ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1515/2009

Asupra recursului penal de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului se rețin următoarele:

Prin sentința penală nr. 160/P din 18 aprilie 2008 a Tribunalului Bihor, în baza art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte) i-a condamnat pe inculpații:

1.

V.I.,

aflat în prezent în Penitenciarul Oradea, la o pedeapsă de:

- 12 ani închisoare în regim de detenție cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. raportat la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele complementare prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 8 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 39 C. pen. cu referire la art. 34 alin. (1) lit. b) și 35 C. pen. a contopit pedeapsa de mai sus, cu restul de 699 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 2 luni închisoare aplicate aceluiași inculpat prin

sentința

penală nr. 1277/24 septembrie 2007 a Judecătoriei Oradea în Dosar nr. 6102/271/2007, acesta urmând să execute pedeapsa rezultantă de:

- 12 ani închisoare în regim de detenție cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. raportat la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele complementare prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 8 ani după executarea pedepsei.

A anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 1967/2007 emis de Judecătoria Oradea și a dispus emiterea unui nou mandat după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

2.

S.T.A.,

aflat în prezent în Penitenciarul Oradea, la o pedeapsă de:

- 8 ani închisoare în regim de detenție cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. raportat la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei.

î

n baza art. 39 C. pen. cu referire la art. 34 alin. (1) lit. b) și 35 C. pen. a contopit pedeapsa de mai sus, cu restul de 7 ani, 6 luni și 20 de zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 20 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 1/9 ianuarie 1995 a Tribunalului Bihor în Dosar nr. 3148/1994, acesta urmând să execute pedeapsa rezultantă de:

-

8

ani închisoare în regim de detenție cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza

a II-a

și lit. b) C. pen.

î

n baza art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. raportat la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele complementare, prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei.

A anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 1/1995 emis de Tribunalul Bihor și a dispus emiterea unui nou mandat după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

î

n baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificată prin O.U.G. 72/2006 și art. 115 din Legea 210/2005, a obligat în solidar inculpații la plata sumei de 3864,32 lei pretenții civile în favoarea părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, cu majorări de întârziere calculate de la data de 11 septembrie 2007 și până la data plății efective.

A constatat că partea vătămată P.l.  nu s-a constituit parte civilă în cauză.

î

n baza art. 189 C. proc. pen. onorariile apărătorilor din oficiu în sumă de câte 100 lei pentru av. C.M. conform delegației nr. 1900 din 11 aprilie 2007 și av. Cucu Octavian conform delegației nr. 1901 din 11 aprilie 2007, s-au achitat din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea Baroului Bihor.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat pe fiecare inculpat la câte 1.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul Bihor a reținut următoarea stare de fapt:

î

n data de 21 noiembrie 2005 au fost introduși prin transfer în cam. 121 a Secției VIII din Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță Oradea deținuții P.Ș. și V.I.. În această cameră se aflau deținuții : S.T.A., V.I., N.F., F.E., M.S., J.S.G. și S.G. și un număr de 8 paturi.

î

ntrucât pentru cei doi deținuți transferați a rămas liber doar un singur pat, șeful de cameră - inculpatul S.T.A. le-a spus că vor dormi împreună, în același pat.

S-a

reținut că victima P.Ș. a fost condamnată în primă instanță la o pedeapsă de 23 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat a cărui victimă a fost mama sa, el sosind din Penitenciarul Satu Mare prin transfer.

î

n acea seară, au fost discuții între deținutul V.I. și victimă, întrucât inculpatul nu a fost de acord să-l primească în pat cu el pe motiv că patul este îngust iar victima nu este spălată și miroase. Este de precizat că în aceeași seară, șefului de secție i s-a cerut de către inculpatul S.T.A. să mai aducă încă o saltea în cameră, ceea ce nu s-a întâmplat.

î

n timp ce deținuții se uitau la televizor, victima se plimba prin cameră, deranjându-i, ceea ce l-a determinat pe inculpatul Varga

I

oan să-i dea mai multe lovituri cu pumnul în față, de la care a rămas cu urme, după care victima s-a refugiat în patul deținutului M.S.R., unde a urinat, udându-i cearceaful.

Martorul M.S.R. i-a cerut victimei să-i spele cearceaful, iar acesta a fost de acord să facă și curățenie în cameră în schimbul țigărilor și chiar să-i facă masaj la picioare.

Din relatările martorilor M.S.R. și J.S.G. se poate reține că inculpatul S.T.A. i-ar fi cerut victimei să întrețină relații sexuale cu el, pentru care l-a chemat noaptea la el în pat, după care, ulterior, l-a aruncat jos, astfel că toată noaptea victima s-a plimbat printre paturi și s-a uitat la ceilalți deținuți cum dorm, el neavând unde să se culce.

Este de precizat că la apelul de seară nu s-a raportat nici un incident, după cum nici la raportul de a doua zi, doar că martorul F.E.C. i-a cerut agentului C.C. să aducă o saltea sau o pătură.

î

n data de 22 noiembrie 2005, în jurul orelor 17,00, victima i-a cerut insistent martorului F.E.C. să îi permită să doarmă cu el și chiar l-a amenințat cu bătaia, iar de frică, martorul i-a aplicat o lovitură în nas în urma căreia a început să-i curgă sângele din nas, fără să cadă însă la pământ. Martorul F.E. i-a dat victimei un prosop umezit și l-a așezat pe o băncuță, după care s-a uitat la un film.

Victima s-a plâns de dureri de cap și atunci martorul N.F.R. i-a dat un medicament. Apoi, inculpatul S. a discutat cu victima în limba maghiară pe probleme legate de sex, după care i-a aplicat câteva „capace educative" în cap însă victima i-a cerut să nu-l mai lovească la cap pentru că a fost operat și îl doare, astfel că martorul M.S.R. i-a mai dat „ceva" medicamente, după care victima s-a așezat pe patul inculpatului S.T.A. - pentru a-i masa picioarele.

î

n așteptarea meciului de fotbal ce urma să înceapă la televizor, inculpatul Varga Ioan care stătea în patul de la etaj, deasupra celui al inculpatului S.T.A. a încercat să-și repare aparatul de radio, timp în care purta discuții cu martorul F.E.C. legat de vânzarea acelui aparat.

î

n acest timp, inculpatul S.T.A. stătea întins în patul lui, situat sub patul inculpatului Varga

I

oan, iar victima îi făcea masaj la picioare.

La un moment dat, inculpatul Varga Ioan fiind nervos că nu are țigări a dat cu aparatul de radio de pământ, după care, pretextând că dorește să coboare din pat, l-a lovit cu călcâiele în cap pe P.Ș., care s-a lovit de platbanda patului și a căzut jos, leșinat.

După ce a coborât din pat, inculpatul V.I. a continuat să o lovească pe victimă cu pumnii și picioarele peste tot corpul, cu toate că aceasta era căzută pe jos.

Martorul N.F. a târât-o pe victimă în baie și a aruncat cu apă peste ea, după care a readus-o în cameră și a încercat - ajutat fiind de inculpatul S.T.A. - să o culce pe băncuță însă victima fiind prea lungă și ca să nu se lovească la cap dacă se trezește, au întins-o pe jos și au acoperit-o cu o pătură.

După terminarea meciului, observând că victima a început să horcăie, inculpatul S.T.A. a încercat să-i scoată limba, iar martorul F.E. a coborât din pat și l-a chemat pe agentul C.C., care la rândul său l-a anunțat pe asistent și l-au scos pe P.Ș. din cameră, transportându-l ulterior la spital.

Fiind internată în Clinica de Neurochirurgie a Spitalului Clinic Județean Oradea, victimei i s-a stabilit diagnosticul de T.C.F. în condiții neprecizate, posibil agresiune, hematom subdural fronto –temporo – parieto - occipital drt., fractură de os frontal parietal și occipital drt., comă G.C.S. 5, echimoze multiple la nivelul toracelui și hipocondrului dreapta, hematom   subdural voluminos fronto -temporo - parietal drt., hemoragie subarahnoidiană, atrofie focală temporo - occipitală". Deși i s-a aplicat tratament victimei, aceasta a decedat la data de 29 noiembrie 2005 iar cu ocazia autopsiei, s-a constatat că: moartea a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardiorespiratorii acute, consecința unei hemoragii și contuzii meningocerebrale, în cadrul unui traumatism cranio-cerebral în evoluția căruia a survenit o bronhopneumonie. Leziunile   s-au produs prin lovire cu corpuri dure, (pumni, picioare) urmate de căderea victimei și lovirea de planuri dure (hetero propulsie), iar regiunea anală nu a evidențiat leziuni de violență. Unele leziuni externe au fost superficiale, având o vechime de 7-9 zile anterior decesului.

Starea de fapt mai sus reținută s-a dovedit cu Raportul de constatare medico-legală și planșele foto aferente (filele

9-23

dosar urm. pen.), ancheta administrativă a Penitenciarului Oradea (filele 118-178 dosar urm. pen.), procesul verbal din 8 decembrie 2005 emis de Parchetul de pe lângă

î

nalta Curte de Casație și Justiție (filele 5-6 dosar urm. pen.), declarațiile martorilor S.G.(filele 32 - 38 dosar urm. pen.), V.I.(filele 39-40 dosar urm. pen., fila 64 dosarul instanței,), M.S.M.(filele 46-49 dosar urm. pen.), F.E.C.(filele 52-60 dosar urm. pen., fila 39 dosarul instanței,), J.S.G.(filele 93-96 dosar urm. pen.), C.C.(filele 97-100 dosar urm. pen.).

î

ntrucât s-a constatat imposibilitatea audierii martorilor S.G., J.S.G., M.S.M. și N.F.R. în fața instanței, cu toate demersurile efectuate, s-a dat citire depozițiilor acestora conform dispozițiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen. (încheierea din 6 martie 2008 - fila 79 dosar instanță, și încheierea de ședință din 4 aprilie 2008).

Inculpații V.l. și S.T.A. nu au recunoscut săvârșirea infracțiunii, afirmând că ei nu au lovit-o pe victimă - a se vedea declarațiile inculpaților V.l. - fila 26 - 28, 77-85 dosar urm. pen., fila 27 dosarul instanței și S.T.A. - filele 61-74 dosar urm. pen., fila 66 dosarul instanței, memoriul inculpatului (filele 15-18 dos. instanței).

La solicitarea inculpaților, instanța de fond a dispus completarea Raportului de expertiză medico-legală (filele 18-20), iar din concluziile acestuia rezultă că în urma reexaminării probelor histopatologice efectuate de pe cadavru, se constată drept cauză medicală a decesului: hematomul subdural compresiv și hemoragia și contuzia meningo cerebrală consecutive unui traumatism cranio facial, traumatism care a fost grav de la început, victima fiind adusă în stare de comă profundă.

Deci între traumatismul cranio facial și deces există o legătură cauzală directă, logică, (inevitabilă).

S-a reținut că un traumatism cranio - facial de gravitatea celui prezentat de victimă dar fără fractura cutiei craniene, se putea produce mai probabil prin căderea victimei, cu lovirea capului de planul dur al solului, cădere ce s-a putut produce fie urmare a unei heteropropulsii, fie a unei lovituri directe la nivelul feței, mai ales că victima prezenta leziuni specifice de lovire activă în regiunea periorbitară stg.

î

ntre traumatismul suferit de victimă la data de 22 noiembrie 2005 și deces, există raport de cauzalitate, fără a se putea face precizări cu referire la gradul în care loviturile aplicate de inculpatul S.T.A. au concurat la producerea decesului.

Având în vedere întregul material probator administrat în cauză, instanța a apreciat că ambii inculpați se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte privind pe victima P.Ș. - care a decedat ca urmare a loviturilor primite de la aceștia, chiar dacă loviturile aplicate de inculpatul S.T.A. au fost anterioare loviturilor aplicate de inculpatul V.I..

Din relatările martorilor rezultă că victima s-a plâns de dureri de cap după loviturile primite de la inculpatul S.T.A., motiv pentru care a și primit medicamente de la ceilalți deținuți.

î

ntrucât fapta astfel cum a fost săvârșită îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev. și ped. de art. 183 C. pen., instanța în baza acestui text de lege și cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. i-a condamnat pe inculpații:

1.

V.I.

,

la o pedeapsă de 12 ani închisoare în regim de detenție cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

î

n baza art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. raportat la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 8 ani după executarea pedepsei.

î

n baza art. 39 C. pen. cu referire la art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 C. pen. a contopit pedeapsa de mai sus, cu restul de 699 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 2 luni închisoare aplicate aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 1277 din 24 septembrie 2007 a Judecătoriei Oradea în Dosar nr. 6102/271/2007, acesta urmând să execute pedeapsa rezultantă de

12 ani închisoare în regim de detenție cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza

a II-a

și lit. b) C. pen.

De precizat că acest rest de 699 zile închisoare reprezintă restul rămas neexecutat de la data pronunțării, considerent pentru care nu se va proceda la deducerea nici unei perioade din pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre.

În baza art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. raportat la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 8 ani după executarea pedepsei.

A anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 1967/2007 emis de Judecătoria Oradea și a dispus emiterea unui nou mandat după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere gravitatea faptei săvârșite, împrejurările concrete în care a avut loc și persoana inculpatului - care a dat dovadă de nesinceritate și totodată de o agresivitate ieșită din comun cu ocazia săvârșirii faptei.

2.

S.T.A.

la o pedeapsă de 8 ani închisoare în regim de

detenție cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a

și lit. b) C. pen..

În baza art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. raportat la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

pe

o durată de 5 ani după executarea pedepsei.

î

n baza art. 39 C. pen. cu referire la art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 C. pen. a contopit pedeapsa de mai sus, cu restul de 7 ani, 6 luni și 20 de zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 21 ani 3 luni și 9 zile închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 1 din 9 ianuarie 1995 a Tribunalului Bihor în Dosar nr. 3148/1994, acesta urmând să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare în regim de detenție cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

De precizat că restul de 7 ani 6 luni și 20 zile închisoare reprezintă restul de pedeapsă rămas neexecutat și calculat la data pronunțării prezentei hotărâri, considerent pentru care nu se va proceda la deducerea nici unei perioade din pedeapsa aplicată prin prezenta.

î

n baza art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. raportat la art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei.

A anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 1/1995 emis de Tribunalul Bihor și a dispus emiterea unui nou mandat după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere împrejurările reale ale comiterii faptei, gravitatea acesteia, gradul de participare a inculpatului la săvârșirea ei precum și atitudinea nesinceră a acestuia atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței.

î

ntrucât Spitalul Clinic Județean de

u

rgență s-a constituit parte civilă în cauză (filele 46-48) instanța în baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificată prin O.U.G. nr. 72/2006 și art. 115 din Legea 210/2005, i-a obligat în solidar pe inculpați la plata sumei de 3864,32 lei pretenții civile în favoarea părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, cu majorări de întârziere calculate de la data de 11 septembrie 2007 și până la data plății efective.

S-a constatat că partea vătămată P.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

î

mpotriva acestei hotărâri, în termenul prevăzut de lege, a declarat apel inculpatul V.I., solicitând instanței desființarea ei ca fiind nelegală.

î

n

motivarea apelului inculpatul arată că se impune desființarea hotărârii atacate, în sensul de a se dispune, în principal, achitarea lui de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii reținută în sarcina sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu există raport de cauzalitate între leziunile provocate de inculpat și decesul victimei.

În

subsidiar a solicitat să i se reducă pedeapsa aplicată.

Curtea de Apel Oradea prin Decizia penală nr. 14/R din 10 februarie 2009 a admis apelul declarat de inculpatul V.I.

și

în baza art. 373 C. proc. pen., cu efect extensiv și pentru inculpatul

S.T.A.,

împotriva sentinței penale nr. 160/P din 18 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a desființat-o în sensul că:

În baza art. 88 C. pen. a

dedus din pedepsele aplicate

celor doi inculpați durata efectuată, respectiv de la data de

29 noiembrie 2005, la zi,

pentru fiecare inculpat.

A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

În baza art. 160

b

Cod de procedură penală a

menținut măsura arestării preventive a inculpatului Varga Ioan

și a dedus din pedeapsă arestul preventiv până la zi.

După pronunțarea acestei decizii, Curtea de Apel Oradea, a luat în examinare, din oficiu, în baza art. 195 C. proc. pen. și pronunță încheierea din 18 februarie 2009, de îndreptarea erorii materiale, strecurate în dispozitivul și minuta Deciziei de mai sus cu nr. 14 A și nu R din 10 februarie 2009, referitoare la dispoziția de „menținere a arestării preventive și deducerea arestului preventiv la zi în ceea ce îl privește pe inculpatul V.I. în sensul că, înlătură această dispoziție.

Împotriva Deciziei nr. 14 A dar și împotriva încheierii de îndreptare din 18 februarie 2009, inculpatul V.I., nemulțumit, în termenul legal, a declarat recursul de față, solicitând a se casa cu trimitere la apel, pentru a se rejudeca această cauză, a se reține că și un alt deținut a participat la comiterea faptei, să se corecteze greșeala deducerii arestului său sau să i se reducă pedeapsa.

Recursul este fondat, doar în limita celor ce se vor analiza, după examinarea și din oficiu.

Astfel, Curtea, verificând probatoriul cauzei reține că, instanța de fond, l-a evaluat complet și corect, dând și încadrarea juridică legală faptei comise de inculpatul recurent.

De fapt, inculpatul recurent și-a recunoscut fapta, iar vinovăția sa penală, a fost stabilită fără dubii.

Pedeapsa, stabilită de către instanța fondului, de 12 ani închisoare, este în limitele legale și corespunzătoare gravității infracțiunii comise dar și în raport de pericolul social al făptuitorului și care deși recidivist și în executarea unei pedepse fiind, la locul de detenție,

a ajuns să aplice unui alt deținut, lovituri ce au cauzat direct moartea victimei, faptă prevăzută și pedepsită de art. 183 C. pen.

În raport de toate aceste elemente de fapt și de drept, se constată că hotărârea instanței de fond, este temeinică și legală, în timp ce hotărârea atacată, respectiv decizia instanței de apel, ca de altfel și încheierea ulterioară a acesteia, de îndreptarea erorii materiale, să se constate că sunt nelegale.

Astfel, prin decizia instanței de apel, formal e admis apelul inculpatului, pentru că dispune doar, cu privire la starea sa de arest și cu totul eronat, el aflându-se, în realitate arestat, în executarea unei alte pedepse definitive și anterioare.

Apoi, prin încheiere de îndreptare, a pretinsei erori materiale, se anulează decizia instanței de apel, procedură cu totul nelegală, în raport cu prevederile art. 195 C. proc. pen.

În consecință, recursul declarat de inculpat, urmează a fi admis potrivit art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., casată decizia atacată precum și încheierea de îndreptare a pretinsei erori materiale pentru cele analizate și menținută, sentința instanței de fond, ca temeinică și legală sub toate aspectele.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 385

15

alin. (2) lit. a) C. proc. pen. admite recursul declarat de inculpatul V.I. împotriva Deciziei penale nr. 14/A din 10 februarie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Casează decizia atacată precum și încheierea din 18 februarie 2009 ce face parte integrantă din aceeași decizie a Curții de Apel.

Menține sentința penală nr. 160/P din 18 aprilie 2008 a Tribunalului Bihor.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 aprilie 2009.