ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1094/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 1135 din 30 octombrie 2008, Plenul C.S.M. a respins cererea formulată de domnul D.G., în temeiul art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, de reîncadrare în funcția de judecător la Judecătoria Bălcești. În motivarea hotărârii, Plenul C.S.M. a reținut, în esență, următoarele: Prin Decretul Președintelui României nr. 368 din 8 mai 2008, domnul D.G. a fost eliberat din funcția de judecător la Judecătoria Bălcești, ca urmare a pensionării. Domnul D.G. are vârsta de 61 de ani și 3 luni și o vechime în magistratură de 31 de ani, 6 luni și 24 de zile, din care: 9 ani și 25 de zile în funcția de judecător și 21 de ani, 7 luni și 29 de zile în funcția de avocat.

Plenul C.S.M. a reținut că, în ședința Plenului din 25 septembrie 2008, în raport cu prevederile Hotărârii nr. 661/2008 referitoare la procedura de soluționare a cererilor de reîncadrare în funcția de judecător și procuror, s-a stabilit cu valoare de principiu că reîncadrarea în funcție a foștilor judecători și procurori reprezintă o modalitate excepțională, întrucât regula în privința ocupării posturilor vacante este reprezentată de ocuparea acestora prin intermediul I.N.M. ori prin participarea la concursul de admitere în magistratură. Astfel, C.S.M., în exercitarea prerogativei de a aprecia cu privire la cererile de reîncadrare în funcție a foștilor judecători și procurori, în raport cu politicile și strategiile asumate în domeniul resurselor umane, a reținut că ocuparea postului vacant pe care domnul D.G.

a solicitat reîncadrarea urmează a se face prin modalitățile de recrutare ce răspund cerințelor actuale ale sistemului judiciar. Împotriva Hotărârii nr. 1135 din 30 octombrie 2008 a Plenului C.S.M. a declarat recurs D.G. Recurentul a solicitat admiterea recursului, anularea hotărârii Plenului C.S.M. nr. 1135 din 30 octombrie 2008 și obligarea instituției emitente la adoptarea unei hotărâri prin care să i se admită cererea de reîncadrare în funcția de judecător. În motivarea căii de atac, recurentul susține, în esență, faptul că, în contextul în care prin Hotărârea nr. 516 din 30 octombrie 2008 a secției pentru Judecători din cadrul C.S.M. s-a constatat că îndeplinește condițiile legale pentru reîncadrare, în mod netemeinic și nelegal, prin hotărârea atacată în cauză, s-a reținut că cererea sa nu poate fi avizată.

Recurentul consideră că au fost eludate prevederile legale referitoare la reîncadrarea judecătorilor pensionați, întrucât a fost tratat într-o manieră discriminatorie, în raport de împrejurarea că cererile formulate de grefierii pensionați au fost admise. Prin întâmpinarea aflată la filele 19-22 dosar, intimatul C.S.M. a invocat, în principal, excepția inadmisibilității recursului iar, în subsidiar, excepția necompetenței materiale. Pe fond, intimatul a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. La termenul de judecată din 27 februarie 2009, Înalta Curte a pus în discuția părților excepția de necompetență materială, iar reprezentanta intimatului a solicitat admiterea acesteia și stabilirea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Analizând actele dosarului, prin prisma excepției invocate de intimat și a dispozițiilor legale aplicabile în materie, Înalta Curte constată următoarele: În cauza dedusă judecății a fost contestată hotărârea Plenului C.S.M. nr. 1135 din 30 octombrie 2008, prin care s-a dispus respingerea cererii de avizare a reîncadrării în funcția de judecător a petentului D.G., în cadrul Judecătoriei Bălcești (filele 9-12 dosar). Trebuie precizat faptul că solicitantul a promovat recurs împotriva acestui act administrativ, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, privind C.S.M. Potrivit acestui text normativ, hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu recurs, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În baza art. 84 C. proc. civ., instanța poate califica din punct de vedere juridic o cerere pentru exercitarea unei căi de atac, chiar dacă poartă o denumire greșită. În speță, la data formulării cererii de reîncadrare în funcția de judecător, recurentul nu mai avea calitatea de judecător în activitate, el fiind pensionat. În raport de această situație de fapt, recurentul nu se poate prevala de dispozițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, întrucât nu este vorba despre o hotărâre care privește drepturile și cariera magistraților. Cu alte cuvinte, pentru stabilirea competenței instanței de contencios administrativ prezintă relevanță situația profesională a petentului la momentul investirii autorității publice.

Față de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, coroborate cu cele ale art. 3 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța competentă în soluționarea prezentei cauze este Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal. În raport de prevederile art. 158 alin. (3) și art. 159 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale și va trimite cauza spre competentă soluționare la Curtea de București, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Trimite cauza spre competentă soluționare la Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie 2009.