ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3302/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3302/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 135 din 13 mai 2010 a Curții de Apel București, secția I penală, a fost respinsă, ca tardivă, plângerea formulată de petiționarul B.S. împotriva rezoluției nr. 289/P/2007 din 18 octombrie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu. S-au reținut, în esență, următoarele: Prin Sentința penală nr. 548 din 16 decembrie 2009, Tribunalul Giurgiu și-a declinat, în baza art. 42 raportat la art. 278 1 cu referire la art. 281 C. proc. pen., competența de soluționare a plângerii formulate de petentul B.S. împotriva rezoluției nr. 289/P/2007 din 18 octombrie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, în favoarea Curții de Apel București, având în vedere faptul că intimatul C.M.
avea gradul de comisar șef de poliție la data de 13 noiembrie 2006 și făcea parte din structurile poliției judiciare, încetând raporturile de serviciu la data de 31 martie 2007. Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 3 martie 2010. Prin rezoluția din 18 octombrie 2007, dată în Dosarul nr. 289/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de agenții de poliție M.A. și P.A., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin. (1) și art. 246 C. pen., precum și față de subcomisar I.A.M. și comisar șef C.M., pentru infracțiunile prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. S-a reținut că, așa cum rezultă din adresa aflată la dosar, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu a comunicat la cererea petentului condamnat B.S.
rezoluția atacată, la data de 11 iunie 2009. De asemenea, din adresa de la data de 4 mai 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, a rezultat că petentul nu a respectat dispozițiile art. 278 alin. (2) C. proc. pen., în sensul de a formula plângere împotriva actelor procurorului. Drept urmare, s-a reținut că petentul a formulat plângere la instanță cu depășirea termenului de 20 de zile prevăzut de art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., în condițiile în care copia de pe rezoluția din 18 octombrie 2007 a fost comunicată acestuia la cerere, în data de 11 iunie 2009, adresându-se instanței la data de 15 iulie 2009. Împotriva sentinței a declarat recurs petiționarul. Recursul declarat de petiționar este fondat.
Potrivit textului art. 278 alin. (3) C. proc. pen., în cazul rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanței, ori, după caz, al rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanță sau rezoluție, persoanelor interesate. Din economia textului mai sus-enunțat, rezultă că momentul de la care se calculează durata termenului legal de 20 de zile pentru formularea plângerii împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale este cel al comunicării copiei rezoluției de către procuror.
Din examinarea actelor dosarului, rezultă că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale a fost comunicată la cererea petentului B.S., la data de 11 iunie 2009 - așa cum rezultă din adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, aflată la Dosarul nr. 289/P/2007, precum și din conținutul borderoului de corespondență aflat la dosar Curtea de Apel București -, însă nu rezultă și dovada primirii efective a acesteia de către petent. Or, în lipsa dovezii de comunicare a rezoluției de neîncepere a urmăririi penale către petent, nu se poate calcula dacă plângerea a fost introdusă tardiv sau în termenul legal de 20 de zile. Pe de altă parte, se impune verificarea faptului dacă petiționarul a formulat plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale la procurorul ierarhic superior, respectând toate etapele procedurii stricte prevăzute de art. 278 1 C. proc.
pen. sau dacă petentul a formulat plângere direct la instanța de judecată, situație în care instanța va aprecia dacă sunt incidente prevederile art. 278 1 alin. (13) C. proc. pen. În raport de considerentele expuse, se impune admiterea recursului declarat de recurentul petiționar B.S., casarea Sentinței penale nr. 135 din 13 mai 2010 a Curții de Apel București, secția I penală, și trimiterea cauzei pentru rejudecarea plângerii, la prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de recurentul petiționar B.S. împotriva Sentinței penale nr. 135 din 13 mai 2010 a Curții de Apel București, secția I penală. Casează sentința penală atacată și trimite cauza pentru rejudecarea plângerii la prima instanță, Curtea de Apel București. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 septembrie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.