ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1584/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1584/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin
sentința penală nr. 63 din 11 martie 2009 Curtea de Apel București a respins,
ca nefondată, plângerea petiționarului
M.C.V. împotriva rezoluției nr. 1761/II/2/2008
din 5 noiembrie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel București.
Instanța a reținut că, în luna mai
2007 persoana vătămată M.C.V. a formulat plângere împotriva subcomisarului
de
poliție O.M., șeful Poliției orașului Popești Leordeni și a agentului șef M.M.
de la postul de poliție al com. Berceni sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.
și ped. de art. 246 C. pen. și art. 264 C. pen., sesizând tergiversarea și
insuficiența cercetării penale în dosarul nr. 1613/P/2006 al Parchetului de pe
lângă Judecătoria Cornetu.
Urmare
actelor premergătoare efectuate, prin rezoluția nr. 2049/P/2007 din 8 octombrie
2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a dispus neînceperea urmăririi
penale față de lucrătorii de poliție.
S-a
constatat și reținut că petentul
M.C.V. a depus plângere la data de 6 decembrie 2006
la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu împotriva numiților D.I. și D.A.
pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 217 C. pen. și art. 220 C. pen.
Plângerea a fost trimisă Postului de
poliție al com. Berceni, conform competențelor și repartizată agentului șef M.M..
Ulterior, la solicitarea lucrătorului de poliție, care a fost acuzat de
petiționar că este părtinitor, cauza a fost redistribuită la poliția Popești
Leordeni.
După efectuarea actelor
premergătoare, inspectorul de poliție C.D. a înaintat dosarul la parchet cu propunerea
de a nu începe urmărirea penală, confirmată de procuror prin rezoluția din 21
august 2007 și menținută, urmare respingerii plângerii petiționarului, prin
rezoluția din 24 august 2007 a primului procuror.
De menționat că, inițial, lucrarea
privind plângerea petiționarului M.C.V. a fost repartizată Postului de poliție
al com. Berceni de către subcomisarul O.M., șeful Poliției orașului Popești
Leordeni.
Procurorul a constatat că nu se
regăsesc în cauză elemente care să contureze săvârșirea infracțiunilor de abuz
în serviciu și favorizarea infractorului, dispunând neînceperea urmăririi
penale față de cei doi lucrători de poliție.
Plângerea petiționarului M.C.V. împotriva
rezoluției nr. 2049/P/2007 din 8 octombrie 2008 a fost respinsă prin rezoluția
nr. 1761/II/2/2008 din 5 noiembrie 2008 a procurorului general la Parchetului
de pe lângă Curtea de Apel București.
În temeiul art. 278
1
C.
proc. pen., petiționarul M.C.V. a formulat plângere împotriva rezoluției de
netrimitere în judecată la judecătorul Curții de Apel București, care, așa cum
s-a arătat, prin sentința penală nr. 63 din 11 martie 2009 a respins-o, ca
nefondată.
Instanța a reținut că nu se confirmă
susținerile petiționarului privind tergiversarea cercetărilor în cauza reclamată
de acesta la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu și care formează obiectul
dosarului nr. 1613/P/2006, iar din conținutul plângerii nu se poate deduce în
ce constă activitatea infracțională a intimaților.
Pe de altă parte, a constatat că motivele
invocate de petiționar în plângerea penală adresată parchetului nu se mai
regăsesc în plângerea adresată instanței, prin aceasta din urmă susținând că
toate persoanele implicate în soluționarea plângerilor sale, respectiv
polițiști, procurori, s-au constituit în grup infracțional organizat.
Petiționarul M.C.V. a declarat
recurs împotriva sentinței sus-menționate, criticând-o pentru netemeinicie și
nelegalitate, întrucât atât judecătorul cât și procurorul de ședință au
„achiesat la grupul infracțional de crimă organizată”.
Verificând hotărârea atacată pe baza
actelor și lucrărilor de la dosar, sub toate aspectele, în conformitate cu
dispozițiile art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că
recursul nu este fondat.
Nici din plângerea petiționarului formulată
împotriva lucrătorilor de poliție, nici din declarația ulterioară a numitului M.C.V.
ori din actele premergătoare nu rezultă date sau elemente de conduită a
polițiștilor care să poată fi caracterizată ca abuzivă ori de favorizarea a
vreunui infractor.
Dacă s-au constatat întârzieri în finalizarea
actelor premergătoare în dosarul nr. 1613/P/2006 al Parchetului de pe lângă
Judecătoria Cornetu ( plângere formulată în luna decembrie 2006, soluție în
luna august 2007) format la plângerea petiționarului M.C.V., aceasta s-a
datorat împiedicărilor provocate de petiționar, care a cerut preluarea
cercetărilor de Poliție orașului Popești Leordeni, cauza fiind transmisă de la
Postul de poliție al com. Berceni la data de 6 aprilie 2007.
Propunerea de neîncepere a urmăririi
penale făcută de Poliția orașului Popești Leordeni în cauză este în
conformitate cu competențele legale ale organului de cercetare penală, neputând
fi caracterizată ca abuzivă sau în scopul favorizării vreunui infractor, fiind
confirmată de procuror și menținută ierarhic, după verificarea făcută la
plângerea petiționarului.
Față de cele ce preced, constatând
că hotărârea atacată prin care a fost respinsă plângerea petiționarului M.C.V.
împotriva rezoluției de neurmărire penală față de lucrătorii de poliție, este
legală și temeinică, recursul petiționarului va fi respins, ca nefondat, cu
obligarea susnumitului, în conformitate cu prevederile art. 192 alin. (2) C.
proc. pen., la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de petiționarul M.C.V. împotriva sentinței penale nr. 63 din 11 martie
2009 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurentul petiționar la 160 lei
cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29
aprilie 2009.