ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1063/2009

Asupra contestație în

anulare de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC I.D.C. SRL cu sediul în Sfântul

Gheorghe, a chemat în judecată pe pârâta RA D.E.F.R.F. cu sediul în București

și a solicitat obligarea la executarea în natură a obligației de vânzare - cumpărare

prin negociere directă a activelor deținute de reclamantă cu titlu de locatar.

Tribunalul București, prin

sentința comercială nr. 6521 din 14 mai 2007 a admis acțiunea și a obligat pe

pârâtă să încheie contract de vânzare - cumpărare a spațiilor închiriate,

soluție menținută de Curtea de Apel București prin decizia nr. 596 din 3

decembrie 2007, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 2806 din 9 octombrie 2008

pronunțată de Secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Împotriva hotărârii

irevocabile astfel pronunțată, pârâta a formulat contestație în anulare

întemeiată pe dispozițiile art. 318 și art. 319 C. proc. civ.

În motivarea contestației,

s-a susținut că prin decizia atacată instanța a depășit atribuțiile puterii

judecătorești calificând activ disponibil cinematograful A. și clădirea administrativă,

atribut ce aparținea exclusiv RA D.E.F.R.F. Nu a respectat prevederile art. 13 alin.

(4) și (5) din Legea nr. 346/2004 și a ignorat prevederile art. 65 din O.G. nr.

39/2005 diminuând proprietatea statului și prejudiciind patrimoniul cultural

românesc.

Se mai susține că RA

D.E.F.R.F. nu are dreptul de dispoziție asupra bunurilor aflate în

administrarea sa întrucât proprietar – prin succesiunea de acte normative –

este Statul reprezentat de M.E.F. Diminuarea participației statului la

unitățile din subordinea M.C.C. se poate face numai prin hotărâre de guvern,

iar H.G. nr. 1874/2006 a fost anulat prin decizia nr. 2579/2008 a Înaltei Curți

de Casație și Justiție.

Contestatoarea precizează

totodată că raportul de evaluare depus de intimată justifică lucrări

inexistente iar de el nu se poate folosi decât persoana care l-a comandat.

Contestația în anulare este

nefondată și va fi respinsă, cale extraordinară de atac de retractare,

contestația în anulare este deschisă împotriva hotărârilor irevocabile pentru

încălcarea normelor privind procedura de citare, competența de ordine publică, dar

și pentru dezlegarea pricinii ca urmare a unor greșeli materiale sau omisiuni

de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau casare.

Evocarea depășirii

atribuțiilor puterii judecătorești prin calificarea de către instanță a

caracterului de bun disponibil este nejustificată, instanțele judecătorești

interpretând lista întocmită de contestatoare în conformitate cu art. 13 din

Legea nr. 364/2004 aprobată de M.C.C. și prevederile art. 12 din același act

normativ ce îndreptățeau pe locatarul bunului închiriat – în condițiile

înscrierii pe lista bunurilor disponibile – să opteze pentru cumpărarea

acestuia.

Decizia atacată a răspuns

motivelor de recurs precizate la 12 mai 2008 relative la dreptul de

administrare a proprietății private a statului, astfel încât nu se poate invoca

omisiunea cercetării vreunui motiv sau greșeală materială.

Interpretarea actelor

normative aplicabile și a actelor deduse judecății nu mai pot face obiectul

analizei în calea extraordinară de atac de față cât timp instanța de recurs nu

a omis să le cerceteze.

Greșeala materială prevăzută

de art. 318 C. proc. civ. se referă la aspectele formale procesuale, greșeli

grave de fapt, nicidecum la aprecierea probelor sau interpretarea actelor

normative, care ar transforma contestația în anulare într-un nou recurs.

Așa fiind, în temeiul art. 317

– art. 318 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca

nefondată contestația în anulare declarată împotriva deciziei nr. 2806 din 9

octombrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație, secția comercială.

În considerarea culpei

procesuale a contestatoarei, față de dispozițiile art. 274 C. proc. civ.,

aceasta va fi obligată la plata sumei de 3.570 lei cheltuieli de judecată către

intimată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondată,

contestația în anulare formulată de RA D.E.F.R.F. București împotriva deciziei nr.

2806 din 9 octombrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

comercială.

Obligă pe contestatoare la

plata sumei de 3.570 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința

publică, astăzi 31 martie 2009.