ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1949/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1949/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Curtea de Apel București, secția I-a penală,
prin sentința penală nr. 297 din 17 noiembrie 2008, în baza art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată
de petenta Asociația de Proprietari din București, împotriva rezoluției de
neîncepere a urmăririi penale de 24 aprilie 2008 dată în dosarul nr. 1335/P/2007
al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pe care a menținut-o.
Pentru a hotărî astfel, a reținut
următoarele:
Prin plângerea penală din 26 iulie 2007,
Asociația de Proprietari din București, sector 5, a solicitat tragerea la răspundere a subofițerului F.C. pentru comiterea infracțiunilor de abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor și favorizarea infractorului prevăzute
și pedepsite de art. 246 și art. 264 C. pen., constând în aceea că a
desfășurat, în mod abuziv, cercetările în dosarul nr. 10943/P/2005 al
Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București, favorizând în acest
fel persoana reclamată.
În urma actelor premergătoare, s-a
constatat că la 20 decembrie 2005 au fost depuse la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 două plângeri penale, înregistrate sub nr. 10943/P2005
și 11329/P/2005, prima formulată de petentă care cerea efectuarea de cercetări
penale față de numitul T.V. sub aspectul comiterii infracțiunii de delapidare
prevăzută de art. 215
1
C. pen. și a doua formulată de S.N. și C.G.
împotriva numitelor O.G. și B.I., având același obiect, săvârșirea de către
ultimele a infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215
1
C. pen.
Cum cele două cauze priveau aspecte
legate de gestiunea Asociației de Proprietari sector 5, subinspectorul F.C. cel
căruia îi fuseseră repartizate plângerile, pentru instrumentare, a propus la 12
martie 2007 conexarea lucrărilor, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector
5 București prin ordonanța nr. 10943/P/2005 din 16 martie 2007 a confirmat conexarea.
În cauză a fost efectuată o expertiză
extrajudiciară, iar după definitivarea cercetărilor, la data de 24 aprilie 2007,
intimatul făptuitor a înaintat dosarul împreună cu propunerea de neîncepere a
urmăririi penale, Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București.
Prin rezoluția nr. 10943/P/2005 din 4
iulie 2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București a
confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de O.G., B.I. și T.V.
cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 215
1
C. proc. pen.
Soluția a fost menținută și prin
rezoluția nr. 1793/II/2/2007 din 15 octombrie 2007, prin care prim procurorul
Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5 București a respins plângerea
formulată de Asociația de Proprietari.
Nemulțumită că făptuitorul nu a fost
trimis în judecată, petenta a formulat, în temeiul art. 275-278 C. proc. pen.
plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
București, plângere respinsă ca inadmisibilă și neîntemeiată, prin rezoluția
din 12 iunie 2008, dată în dosarul nr. 899/II/2/2008.
În temeiul art. 278
1
C. proc.
pen., petenta s-a adresat cu plângere, înregistrată la Curtea de Apel București și a solicitat desființarea rezoluției și trimiterea cauzei la
procuror pentru continuarea cercetărilor. A motivat că, în mod abuziv,
făptuitorul a întocmit referatul prin care a propus neînceperea urmăririi
penale cu motivarea că nu există probe de vinovăție și că făptuitorul avea
obligația să solicite fonduri pentru a plăti experți contabili care să
întocmească o expertiză contabilă necesară pentru lămurirea cauzei sub toate
aspectele.
Prima instanță, verificând rezoluția pe
baza lucrărilor și materialului de la dosar cum și a actelor depuse de petentă,
a apreciat că rezoluția este legală și temeinică și a respins plângerea ca
nefondată.
Împotriva sentinței a declarat recurs
petenta. Prin motivele de recurs depuse și prin concluziile orale petenta a
criticat hotărârea ca fiind nelegală și netemeinică invocând cazurile de casare
prevăzute de art. 385
9
pct. 9, 10, 17, 21 C. proc. pen. A cerut
casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare.
Recursul este nefondat.
Din cuprinsul actelor și lucrărilor
aflate la dosarul cauzei rezultă că prima instanță a soluționat cauza cu
respectarea dispozițiilor legale care reglementează plângerea, în fața
judecătorului, împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor prin care s-a dispus
neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea
procesului penal.
Astfel, procedând la soluționarea
plângerii, judecătorul a verificat rezoluția conform dispozițiilor art. 278
1
alin. (7) C. proc. pen. În această procedură nu se pot administra probe și cu
atât mai mult nu se poate dispune schimbarea încadrării juridice, verificarea
vizând legalitatea și temeinicia rezoluției, iar în măsura în care constată că
plângerea este fondată, se desființează rezoluția și se pronunță una din
soluțiile prevăzute de art. 278
1
alin. (8) lit. b) și c) C. proc.
pen.
Astfel, prin sentință, plângerea este
respinsă ca nefondată, cu consecința menținerii rezoluției.
Prin hotărârea a cărei desființare se
cere, s-a reținut și motivat că împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi
penale pentru infracțiunea de delapidare pretins săvârșită de T.V., petenta nu
formulat plângere conform art. 278
1
C. proc. pen., astfel că soluția
este definitivă.
Având în vedere acest aspect cum și
faptul că lucrătorul de poliție nu a soluționat cauza, la care face referire
petenta, el întocmind doar un referat cu propuneri de neîncepere a urmăririi
penale, soluția fiind dată de procuror, soluție menținută ca legală și
temeinică prin respingerea plângerii formulată conform art. 275-278 C. proc.
pen., rezultă că hotărârea pronunțată este legală și temeinică.
Așa fiind, Înalta Curte urmează ca, în
baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul
ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2)
C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat
de petiționara Asociația de Proprietari împotriva sentinței penale nr. 297 din
17 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurenta petiționară la plata
sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 26
mai 2009.