ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4228/2018

Ședința publică din data de 10 octombrie 2018

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 534 din 08 martie 2018, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2017, s-a admis acțiunea precizată, formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimatele CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII DOLJ și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE; s-a anulat Decizia de pensie nr. x/20.03.2017 a Casei Județene de Pensii Dolj și Hotărârea nr. 22949/8.01.2018 a Casei Naționale de Pensii Publice și a fost obligată Casa Județeană de Pensii Dolj la emiterea unei noi decizii cu valorificarea elementelor din Adeverința nr. x/17.01.2017, emisă de S.C. B.-SA Craiova, referitoare la veniturile reprezentând "acord global" a fost obligată intimata la plata către contestator a sumei de 800 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, sub forma onorariului de avocat.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal au formulat apel CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII DOLJ și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE.

Prin decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantele CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII DOLJ și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 534/08.03.2018, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimatul contestator A..

Împotriva acestor hotărâri, în temeiul art. 509 pct. 8 C. proc. civ., CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII DOLJ și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE au formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Revizuentele consideră că este întemeiată anularea sentinței nr. 534 din 08 martie 2018, rămasă definitivă prin decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018, pronunțate în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Craiova, întrucât este încălcată puterea de lucru judecat a deciziei nr. 3252 din 22 mai 2009 pronunțată de aceeași curte de apel în dosarul nr. x/2008, deoarece prin ambele cereri de chemare în judecată s-a solicitat recalcularea drepturilor de pensie cu valorificarea sumelor încasate pentru munca în acord, temeiul legal și sumele atestate pentru perioada 1973-1991 inclusiv, prin ambele adeverințe, fiind identice.

Susțin revizuentele că există puterea de lucru judecat, întrucât fondul cererii de chemare în judecată este același, respectiv stabilirea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a sumelor încasate în acord global, în sensul existenței puterii de lucru judecat fiind și deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv Decizia nr. 4160 din 15 decembrie 2011, Decizia nr. 4525 din 30 mai 2005 și Decizia nr. 4915 din 29 noiembrie 2007.

Intimatul A. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței funcționale a secției a II-a Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, excepția necompetenței materiale și teritoriale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și excepția tardivității cererii de revizuire; pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de revizuire întrucât nu este întrunită tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Analizând cu prioritate excepțiile invocate în cauză de intimatul A., Înalta Curte reține următoarele:

Cu privire la excepția necompetenței materiale a secției a II-a civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se constată că din punctul de vedere al normelor de organizare judecătorească, prevederile art. 225 (1) din Legea nr. 71/2011 au impus, începând cu 1 octombrie 2011, reorganizarea fostelor secții comerciale ale tuturor instanțelor judecătorești "ca secții civile ori, după caz, unificarea acestora cu secțiile civile".

Reorganizarea a vizat și secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispozițiile art. 224 alin. (1) din lege statuând în sensul că "Secția civilă și de proprietate intelectuală și secția comercială ale Înaltei Curți de Casație și Justiție se reorganizează ca secția I civilă și secția a II-a civilă".

Potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2011, începând cu data de 1 octombrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții: secția I-a civilă, secția a II-a civilă, secția penală și secția de contencios administrativ și fiscal, 4 complete de 5 judecători și Secțiile Unite, cu competență proprie.

Normele de organizare judecătorească au prevăzut că secțiile civile judecă litigiile civile indiferent de obiectul lor sau de calitatea părților (art. 35 alin. (2), art. 36 alin. (3) și art. 37 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate prin dispozițiile Legii nr. 71/2011 și ale Legii nr. 76/2012).

Aceleași norme de drept au statuat, totodată, cu privire la posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, în raport de numărul și natura cauzelor civile înregistrate, de complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii în considerarea doar a obiectului sau naturii acestora, nu și în considerarea calității părților litigante.

În aplicarea dispozițiilor legale menționate, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin hotărârea nr. 99/20 septembrie 2018, a statuat cu privire la adoptarea unor măsuri privind echilibrarea activității de judecată la nivelul secției I Civilă și a secției a II-a Civilă.

Astfel, secției a II-a Civile îi revin litigiile din Nomenclatoarele Litigii cu profesioniști, Faliment, Asigurărilor Sociale, Litigii de muncă, Drept maritim și fluvial și Insolvența persoanei fizice.

Or, în speța de față, se constată că obiectul cauzei îl reprezintă o cerere de revizuire formulată într-un litigiu de asigurări sociale și se circumscrie competențelor specializate alocate completelor de judecată ale secției a II-a Civile, identificate în hotărârea mai sus menționată.

Prin urmare, competența funcțională de soluționare a cererii de revizuire revine secției a II-a Civile a Înaltei Curți de Casației și Justiție, pe rolul căreia cauza a și fost înregistrată.

Excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată de intimatul A. este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, față de dispozițiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., raportat la temeiul juridic al cererii, respectiv art. 509 pct. 8 C. proc. civ. și având în vedere că cele două hotărâri pretins potrivnice sunt reprezentate de o decizie a Curții de Apel Craiova (decizia nr. 3252 din 22 mai 2009) și o sentință a Tribunalului Dolj (sentința nr. 534 din 8 martie 2018), rămasă definitivă prin decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova.

Cu privire la excepția tardivității formulării cererii de revizuire, Înalta Curte de Casație și Justiție o va respinge pentru următoarele considerente:

Decizia nr. 1836/2018 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă a fost comunicată revizuentelor la data de 5 iulie 2018.

Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

În speță, în dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cererea de revizuire a fost depusă la 25 iulie 2018, conform plicului existent la fila x și înregistrată la Serviciul Registratură al acestei instanțe la 27 iulie 2018, cererea fiind depusă în cadrul termenului de o lună de la data comunicării deciziei atacate.

Examinând cererea de revizuire, în raport de dispozițiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri definitive, care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Conform art. 431 C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, iar lucrul anterior judecat într-un alt litigiu poate fi opus de părțile acelui litigiu.

Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, bazată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătorești în cauză să fie pronunțate în dosare diferite: să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză; în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, în spețe având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Deși revizuentele susțin că prin sentința nr. 534 din 08 martie 2018 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova, pronunțate în dosarul nr. x/2017 se încalcă puterea de lucru judecat a deciziei nr. 3252 din 22 mai 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Litigiul soluționat definitiv prin decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 la Curtea de Apel Craiova, a avut ca obiect contestația formulată de A. prin care a solicitat anularea deciziei nr. x din data de 20 martie 2017 emisă de intimata Casa Teritorială de Pensii Dolj și obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii, cu valorificarea adeverinței nr. x din 17 ianuarie 2017, emisă de S.C. B.-SA Craiova, începând cu data de 1.03.2017, precum și acordarea drepturilor solicitate, iar litigiul soluționat prin decizia nr. 3252 din 22 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2008 a avut ca obiect contestația formulată de A. împotriva deciziei nr. x din 30 noiembrie 2005 emisă Casa Teritorială de Pensii Dolj, solicitând revizuirea drepturilor de pensie, prin recalcularea acesteia cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare înscrise în anexa adeverinței nr. x din 29 mai 2008 emisă de S.C. B.-SA Craiova și obligarea intimatei la plata diferențelor de pensie ce se cuvin ca urmare a revizuirii începând cu 01.12.2005.

Din examinarea hotărârilor pretins potrivnice reiese faptul că ele privesc dosare diferite, cu obiect diferit, fiind vorba de valorificarea în cadrul calculului pensiei a unor adeverințe de venit diferite (avederința nr. 132 din 17 ianuarie 2017 și adeverința nr. x din 29 mai 2008), pentru perioade de timp diferite, situație în care tripla identitate impusă de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ca premisă pentru exercitarea căii de atac a revizuirii nu este îndeplinită.

Pentru aceste considerente, reținând că nu sunt întrunite cerințele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentele CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII DOLJ împotriva sentinței nr. 534 din 8 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, rămasă definitivă prin decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția necompetenței funcționale a secției a II-a Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată de intimatul A..

Respinge excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată de intimatul A..

Respinge excepția tardivității formulării cererii de revizuire invocată de intimatul A..

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentele CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII DOLJ împotriva sentinței nr. 534 din 8 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, rămasă definitivă prin decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 octombrie 2018.