ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3302/2010

Asupra recursului de

față în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 135 din 13 mai 2010

a Curții de Apel București, secția I penală, a fost respinsă, ca tardivă,

plângerea formulată de petiționarul B.S. împotriva rezoluției nr. 289/P/2007

din 18 octombrie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu.

S-au reținut, în

esență, următoarele:

Prin Sentința penală

nr. 548 din 16 decembrie 2009, Tribunalul Giurgiu și-a declinat, în baza art.

42 raportat la art. 278

1

cu referire la art. 281 C. proc. pen.,

competența de soluționare a plângerii formulate de petentul B.S. împotriva

rezoluției nr. 289/P/2007 din 18 octombrie 2007 a Parchetului de pe lângă

Tribunalul Giurgiu, în favoarea Curții de Apel București, având în vedere

faptul că intimatul C.M. avea gradul de comisar șef de poliție la data de 13

noiembrie 2006 și făcea parte din structurile poliției judiciare, încetând

raporturile de serviciu la data de 31 martie 2007.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul instanței la data de 3 martie 2010.

Prin rezoluția din 18

octombrie 2007, dată în Dosarul nr. 289/P/2007 al Parchetului de pe lângă

Tribunalul Giurgiu, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de agenții de

poliție M.A. și P.A., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254

alin. (1) și art. 246 C. pen., precum și față de subcomisar I.A.M. și comisar

șef C.M., pentru infracțiunile prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen.

S-a reținut că, așa

cum rezultă din adresa aflată la dosar, Parchetul de pe lângă Tribunalul

Giurgiu a comunicat la cererea petentului condamnat B.S. rezoluția atacată, la

data de 11 iunie 2009. De asemenea, din adresa de la data de 4 mai 2010 a

Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, a rezultat că petentul nu a

respectat dispozițiile art. 278 alin. (2) C. proc. pen., în sensul de a formula

plângere împotriva actelor procurorului.

Drept urmare, s-a

reținut că petentul a formulat plângere la instanță cu depășirea termenului de

20 de zile prevăzut de art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., în

condițiile în care copia de pe rezoluția din 18 octombrie 2007 a fost

comunicată acestuia la cerere, în data de 11 iunie 2009, adresându-se instanței

la data de 15 iulie 2009.

Împotriva sentinței a

declarat recurs petiționarul.

Recursul declarat de

petiționar este fondat.

Potrivit textului

art. 278 alin. (3) C. proc. pen., în cazul rezoluției de neîncepere a urmăririi

penale sau al ordonanței, ori, după caz, al rezoluției de clasare, de scoatere

de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în

termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanță sau rezoluție,

persoanelor interesate.

Din economia textului

mai sus-enunțat, rezultă că momentul de la care se calculează durata termenului

legal de 20 de zile pentru formularea plângerii împotriva rezoluției de

neîncepere a urmăririi penale este cel al comunicării copiei rezoluției de către

procuror.

Din examinarea

actelor dosarului, rezultă că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale a fost

comunicată la cererea petentului B.S., la data de 11 iunie 2009 - așa cum

rezultă din adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, aflată la

Dosarul nr. 289/P/2007, precum și din conținutul borderoului de corespondență

aflat la dosar Curtea de Apel București -, însă nu rezultă și dovada primirii

efective a acesteia de către petent.

Or, în lipsa dovezii

de comunicare a rezoluției de neîncepere a urmăririi penale către petent, nu se

poate calcula dacă plângerea a fost introdusă tardiv sau în termenul legal de

20 de zile.

Pe de altă parte, se

impune verificarea faptului dacă petiționarul a formulat plângere împotriva

rezoluției de neîncepere a urmăririi penale la procurorul ierarhic superior,

respectând toate etapele procedurii stricte prevăzute de art. 278

1

C. proc. pen. sau dacă petentul a formulat plângere direct la instanța de

judecată, situație în care instanța va aprecia dacă sunt incidente prevederile

art. 278

1

alin. (13) C. proc. pen.

În raport de

considerentele expuse, se impune admiterea recursului declarat de recurentul

petiționar B.S., casarea Sentinței penale nr. 135 din 13 mai 2010 a Curții de

Apel București, secția I penală, și trimiterea cauzei pentru rejudecarea

plângerii, la prima instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de recurentul petiționar B.S. împotriva Sentinței penale nr. 135 din

13 mai 2010 a Curții de Apel București, secția I penală.

Casează sentința

penală atacată și trimite cauza pentru rejudecarea plângerii la prima instanță,

Curtea de Apel București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 septembrie 2010.