obligat pe inculpată

la plata sumelor reprezentând despăgubirile civile, nerecuperate.

Susținerile

inculpatei în sensul că valoarea prejudiciilor cauzate părților civile ar fi cu

mult mai mică nu au putut fi reținute, întrucât, pe de o parte nu sunt dovedite,

iar pe de altă parte, acestea au făcut obiectul analizei expertului cu prilejul

analizei obiecțiunilor ridicate de către inculpată.

Nu a putut fi

reținută nici susținerea inculpatei în sensul că partea civilă A.V. nu a

achitat suma de 95.000 euro, ci doar 75.000 RON, întrucât pentru 20.000 euro nu

face dovada cu chitanță fiscală. Este greu să se rețină apărarea inculpatei, în

condițiile în care există emisă de către inculpată factură fiscală

corespunzătoare sumei nerecunoscute, iar în continuare au fost emise alte

chitanțe pentru plata unor alte avansuri ulterioare.

Pe de altă parte,

inculpata nu și-a motivat neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor

contractuale față de partea civilă A.V. pentru neplata vreunei sume de bani.

Instanța a constatat

că părțile vătămate B.M.A. și P.C. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În ce privește

părțile responsabile civilmente, SC E.B. SRL Bacău și SC M.B. SRL Focșani, s-a

dovedit că prima societate, în baza hotărârii judecătorești a fost radiată, iar

a doua societate este în procedura lichidării judecătorești, fără a deține

bunuri.

Împotriva sentinței a

declarat apel inculpata B.P.A.M. criticând-o pe motive de netemeinicie sub

aspectul cuantumului pedepsei.

Prin apelul promovat,

inculpata a solicitat reanalizarea circumstanțelor atenuante reținute în

favoarea sa cu consecința reducerii pedepsei aplicate de instanța de fond.

Prin Decizia penală

nr. 262/A din 15 noiembrie 2011 Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru

cauze cu minori, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata B.P.A.M.

împotriva Sentinței penale nr. 134 din 11 iulie 2011 a Tribunalului Vrancea.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpata la plata sumei de 300 RON cu titlu

de cheltuieli judiciare către stat.

Curtea a constatat că

prima instanță a stabilit corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptei

și vinovăția inculpatei B.P.A.M. pe baza analizei materialului probator.

Inculpata a fost

trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de

art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

constând în aceea că, în calitate de administrator al SC E.B. SRL Bacău, a

indus în eroare mai multe persoane, cărora le-a promis construirea de locuințe

în sistem AMVIC, încasând diverse sume de bani cu titlu de avans pentru ca în

final, fie să nu mai efectueze lucrările, fie să le efectueze parțial, cauzând

astfel un prejudiciu total în sumă de 512.342 RON.

Vinovăția inculpatei

sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune a fost dovedită cu

probatoriile administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată.

S-a considerat că fapta dedusă judecății există în materialitatea sa, este

prevăzută de lege ca infracțiune (prev. de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.) a fost comisă cu vinovăție de inculpată

sub forma intenției directe și prezintă toate elementele constitutive ale unei

infracțiuni, sens în care nu sunt incidente prevederile art. 10 lit. a), b),

c), d) C. proc. pen., neputându-se dispune achitarea, așa cum a solicitat

inculpata.

Aspectele invocate de

inculpată în apărarea sa, cu ocazia soluționării cauzei la fond, în sensul că

activitatea presupus infracțională s-a datorat unui eșec în afaceri nu au fost

în măsură să conducă la achitarea acesteia.

Probatoriile

administrate în cauză demonstrează indubitabil că inculpata avea cunoștință de

faptul că nu deține suficiente mijloace financiare și materiale pentru

realizarea proiectului vizând construirea locuințelor promise părților

vătămate.

De asemenea, deși a

perceput de la părțile vătămate diferite sume de bani pentru construirea

locuințelor, nu a reușit să-și îndeplinească obligația constând în finalizarea

construcțiilor.

Rezultă astfel că

fapta inculpatei s-a realizat prin inducerea în eroare, în scopul obținerii

pentru sine a unor însemnate avantaje materiale, cu consecința producerii unor

prejudicii părților vătămate.

S-a constatat că

instanța de fond a realizat și o corectă individualizare a sancțiunii penale a

inculpatei în raport de dispozițiile art. 72 C. pen.

Prima instanță a dat

eficiență circumstanțelor personale favorabile inculpatei, reținând în favoarea

acesteia dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen., cu

consecința reducerii pedepsei sub limita minimului special de 10 ani

închisoare.

S-a considerat că

pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatei este legală și temeinică,

neimpunându-se reducerea acesteia.

S-a reținut că

inculpata nu s-a prezentat în instanță cu ocazia soluționării apelului, pe

parcursul procesului penal a avut o atitudine relativ sinceră, a acoperit doar

o parte din prejudiciul cauzat, sens în care nu pot fi reținute în favoarea

acesteia celelalte circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) sau lit.

c) C. pen.

Având în vedere

aspectele arătate mai sus, gradul ridicat de pericol social al faptei comise,

modalitățile și împrejurările săvârșirii, urmarea produsă și valoarea ridicată

a prejudiciului cauzat, prin raportare și la dispozițiile art. 52 C. pen., s-a

considerat că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins față de

inculpată doar prin executarea efectivă a pedepsei în cuantumul stabilit de

prima instanță.

Împotriva deciziei au

declarat recurs inculpata B.P.A.M. și lichidatorul LD E.G. IPURL, criticând-o

sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, invocând în drept cazurile de

casare prev. de art. 385

9

pct. 21, 17

2

și 14 C. proc.

pen.

În susținerea

motivelor de recurs, inculpata B.P.A.M., circumscris cazului de casare prev. de

art. 385

9

pct. 21 C. proc. pen., a arătat că nu a fost legal citată

de către instanța de apel și, pe cale de consecință, a solicitat casarea

hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la această instanță.

În subsidiar, a

solicitat, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct.

14 C. proc. pen., reținerea circumstanței atenuate prev. de art. 74 lit. c) C.

pen. și reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Lichidatorul LD E.G.

IPURL în motivele scrise de recurs, circumscris cazului de casare prev. de art.

385

9

pct. 17

2

C. proc. pen., a solicitat să se constate

că nu mai are calitatea de lichidator al SC E.B. SRL Bacău și, prin urmare, să

se înlăture din dispozitivul deciziei mențiunea privind calitatea sa de intimat

parte responsabilă civilmente pentru SC E.B. SRL Bacău.

Verificând cauza atât

sub aspectul motivelor de recurs invocate de inculpat și lichidator

circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 21,

pct. 17

2

și pct. 14 C. proc. pen. și din oficiu - potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. - Înalta Curte apreciază că hotărârea instanței de apel

este legală și temeinică, recursul declarat de inculpata B.P.A.M. fiind

nefondat, iar al lichidatorului LD E.G. IPURL fiind inadmisibil, având în

vedere în acest sens următoarele considerente:

critica recurentei inculpate B.P.A.M. circumscrisă cazului de casare prevăzut

de art. 385

9

pct. 21 C. proc. pen., analiză prioritară față de

celelalte motive de recurs formulate, Înalta Curte reține că hotărârile sunt

supuse casării atunci când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a

uneia din părți, sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se

prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate.

Pentru prima ipoteză

pentru a fi incident cazul de casare invocat trebuie îndeplinite următoarele

condiții: partea să fi lipsit la ședința de dezbateri a apelului, să nu fi fost

legal citată deloc fie prin încălcarea procedurii legale de citare și să fie

invocată de partea lipsă nelegal citată.

Cu privire la cea

de-a doua ipoteză, trebuie să existe cumulativ două condiții, respectiv,

existența unei împrejurări, care în raport de fiecare caz concret, să poată fi

apreciată ca neprevăzută sau de neînlăturat printr-un efort normal (de exemplu,

un accident grav ce impune mobilizarea la pat, înzăpezire, inundație etc.) și

existența unei împrejurări care să fi împiedicat înștiințarea despre

neprezentarea la instanța de judecată (arestarea persoanei într-o altă cauză,

etc.).

Înalta Curte,

raportat la aceste considerații de ordin teoretic, din examinarea actelor și

lucrărilor dosarului, constată că, în cauză, instanța de apel a procedat la

citarea inculpatei B.P.A.M. la cele două adrese indicate de aceasta în

declarațiile date în faza de urmărire penală și a judecății în fond, respectiv,

în Focșani, str. B.I., jud Vrancea, și în Focșani, str. M., jud. Vrancea,

ultima adresă fiind menționată de inculpată în cererile adresate instanței de

judecată și altor autorității publice sau instituții sanitare, astfel cum rezultă

din verificările efectuate de organele de poliție desemnate pentru îndeplinirea

mandatului de aducere a inculpatei și din actele în circumstanțiere depuse la

dosarul cauzei. Totodată, se mai constată că recurenta inculpată nu a indicat

nicio altă adresă la care să fie citată și nici nu a încunoștințat instanța de

judecată despre vreo schimbare intervenită în legătură cu domiciliul său,

nefiind obținute alte date nici cu ocazia afișării citațiilor la locurile de

domiciliu cunoscute de instanță, emise pentru termenul când s-a judecat apelul

și care să justifice efectuarea de verificări suplimentare, astfel că, în

cauză, procedura de citare a fost legal îndeplinită, cu respectarea

dispozițiilor art. 177 C. proc. pen.

Față de aceste

împrejurări nu se poate aprecia că prin lipsa inculpatei la judecarea apelului

nu s-a îndeplinit procedura de citare cu aceasta, astfel că, în cauză, nu sunt

incidente dispozițiile art. 385

9

pct. 21 C. proc. pen., astfel cum a

invocat recurenta inculpată.

critica recurentei inculpate B.P.A.M., circumscrisă cazului de casare prev. de

art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., privind greșita individualizare a

pedepsei aplicate acesteia de către instanța de fond și menținută de către

instanța de apel, Înalta Curte apreciază că este nefondată, cele două instanțe

au realizat o justă individualizare a sancțiunii penale aplicate inculpatei,

atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare, fiind

aplicate în mod întemeiat dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. b) și alin. (2)

C. pen. și respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.

Constatând întrunite

condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatei B.P.A.M. sub aspectul

comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă

continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., Înalta Curte, în baza propriului examen, reține că

pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată de către instanța de fond și menținută

de instanța de control judiciar realizează atât scopul preventiv, cât și

caracterul de exemplaritate al pedepsei, concretizând dezaprobarea legală și

judiciară atât în ceea ce privește fapta comisă, cât și în ceea ce privește

comportamentul inculpatei.

Felul și natura faptei

comise (înșelăciune cu prilejul încheierii și derulării unui contract cu

consecințe deosebit de grave), modalitatea de comitere a faptelor (în calitatea

de administrator al SC E.B. SRL Bacău a indus în eroare mai multe persoane

promițându-le construirea în sistem AMVIC a unor locuințe de diferite tipuri,

de la care a încasat sume de bani cu titlu de avans sau integral fără a efectua

lucrarea sau parte din lucrarea contractată, pentru a induce în eroare părțile

vătămate cu privire la bonitatea societății și îndeplinirea obligațiilor

contractuale s-a folosit de o reclamă publicitară realizată prin intermediul

societății pe care aceasta o administra), consecințele produse (crearea unui

prejudiciu părților vătămate), valoarea mare a prejudiciului cauzat (aproximativ

512.342 RON din care a fost recuperat doar o parte), caracterul continuat al

activităților inculpatei de inducere în eroare a părților vătămate, precum și

circumstanțele reale și personale ale inculpatei (a recunoscut parțial

comiterea faptelor, a depus diligențe pentru recuperarea prejudiciului, nu este

cunoscută cu antecedente penale, a dat naștere unui copil pe parcursul

procesului penal), formează și convingerea Înaltei Curți că pedeapsa aplicată

inculpatei, orientată sub minimum special prevăzut de lege prin reținerea

circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) și alin. (2)

C. pen., este în măsură să contribuie la formarea unei atitudini corecte față

de valorile sociale fundamentale ocrotite de lege.

Faptul că inculpata a

avut o atitudine parțial sinceră pe parcursul cercetărilor nu poate fi apreciat

ca o împrejurare care să impună reținerea circumstanței atenuante prevăzute de

art. 74 lit. c) C. pen., în condițiile în care din probatoriile administrate

rezultă fără putință de tăgadă vinovăția acesteia în comiterea faptei.

Pe cale de

consecință, pedeapsa aplicată inculpatei atât sub aspectul cuantumului, cât și

al modalității de executare, a fost just individualizată reflectând gradul de

pericol social al faptei, dar și periculozitatea inculpatei, astfel că, Înalta

Curte urmează să respingă recursul și sub acest aspect.

recursul formulat de lichidatorul LD E.G. IPURL, Înalta Curte constată că este

inadmisibil pentru considerentele ce vor fi arătate.

Potrivit

dispozițiilor art. 385

1

alin. (4) C. proc. pen., nu pot fi atacate

cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute în art. 362 C.

proc. pen. nu au folosit calea de atac a apelului ori când apelul a fost

retras, în situația în care legea prevede această cale de atac. Categoriile de

persoane menționate în art. 362 pot declara recurs doar împotriva deciziei

pronunțate în apel, chiar dacă nu au uzat de această cale de atac, dacă prin

decizie a fost modificată soluția din sentință și numai cu privire la acea

modificare.

În prezenta cauză,

lichidatorul LD E.G. IPURL, în calitate de parte responsabilă civilmente pentru

SC E.B. SRL Bacău, face parte din categoria persoanelor prevăzute în art. 362

alin. (1) lit. d) C. proc. pen., însă, din analizarea conținutului deciziei

pronunțate de instanța de prim control judiciar rezultă că nu a folosit calea

de atac a apelului. Totodată, se mai constată că decizia pronunțată în apel nu

a modificat soluția instanței de fond, apelul inculpatei B.P.A.M. care a vizat

doar reindividualizarea pedepsei a fost respins ca nefondat, prin urmare,

recursul formulat de lichidatorul LD E.G. IPURL este inadmisibil, instanța de

recurs neputând să verifice legalitatea și temeinicia instanței de apel.

Pentru toate aceste

considerente, constatând că nu este incident, pentru motivele arătate anterior,

niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 21,

17

2

și pct. 14 C. proc. pen. și nici vreun alt caz de casare care,

potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., să poată fi luat în

considerare din oficiu, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. a) și b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat

de inculpata B.P.A.M. și, ca inadmisibil, recursul declarat de lichidatorul LD

E.G. IPURL, în calitate de parte responsabilă civilmente pentru SC E.B.E SRL

Bacău, apreciind hotărârea pronunțată de instanța de apel ca fiind legală și

temeinică.

Având în vedere că

recurenții sunt cei care se află în culpă procesuală, Înalta Curte, în temeiul

dispozițiilor art 192 alin. (2) C. proc. pen., îi va obliga pe aceștia la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpata B.P.A.M. împotriva Deciziei penale nr.

262/A din 15 noiembrie 2011 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru

cauze cu minori.

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de lichidatorul LD E.G. IPURL împotriva

aceleiași decizii.

Obligă recurenta

inculpată la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul

desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentul

lichidator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi, 24 septembrie 2012.

Procesat

de GGC - AZ