ÎCCJ, Decizia nr. 271/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 4228 din 10 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a decis următoarele: (i) respinge excepția necompetenței funcționale a secției a II-a civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată de intimatul A.; (ii) respinge excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată de intimatul A.; (iii) respinge excepția tardivității formulării cererii de revizuire invocată de intimatul A.; (iv) respinge cererea de revizuire formulată, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., de revizuentele Casa Națională de Pensii Publice - Comisia centrală de contestații și Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva Sentinței nr. 534 din 8 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2017, rămasă definitivă prin Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

În motivarea hotărârii pronunțate, instanța de revizuire a reținut următoarele:

a) Cu privire la excepția necompetenței materiale a secției a II-a civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție

Din punctul de vedere al normelor de organizare judecătorească, prevederile art. 225 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 au impus, începând cu 1 octombrie 2011, reorganizarea fostelor secții comerciale ale tuturor instanțelor judecătorești "ca secții civile ori, după caz, unificarea acestora cu secțiile civile". Reorganizarea a vizat și secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispozițiile art. 224 alin. (1) din aceeași lege statuând în sensul că "Secția civilă și de proprietate intelectuală și secția comercială ale Înaltei Curți de Casație și Justiție se reorganizează ca secția I civilă și secția a II-a civilă".

Potrivit art. 19 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2011, începând cu 1 octombrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții: secția I-a civilă, secția a II-a civilă, secția penală și secția de contencios administrativ și fiscal, 4 complete de 5 judecători și Secțiile Unite, cu competență proprie.

Normele de organizare judecătorească au prevăzut că secțiile civile judecă litigiile civile indiferent de obiectul lor sau de calitatea părților (art. 35 alin. (2), art. 36 alin. (3) și art. 37 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate prin dispozițiile Legii nr. 71/2011 și ale Legii nr. 76/2012).

Aceleași norme de drept au statuat, totodată, cu privire la posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, în raport de numărul și natura cauzelor civile înregistrate, de complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii în considerarea doar a obiectului sau naturii acestora, nu și în considerarea calității părților litigante.

În aplicarea dispozițiilor legale menționate, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Hotărârea nr. 99 din 20 septembrie 2018, a statuat cu privire la adoptarea unor măsuri privind echilibrarea activității de judecată la nivelul secției I civile și a secției a II-a civile. Astfel, secției a II-a civile îi revin litigiile din nomenclatoarele "Litigii cu profesioniști", "Faliment", "Asigurărilor sociale", "Litigii de muncă", "Drept maritim și fluvial" și "Insolvența persoanei fizice".

Or, în speță, obiectul cauzei îl reprezintă o cerere de revizuire formulată într-un litigiu de asigurări sociale și se circumscrie competențelor specializate alocate completelor de judecată ale secției a II-a civile.

b) Cu privire la excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți

Competența revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, având în vedere dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 și art. 510 alin. (2) din C. proc. civ. și faptul că cele două hotărâri pretins potrivnice sunt reprezentate de o decizie a Curții de Apel Craiova (Decizia nr. 3252 din 22 mai 2009) și o Sentință a Tribunalului Dolj (Sentința nr. 534 din 8 martie 2018), rămasă definitivă prin Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova.

c) Cu privire la excepția tardivității formulării cererii de revizuire

Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a fost comunicată revizuentelor la 5 iulie 2018, iar cererea de revizuire a fost depusă la oficiul poștal la 25 iulie 2018, cu respectarea termenului de o lună de la data comunicării, prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

d) Cu privire la cererea de revizuire

În raport cu dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 coroborat cu art. 431 din C. proc. civ., revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătorești în cauză să fie pronunțate în dosare diferite: să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză; în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Revizuentele susțin că, prin Sentința nr. 534 din 8 martie 2018 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova, pronunțate în Dosarul nr. x/2017, se încalcă puterea de lucru judecat a Deciziei nr. 3252 din 22 mai 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2008.

Litigiul soluționat definitiv prin Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova a avut ca obiect contestația formulată de A. prin care a solicitat anularea Deciziei nr. x din 20 martie 2017 emisă de intimata Casa Teritorială de Pensii Dolj și obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii, cu valorificarea adeverinței nr. x din 17 ianuarie 2017, emisă de S.C. Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie Tehnologică și Proiectări Mine Lignit - S.A. Craiova, începând cu 01.03.2017, precum și acordarea drepturilor solicitate, iar litigiul soluționat prin Decizia nr. 3252 din 22 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2008 a avut ca obiect contestația formulată de A. împotriva Deciziei nr. x din 30 noiembrie 2005 emisă Casa Teritorială de Pensii Dolj, solicitând revizuirea drepturilor de pensie, prin recalcularea acesteia cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare înscrise în anexa Adeverinței nr. x din 29 mai 2008 emisă de S.C. Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie Tehnologică și Proiectări Mine Lignit - S.A. Craiova și obligarea intimatei la plata diferențelor de pensie ce se cuvin ca urmare a revizuirii începând cu 01.12.2005.

Din examinarea hotărârilor pretins potrivnice reiese faptul că acestea au fost pronunțate în dosare cu obiect diferit, fiind vorba de valorificarea în cadrul calculului pensiei a unor adeverințe de venit diferite și pentru perioade de timp diferite, situație în care nu este îndeplinită tripla identitate impusă ca premisă pentru exercitarea căii de atac a revizuirii.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1 au declarat recurs revizuentele Casa Națională de Pensii Publice - Comisia centrală de contestații și Casa Județeană de Pensii Dolj.

În esență, recurentele-revizuente susțin că în mod greșit a reținut instanța de revizuire că litigiile în care au fost pronunțate hotărârile potrivnice au obiect diferit.

Se argumentează că cele două dosare au același obiect, întrucât deciziile de pensie, chiar dacă au date diferite, sunt emise în același dosar de pensie, cauza fiind aceeași, respectiv modificarea drepturilor de pensie prin valorificarea sumelor încasate pentru munca în acord global conform Legii nr. 57/1974, iar adeverințele atestă exact aceleași sume (Adeverința nr. x/2008 atestă perioada 1973 - 2000 și, deci, cuprinde și perioada atestată prin Adeverința nr. x/2017, respectiv 1973 - 1991), iar două dintre părți sunt același - casa teritorială și contestatarul - în timp ce a treia parte a fost introdusă prin modificarea legislației privind procedura prealabilă, respectiv Casa Națională de Pensii Publice, ca autoritatea centrală.

II. Procedura de filtrare a recursului

În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010, "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare" (iii) prezentul dosar a fost început la 8 septembrie 2017, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, începând cu 21 decembrie 2018.

În cadrul procedurii de filtrare, a fost verificată îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, iar, prin încheierea din camera de consiliu de la 18 noiembrie 2019, Completul de filtru a admis în principiu recursul și a fixat termen de judecată pe fond la 9 decembrie 2019.

III. Considerentele Înaltei Curți

În actualul cadru procesual, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție este învestit, în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunțate de o secție civilă a Înaltei Curți prin care a fost respinsă o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., text procedural care reglementează ipoteza existenței unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Analizând criticile din recurs, Completul de 5 judecători constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

De esența motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este ca hotărârile definitive potrivnice să fie pronunțate în cauze diferite, în privința cărora să existe tripla identitate - părți, cauză, obiect - pentru a putea fi examinată respectarea autorității de lucru judecat.

În cauză, prin revizuirea întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. se susține că Sentința nr. 534 din 8 martie 2018 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova, pronunțate în Dosarul nr. x/2017, încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 3252 din 22 mai 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2008.

Instanța de revizuire în mod întemeiat a reținut că nu este îndeplinită condiția identității de obiect, întrucât litigiile în care au fost pronunțate hotărârile potrivnice în opinia revizuentelor vizează stabilirea drepturilor de pensie pentru perioade diferite în raport cu adeverințele de venit corelative perioadelor respective.

Astfel, așa cum rezultă din expunerea lucrărilor cauzei, care nu sunt combătute prin susținerile din recurs:

- litigiul soluționat definitiv prin Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova a avut ca obiect anularea Deciziei nr. x din 20 martie 2017 emisă de intimata Casa Teritorială de Pensii Dolj și emiterea unei noi decizii prin valorificarea Adeverinței nr. x din 17 ianuarie 2017, emisă de S.C. Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie Tehnologică și Proiectări Mine Lignit - S.A. Craiova, începând cu 01.03.2017;

- litigiul soluționat prin Decizia nr. 3252 din 22 mai 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2008, a avut ca obiect contestația formulată împotriva Deciziei nr. x din 30 noiembrie 2005 emisă Casa Teritorială de Pensii Dolj și recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare conform Adeverinței nr. x din 29 mai 2008 emisă de S.C. Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie Tehnologică și Proiectări Mine Lignit - S.A. Craiova, ca urmare a revizuirii începând cu 01.12.2005.

Astfel fiind, se constată că, sub aspectul modului de calcul al drepturilor de pensie cuvenite intimatului, revizuentele tind să obțină, pe calea revizuirii pentru hotărâri potrivnice, o examinare a legalității și temeiniciei hotărârilor pronunțate în dosare cu obiect diferit, în sensul celor expuse anterior.

Contrar susținerilor din recurs, instanța de revizuire, în cercetarea motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu avea competența de a efectua o examinare a legalității și temeiniciei hotărârilor potențial potrivnice în opinia revizuentelor pentru a decide care este cea corectă, deoarece scopul acestui motiv de revizuire nu este de a corecta eventuale greșeli de judecată, ci de a asigura respectarea autorității de lucru judecat.

Instanța are în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reținut, cu referire la cererea de revizuire, că "unul dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție (Cauza Brumărescu împotriva României, Hotărârea din 28 octombrie 1999, § 61, publicată în M. Of. nr. 414/31.08.2000). Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […] (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, §23 - 24, publicată în M. Of. nr. 855/21.12.2010)".

Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentele Casa Națională de Pensii Publice - Comisia centrală de contestații și Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva Deciziei nr. 4228 din 10 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 decembrie 2019.

GGC - NN