ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1586/2009

La data de 28 martie 2007, la Biroul Notarial Fiducia din București, notarul public Ș.D.B. a autentificat sub nr. 489 procura prin care E.Y. l-a împuternicit pe B.E., ambii domiciliați în Israel, să cumpere imobilul din bulevardul X, sectorul 3 București, cu numărul cadastral 756/75. Totodată, mandatarul a fost împuternicit să și vândă cui va crede de cuviință, același apartament (fila 105 dosar urmărire penală).

La data de 29 martie 2007, Asociația de locatari a blocului X, cu avizul Primăriei Sectorului 3 București, a eliberat o adeverință prin care confirma că P.D. nu are debite. Adeverința urma să-i servească proprietarului la primărie pentru confirmare și la notariat pentru vânzare, iar la baza vizării ei era necesară și cartea de identitate a solicitantului, în original și xerocopie (fila 63, fila 97).

La data de 3 aprilie 2007, la două notariate diferite, B.N.P. T.M. din Buzău și B.N.P. C.M.D. din Călărași, s-au redactat și autentificat procurile nr. 818 și, respectiv, 771, prin care P.R. și P.D. împuterniceau, fiecare dintre ei, dar în mod separat, pe F.A., să vândă cota indiviză de 1/2 din apartamentul situat în București, bulevardul X împreună cu dreptul de proprietate asupra acesteia (filele 109 și 111 dosar urmărire penală). P.D. figurează cu domiciliul în B., iar P.R. – în B. Datele de stare civilă ale lui P.D. sunt altele decât cele reale, iar codurile numerice personale diferă față de cele înscrise în cărțile de identitate autentice atât în cazul lui P.D., cât și în cazul lui P.R.

În ziua de 4 aprilie 2007, la cererea B.N.P. Ș.D.B., Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară Sector 3 București eliberează extrasul de carte funciară asupra apartamentului din bulevardul X(fila 94). În aceeași zi de 4 aprilie 2007, la cererea B.N.P. Ș.D.B., notarii publici T.M.(la ora 9,42) și C.M.D.(la ora 12,31) comunică faptul că procurile autentificate la birourile lor notariale, nr. 818 și 771 din 3 aprilie 2007, nu au fost revocate (filele 107, 108). În aceeași zi, la cererea lui P.R., Consiliul local al Sectorului 3 București, Direcția Impozite și Taxe Locale a eliberat certificatul de atestare fiscală nr. 18179 (fila 96).

La data de 6 aprilie 2007, notarul public Ș.D.B. a întocmit și autentificat sub nr. 553 contractul de vânzare-cumpărare dintre P.D. și P.R., prin mandatar F.A., și E.Y. prin mandatar B.E., având ca obiect apartamentul din bulevardul X. În contract, soții P. figurează cu domiciliul în B. (filele 115-117).

La data de 8 aprilie 2007, petiționarii P.D. și P.R. constată că apartamentul proprietatea lor din București a fost scos la vânzare, pe ferestrele acestuia fiind amplasat un afiș cu acest anunț. Sesizate, organele de poliție l-au identificat pe B.E. în persoana mandatarului vânzătorului imobilului.

La 11 aprilie 2007, petiționarii s-au prezentat la B.N.P. Ș.D.B. unde au constatat că actele de identitate folosite de persoanele care s-au substituit soților P. sunt false, ca și copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 396 din 31 ianuarie 2002 prin care aceștia dobândiseră imobilul în discuție, înscris care a stat la baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 553 din 6 aprilie 2007. În aceeași zi, B.N.P. T.M. și C.M.D. au comunicat prin fax procurile autentificate nr. 818 și 771 din 3 aprilie 2007, către B.N.P. Ș.D.B.(filele 109-112). Din expunerea faptelor rezultă pregătirea minuțioasă a operațiunii de înstrăinare și împosedare ilegală asupra apartamentului proprietatea petiționarilor P., ceea ce a și permis efectuarea într-un timp extrem de scurt a tuturor actelor necesare. Pentru corecta și completa stabilire a tuturor participanților la săvârșirea faptelor, a contribuției fiecăruia dintre ei, a relațiilor stabilite între aceștia, cauza trebuie abordată în unitatea ei; o soluție la adăpost de orice critică ar fi posibilă doar în măsura în care cercetările penale ar viza întreg tabloul evenimentelor, toți participanții la fapte, inclusiv autorii infracțiunilor de înșelăciune, disjungerea cauzei limitând inclusiv posibilitatea cercetării activității desfășurate de notarii publici. Numeroase aspecte referitoare la eventuale înțelegeri oculte între vânzători, cumpărători, funcționari ai Oficiului de cadastru, notari, nu pot fi stabilite în condițiile în care în dosar există declarații de genul celei a lui B.E.: „îmi mențin în totalitate declarația dată în fața organelor de poliție la data de 8 aprilie 2007” (fila 156), declarație care nu se află însă în acest dosar, sau în condițiile în care, existând și câte trei-patru exemplare ale copiilor xerox de pe actele notariale, nu există nici o declarație complet lizibilă a persoanei vătămate P.R.(a se vedea copia acestei declarații – la fila 70), ori o confruntare între F.A. și E.Y. și P.D., având în vedere faptul că primii doi afirmă că afacerea au încheiat-o cu cel de-al treilea. Competența Înaltei Curți poartă doar asupra soluției de netrimitere în judecată dispusă față de cei trei notari nu și asupra măsurii de disjungere dispusă față de F.A., dar substanța urmăririi penale și de stabilire a adevărului în cauză se concentrează tocmai pe cercetarea faptelor comise de acesta și a împrejurărilor în care a obținut întocmirea documentelor notariale; În limitele competenței sale, în concordanță cu dispozițiile art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte constată că această cercetare se poate face numai în condițiile desființării ordonanței nr. 1086/P/2007 din 20 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în ce privește soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă și trimiterii cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale. Acesta este și rațiunea pentru care, deși competentă să modifice temeiul juridic greșit al soluției de neîncepere a urmăririi penale, Înalta Curte nu va proceda în consecință, lăsând procurorului posibilitatea de a dispune, după îndeplinirea mijloacelor de probă ce se vor arăta în continuare (Înalta Curte observă însă că, în condițiile în care notarii publici au efectuat verificări de documente, au întocmit și autentificat înscrisuri notariale și, deci, există fapte în materialitatea lor a căror cercetare s-a efectuat, nu se poate dispune neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen.; tot astfel, indicarea temeiului prevăzut de art. 10 lit. e) C. proc. pen. este eronată, întrucât împrejurarea că actele de identitate prezentate nu au ridicat suspiciuni notarilor nu constituie o eroare de fapt în sensul legii penale și al doctrinei juridice, iar altă cauză care înlătură caracterul penal al faptei nu se constată în speță). Înalta Curte stabilește ca procurorul: 1) să procedeze la verificarea documentelor notariale întocmite de notarii publici T.M., C.M.D. și Ș.D.B., în original, 2) să audieze persoanele care au avut atribuții de verificarea documentelor și identităților părților, întocmirea, semnarea, autentificarea înscrisurilor, etc. și modul în care le-au îndeplinit în raport de dispozițiile legale și îndatoririle de serviciu (atât notari, cât și personal auxiliar); În acest sens, se vor depune la dosar un exemplar al Legii nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale precum și a Regulamentului pentru aplicarea acestei legi, fișa postului angajaților birourilor notariale, dispoziții și acte de esența cercetării infracțiunilor de serviciu; 3) se va verifica dacă cei trei notari au avut la dispoziție, la momentul întocmirii și autentificării procurilor, iar notarul Ș.D.B. și la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, contractul de vânzare-cumpărare nr. 396 din 31 ianuarie 2002, în original, prin care P.R. făcea dovada proprietății asupra apartamentului situat în bulevardul X. În cazul în care contractul a fost prezentat în copie legalizată, se vor verifica datele de autenticitate ale acesteia și în ce măsură ele au fost examinate de notar (ștampila scanată, timbru sec imprimat, valoarea timbrului neadecvată datei contractului, etc.). 5. În acest sens, având în vedere declarația notarului public Ș.D.B.(fila 90) că i s-a depus contractul de vânzare-cumpărare nr. 396 din 31 ianuarie 02 cu timbru judiciar de 15.000 lei, se vor solicita relații la Uniunea Națională a Notarilor Publici în legătură cu folosirea acestor timbre în perioada utilizată, stabilită și în funcție de valoarea scrisă etc. 6. Se va verifica existența cererii pe care, potrivit legii, (art. 43 Legea nr. 36/1995) P.D. trebuia să o formuleze pentru autentificarea procurorii, cerere care nu se află la dosarul cauzei, dar despre care se face vorbire în adresa D.N.A. – Secția de combatere a corupției nr. 1818-3/2008 din 8 decembrie 2008 și care ar fi fost înaintată împreună cu copia xerox a contractului de vânzare-cumpărare nr. 396 din 31 ianuarie 02 de către B.N.P. C.M.D.(fila 142). 7. Notarii T.M. și C.M.D. vor fi audiați și în legătură cu împrejurarea că li s-a solicitat întocmirea unor procuri în vederea înstrăinării unui imobil situat în București și, deși Legea nr. 36/1995 nu interzice acest lucru, neobișnuitul situației (soți, acționând separat, în localități în care nu locuiesc și în care nu se află bunul imobil) ar fi impus o atenție suplimentară la verificarea actelor și un semnal de alarmă în legătură cu corectitudinea demersului făcut de solicitanți unor notariate din Buzău, respectiv Călărași, în lipsa oricărui motiv plauzibil.

Pe aceeași linie, notarul C.M.D. va fi audiat în legătură cu identificarea făcută asupra persoanei lui P.D. și a verificării cărții sale de identitate ce are înscris un C.N.P. de doar 12 cifre.

Audierea notarului public Ș.D.B. va avea în vedere și stabilirea naturii relațiilor sale cu cumpărătorul apartamentului, E.Y. și mandatarul acestuia, B.E., precum și cu F.A., dar și a relațiilor dintre cei trei.

Notarul public va fi audiat și în legătură cu neconcordanța constatată în actele ce i s-au prezentat și la care face referire în declarația sa dată la 28 noiembrie 2007 (fila 89 verso). Se va stabili natura acestei neconcordanțe, importanța și consecințele ei asupra actelor ce urmau a fi încheiate, modul în care a fost rezolvată această problemă, dacă și cum putea fi ea rezolvată în mod legal, posibilitatea notarului însuși de a fi îndreptat eroarea, potrivit dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 36/1995.

Notarului public Ș.D.B. i se vor solicita explicații în legătură cu coincidența de a i se solicita încheierea unui contract de vânzare a unui imobil situat în București de către un mandatar împuternicit cu numai o zi în urmă pe baza unor procuri date în aceeași zi, de soții P., domiciliați în B., dar întocmite la notariate din Buzău și Călărași, unui cumpărător care a împuternicit un mandatar pentru cumpărarea tocmai a acestui imobil cu numai o săptămână înainte, procură dată la biroul notarului public Ș.D.B., și măsurile de îndeplinire riguroasă a îndatoririlor pe care le avea și pe care le-a luat în legătură cu verificarea actelor și persoanelor în cauză.

În sfârșit, notarul public va fi audiat în legătură cu explicarea ignorării adresei de domiciliu a vânzătoarei P.R. consemnată în procura nr. 818 din 3 aprilie 2007 ca fiind în B., în favoarea celei înscrise în contractul de vânzare-cumpărare din anul 2002 – din B. pe care o regăsim și în contractul din 6 aprilie 2007.

Se va dispune efectuarea de expertize criminalistice prin care să se stabilească autenticitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 396 din 31 ianuarie 2002 deținut de cele trei birouri notariale prin comparare cu cel aflat în deținerea petiționarei P.R.

Se va stabili autenticitatea actelor de identitate ale persoanelor P.D., P.R., depuse la birourile notariale prin compararea datelor de stare civilă, a fotografiilor și celorlalte mențiuni cu cele originale aflate în evidența Direcției Generale de Evidența Persoanelor.

Se va verifica la cererea cărei persoane s-a eliberat, la data de 5 decembrie 2006, extrasul de carte funciară pentru informare de către Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară a Sectorului 3 București și în ce măsură prezentarea acestui document era obligatorie la autentificarea procurii (de către B.N.P. T.M.) și în ce formă (original sau copie legalizată, situație valabilă pentru toate cele 3 notariate).

Se vor întocmi orice alte acte de urmărire penală a căror utilitate, pertinență și concludență pentru soluționarea cauzei va rezulta pe parcursul cercetărilor. În raport de dovezile administrate în cauză, procurorul va stabili eventuala existență a vinovăției învinuiților și, în caz afirmativ, va aprecia asupra formei acesteia, de culpă sau de intenție, în raport de care se poate stabili și încadrarea juridică a faptelor săvârșite de fiecare persoană în parte, în infracțiunile de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 C. pen. sau abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen., iar în legătură cu aceasta, posibila stabilire a unei complicități la infracțiuni de înșelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., precum și a infracțiunilor de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. și favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen. Pentru aceste considerente, constatând fondat recursul declarat de petiționarii P.D. și P.R., în temeiul art. 385 15 alin. (2) lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte va dispune admiterea acestuia, casarea sentinței penale nr. 48 din 23 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală și, în rejudecare, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., va admite plângerile persoanelor vătămate recurente împotriva ordonanței nr. 1086/P/2007 din 20 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pe care o va desființa. Cauza va fi trimisă procurorului în vederea începerii urmăririi penale, avându-se în vedere cele dispuse prin considerente.