ÎCCJ, Decizia nr. 19/2020

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 847 din 16 aprilie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins cererea de revizuire formulată de revizuentele Casa Națională de Pensii Dolj și Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații împotriva sentinței nr. 4229/2019 din 16 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, rămasă definitivă prin Decizia nr. 277 din 30 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere, în esență, faptul că hotărârile judecătorești pretins contradictorii au fost pronunțate în cauze diferite, având părți și obiect diferite.

Astfel, s-a constatat că obiectul celor două dosare este diferit, în sensul că, în dosarul nr. x/2008 în care a fost pronunțată Decizia nr. 1586/30.03.2009 a Curții de Apel Craiova, obiectul este reprezentant de contestație la decizia de pensionare, prin care contestatoarea A. a solicitat recalcularea drepturilor de pensie începând cu data de 1 decembrie 2005, cu luarea în considerare a adeverinței nr. x/25.03.2008 emisă de SC Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie Tehnologică și Proiectări Mine pe Lignit SA Craiova.

În schimb, în cel de-al doilea litigiu, ce a format obiectul dosarului nr. x/2017 și în care s-a pronunțat Sentința nr. 4229/16.10.2018 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin Decizia nr. 277/30.01.2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, obiectul este reprezentat de contestație împotriva Deciziei nr. x din 29 iunie 2017 emisă de Casa Județeană de Pensii Dolj, solicitându-se anularea acestei decizii și a hotărârii Comisiei de contestații nr. 24779/21.05.2018 și recalcularea pensiei cu luarea în considerare a veniturilor menționate în adeverința nr. x/19.05.2017 la rubrica "acord global" pe perioada 1974 - 1990, emisă de Institutul de Cercetare Științifică Inginerie Tehnologică și Proiectări Mine pe Lignit - SA Craiova.

Prin urmare, instanța de revizuire a constatat că cele două litigii au fundament diferit, respectiv documente succesiv eliberate cu numere de înregistrare și date diferite de întocmire, respectiv adeverința nr. x/25.03.2008, pe de o parte, și Decizia nr. x din 29 iunie 2017 și hotărârea Comisiei de contestații nr. 24779/21.05.2018, pe de altă parte, fiecare emise de instituții diferite, în baza cărora se conturează elemente de fapt distincte în etapele succesiv avute în vedere de instanțele de judecată.

În concluzie, s-a reținut că în cauză, nu sunt incidente prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., întrucât Sentința nr. 4229/2019 din 16 octombrie 2018 pronunțată de Tribunalul Dolj, rămasă definitivă prin Decizia nr. 277 din 30 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova nu încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 1586 din 30 martie 2009 a Curții de Apel Craiova.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1 au declarat recurs revizuentele Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații și Casa Națională de Pensii Dolj.

În esență, recurentele-revizuente susțin că în mod greșit a reținut instanța de revizuire că litigiile în care au fost pronunțate hotărârile potrivnice au obiect diferit.

Se argumentează că cele două dosare au același obiect, întrucât deciziile de pensie, chiar dacă au date diferite, sunt emise în același dosar de pensie, cauza fiind aceeași, respectiv modificarea drepturilor de pensie prin valorificarea sumelor încasate pentru munca în acord global conform Legii nr. 57/1974, iar adeverințele atestă exact aceleași sume, iar două dintre părți sunt același - casa teritorială și contestatarul - în timp ce a treia parte a fost introdusă prin modificarea legislației privind procedura prealabilă, respectiv Casa Națională de Pensii Publice, ca autoritate centrală.

II. Procedura de filtrare a recursului

În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010, "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare" (iii) prezentul proces a fost început la 11 decembrie 2017, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, începând cu 21 decembrie 2018.

În cadrul procedurii de filtrare, a fost verificată îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, iar, prin Încheierea din camera de consiliu de la 16 decembrie 2019, Completul de filtru a admis în principiu recursul și a fixat termen de judecată pe fond la 27 ianuarie 2020.

III. Considerentele Înaltei Curți

În actualul cadru procesual, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție este învestit, în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunțate de o secție civilă a Înaltei Curți prin care a fost respinsă o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., text procedural care reglementează ipoteza existenței unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Analizând criticile din recurs, Completul de 5 judecători constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

De esența motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este ca hotărârile definitive potrivnice să fie pronunțate în cauze diferite, în privința cărora să existe tripla identitate - părți, cauză, obiect - pentru a putea fi examinată respectarea autorității de lucru judecat.

În cauză, prin revizuirea întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. se susține că Sentința nr. 4229/2019 din 16 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, rămasă definitivă prin Decizia nr. 277 din 30 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017, încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 1586 din 30 martie 2009 a Curții de Apel Craiova în dosarul nr. x/2008.

Instanța de revizuire în mod întemeiat a reținut că nu este îndeplinită condiția identității de obiect, întrucât litigiile în care au fost pronunțate hotărârile potrivnice în opinia revizuentelor vizează stabilirea drepturilor de pensie pentru perioade diferite în raport cu adeverințele de venit corelative perioadelor respective.

Astfel, așa cum rezultă din expunerea lucrărilor cauzei, care nu sunt combătute prin susținerile din recurs:

- litigiul soluționat definitiv prin Decizia nr. 277 din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Craiova a avut ca obiect anularea Deciziei nr. x/29.06.2017 emisă de Casa Județeană de Pensii Dolj și emiterea unei noi decizii prin valorificarea adeverinței nr. x/19.05.2017, emisă de Institutul de Cercetare Științifică Inginerie Tehnologică și Proiectări Mine pe Lignit - SA Craiova, începând cu 22.05.2017;

- litigiul soluționat prin Decizia civilă nr. 1586 din 30 martie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2008, a avut ca obiect obligarea intimatei Casa Județeană de Pensii Dolj la revizuirea drepturilor de pensie prin recalcularea acesteia, cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare înscrise în anexa adeverinței nr. x/25.03.2008 emisă de SC Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie Tehnologică și Proiectări Mine pe Lignit SA Craiova, precum și obligarea pârâtei la plata diferențelor de drepturi ce se cuvin ca urmare a revizuirii, începând cu 1 decembrie 2005.

Astfel fiind, se constată că, sub aspectul modului de calcul al drepturilor de pensie cuvenite intimatei, revizuentele tind să obțină, pe calea revizuirii pentru hotărâri potrivnice, o examinare a legalității și temeiniciei hotărârilor pronunțate în dosare cu obiect diferit, în sensul celor expuse anterior.

Contrar susținerilor din recurs, instanța de revizuire, în cercetarea motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu avea competența de a efectua o examinare a legalității și temeiniciei hotărârilor potențial potrivnice în opinia revizuentelor pentru a decide care este cea corectă, deoarece scopul acestui motiv de revizuire nu este de a corecta eventuale greșeli de judecată, ci de a asigura respectarea autorității de lucru judecat.

Instanța are în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reținut, cu referire la cererea de revizuire, că "unul dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție (Cauza Brumărescu împotriva României, Hotărârea din 28 octombrie 1999, § 61, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 31 august 2000). Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […] (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010)".

Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Casa Națională de Pensii Dolj și Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații împotriva Deciziei nr. 847 din 16 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 ianuarie 2020.

GGC - CL