ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 286/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 286/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 93 din 27 octombrie 2009,

Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, plângerea

formulată de petentul C.V.C. împotriva rezoluției procurorului din 28 mai 2009,

dată în Dosarul penal nr. 310/P/2008 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi

penale față de numitul M.N. pentru infracțiunile prevăzute de art. 246 și art. 264

C. pen., confirmată prin rezoluția din 6 iulie 2009, dată în Dosarul nr. 523/II/2/2009

de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov,

prin care s-a respins plângerea formulată de petent.

Pentru a se pronunța astfel,

prima instanță a reținut următoarele:

Prin plângerea înregistrată

la această instanță sub nr. 570/64/2009 formulată de petentul C.V.C. în

calitate de împuternicit al numitei C.V.A. s-a solicitat desființarea

rezoluției din 28 mai 2009 dată de procurorul de la Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. 310/P/2008, (confirmată prin rezoluția din

6 iulie 2009 dată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Brașov în Dosarul penal nr. 523/11/2/2009), prin care s-a dispus

neînceperea urmăririi penale față de numitul M.N. relativ la săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 264 C. pen.

În motivarea plângerii

formulate s-a arătat că împotriva făptuitorului M.N. (comisar de poliție)

petentul, în calitate de împuternicit al persoanei vătămate, a formulat

plângere penală pentru comiterea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 246

și art. 264 C. pen., constând în esență în aceea că având de soluționat Dosarul

penal înregistrat sub nr. 3165/2007 la Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov

acesta nu a efectuat corespunzător cercetările care se impuneau a fi efectuate

în cauză lăsându-se influențat de către comisarul șef R.l. care activează în

cadrul Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J. Brașov iar prin atitudinea

sa l-a favorizat pe făptuitorul B.G. pe care îi cerceta în cauză sub aspectul

comiterii infracțiunii de fals.

Plângerea penală a fost cercetată

în Dosarului penal nr. 310/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Brașov și s-a finalizat prin rezoluția din 28 mai 2009, prin care s-a dispus

neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul M.N. relativ la infracțiunile

prevăzute și pedepsite de art. 246, art. 264 C. pen.

Analizând, pe baza actelor

și lucrărilor dosarului, admisibilitatea plângerii formulate de petentul C.V.C.,

în calitate de împuternicit al numitei C.V.A., împotriva rezoluției din 28 mai

2009 dată de procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov în Dosarul

nr. 310/P/2008 și confirmată prin rezoluția din 6 iulie 2009 dată de procurorul

general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov în Dosarul penal nr. 523/II/2/2009,

instanța a constatat că plângerea dedusă judecății privind rezoluția din 28 mai

2009, dată în Dosarul nr. 310/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Brașov, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul M.N.

la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 264 C. pen., a fost

formulată de o persoană care nu are calitatea cerută de art. 278

1

alin.

(1) C. proc. pen.

Prin urmare, această

plângere a fost respinsă ca inadmisibilă.

Instanța de fond a apreciat

că, în sensul dispozițiilor art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., în

cauza de față calitatea de persoană vătămată o are numita C.V.A., care se putea

adresa instanței de judecată fie printr-o petiție formulată în nume propriu și

semnată de ea, fie prin intermediul unui împuternicit, avocat sau altă

persoană, care să aibă un mandat care să-i permită reprezentantului să

formuleze în numele persoanei vătămate acțiuni sau plângeri adresate organelor

judiciare.

Or, în cauză, procura

judiciară atașată în xerocopie (fila 25 Dosar nr. 310/2008), depusă de petent

pentru justificarea calității de mandatar, nu are un conținut corespunzător

cerințelor textului de lege sus-menționat.

Pe de altă parte, petentul C.C.

nu a justificat nici un interes propriu în plângerea formulată în fața instanței.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, în termen legal, C.V.A., prin reprezentant cu procură specială

C.V.C., asistați de avocat P.A.

La data judecării

recursului, respectiv 27 ianuarie 2010, avocatul recurentului petiționar P.A. a

depus la dosar o procură, precizând că pentru declararea prezentului recurs C.V.C.

nu are procură.

A solicitat admiterea

recursului astfel cum s-a reținut în practicaua prezentei decizii.

Examinând legalitatea și

temeinicia sentinței atacate, potrivit dispozițiilor art. 385

6

alin.

(3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul de față este inadmisibil

pentru următoarele considerente:

Petentul a formulat la data

de 19 septembrie 2007 la D.G.A. din cadrul M.I.R.A. în calitate de

„reprezentant" al numitei C.V.A., o plângere penală împotriva

făptuitorilor R.I. (comisar șef, expert criminalist în cadrul I.P.J. Brașov)

pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de favorizare a infractorului

prev. de art. 264 alin. (1) C. pen. și omisiunea sesizării organelor judiciare

prev. de art. 263 pct. 2

C. pen., B.G. (angajat al G.F.S., Filiala

Brașov) pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la favorizarea

infractorului, iar în finalul plângerii formulate a arătat că înțelege să se

plângă și relativ la modul de efectuare a cercetărilor desfășurate de către

comisarul N.M. în Dosarul penal nr. 3165/2007 și unde primele două persoane

menționate (R.I. și B.G.) aveau calitatea de făptuitori; ulterior în declarația

dată în fața procurorului la data de 9 decembrie 2008 petentul a precizat că

își menține plângerea și solicită anchetarea comisarului N.M. sub aspectul

săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246 și art. 264 C. pen.

În ceea ce privește starea

de fapt, în plângere s-a arătat în esență că la data de 13 octombrie 2004

numitul C.D. - soțul părții vătămate C.V.A. - angajat în calitate de conducător

auto la SC G.F. (în prezent SC G.S. România Filiala Brașov) a fost implicat

într-un accident suferind grave vătămări corporale, urmare cărora la data de 20

octombrie 2004 a decedat; în legătură cu acest accident s-a desfășurat o

anchetă penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Agnita (acesta fiind locul

accidentului) și s-a formulat de asemenea o plângere penală de către petent,

adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, în vederea cercetării și

tragerii la răspundere penală a făptuitorilor R.V. și R.V. (director și

respectiv director adjunct la SC G.F.) pentru săvârșirea infracțiunilor prev.

de art. 249 și art. 261 C. pen., plângere penală conexată cu cea formulată de

același petent la data de 5 octombrie 2005 împotriva numitului R.G. (și care a

avut la momentul accidentului numitului C.D. calitatea de șef coloană auto la

aceeași societate) pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 249 C. pen.;

s-a solicitat de asemenea în același context penal identificarea persoanelor

care se fac vinovate de comiterea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen.

respectiv a persoanei care a falsificat semnătura defunctului C.D. pe fișa

individuală de instructaj privind protecția muncii; toate plângerile au fost

conexate sub nr. 740/P/2005, iar prin rezoluția din 8 decembrie 2006 pronunțată

în acest dosar a fost confirmată propunerea organelor de poliție de neîncepere

a urmăririi penale împotriva numiților R.V., R.V.L. și R.G., dispunându-se

totodată disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor în vederea

identificării persoanelor care au comis infracțiunea prev. de art. 290 C. pen.

În raport de această

rezoluție, s-a format Dosarul nr. 3165/2007 al I.P.J. Brașov pentru efectuarea

cercetării autorilor necunoscuți care se fac vinovați de comiterea infracțiunii

prev. de art. 290 C. pen. și care a fost repartizat comisarului M.N.; acesta a

desfășurat cercetări în cauză, unul dintre suspecți fiind numitul B.G. care a

fost audiat și căruia i s-a solicitat să dea probe de scris în vederea efectuării

unei expertize grafice.

Făptuitorului M.N. i se

reproșează de către petent că a efectuat în mod necorespunzător cercetările în Dosarul

nr. 3165/2007 aflat în lucru la I.P.J. Brașov și s-a lăsat influențat în

derularea lucrărilor de șeful său, comisarul R.I. care ar fi intervenit în

favoarea suspectului B.G. și chiar l-ar fi amenințat pe făptuitorul M.N. situație

în care nu a mai dat dovadă de imparțialitate și obiectivitate, favorizându-l

pe suspect și îndeplinindu-și necorespunzător atribuțiile de serviciu cu

consecința producerii de prejudicii părții vătămate.

Plângerea penală formulată

de petentul C.V.C. depusă și înregistrată sub nr. 440627 din 19 septembrie 2007

la D.G.A. din cadrul M.I.R.A. a fost transmisă prin intermediul Parchetului de

pe lângă I.C.C.J., secția de urmărire penală, Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Brașov, competentă să efectueze în cauză urmărirea penal, însă prin ordonanța

din 5 noiembrie 2007 dată în Dosarul nr. 535/P/2007 de către Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Brașov, constatându-se că numitul R.I. nu are calitatea de organ

al poliției judiciare, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov.

Parchetul de pe lângă

Judecătoria Brașov a înregistrat cauza sub nr. 11276/P/2007 și în urma

cercetărilor efectuate, prin ordonanța din 23 octombrie 2008 s-a dispus

neînceperea urmăririi penale față de R.I. relativ la săvârșirea infracțiunii

prev. de art. 264 alin. (1) C. pen. și 263 alin. (1) și (2) C. pen. și față de

B.G. relativ la săvârșirea infracțiunilor de instigare la favorizarea infractorului

prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 264 alin. (1) C. pen. și instigare

neurmată de executare prev. de art. 29 alin. (1) C. pen.

În ceea ce-l privește pe

făptuitorul M.N., s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de

soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov relativ

la săvârșirea de către acest inculpat a infracțiunilor prev. de art. 246 C.

pen. Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov sub

nr. 310 din 31 octombrie 2008 și în urma cercetărilor efectuate a fost

pronunțată în speță rezoluția din 28 mai 2009 prin care s-a dispus neînceperea

urmăririi penale față de făptuitorul M.N. relativ la săvârșirea infracțiunilor

prev. de art. 246 și art. 264 C. pen. Împotriva acestei rezoluții petentul C.C.

a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Brașov, plângere care a format obiectul Dosarului nr. 523/II/2/2009 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov și a fost respinsă prin rezoluția

din 6 iulie 2009.

Nemulțumit de soluție,

petentul s-a adresat cu plângere instanței, iar aceasta, respectiv Curtea de

Apel Brașov, a respins plângerea, ca inadmisibilă.

Cu privire la recursul de

față, Înalta Curte constată că este inadmisibil deoarece C.V.C., inițiatorul

cererii de recurs, nu are calitate procesuală activă.

În cauza de față, așa cum

corect a reținut și instanța de fond, calitatea de persoană vătămată o are

numita C.V.A., care se putea adresa instanței de judecată fie printr-o petiție

formulată în nume propriu și semnată de ea, fie prin intermediul unui

împuternicit, avocat sau altă persoană.

Or, din examinarea actelor

dosarului, reiese că numita C.V.A. nu a semnat nici un act din care să rezulte

că a avut cunoștință despre cererile formulate în numele ei.

Pe de altă parte, din

examinarea procurii judiciare atașată în xerocopie la fila 8 a dosarului de

recurs, rezultă că numitul C.V.C. nu putea formula prezenta cerere de recurs deoarece

nu a fost mandatat în acest sens.

Prin procura respectivă

(autentificată prin încheierea nr. 20 din 4 ianuarie 2005), C.V.C. este

împuternicit de către C.V.A. să o reprezinte cu puteri depline la SC G.F. SRL,

cu sediul în Brașov, județul Brașov și la instanțele judecătorești competente,

în numele ei și pentru ea, în vederea ridicării de la societatea sus-menționată

a carnetului de muncă întocmit pe numele defunctului soț, C.V.D., să întocmească

formele de lichidare și să semneze orice document privind lichidarea gestiunii

și să o reprezinte în fața instanțelor judecătorești competente și să rezolve

orice litigiu cu G.F. SRL privind activitatea defunctului soț al mandatarei, ca

angajat al acestei societăți.

Or, declararea recursului în

prezenta cauză nu se înscrie în conținutul mandatului cu care a fost

împuternicit C.V.C.

În susținerea acestui aspect

se adaugă și faptul că, fiind întrebat de către instanță dacă are o procură din

care să rezulte că ar fi împuternicit să formuleze cererea de recurs, avocatul

lui C.V.C., cât și acesta, au afirmat că nu există altă procură.

De asemenea, C.V.C. nu a

justificat nici un interes propriu în recursul formulat în sensul dispozițiilor

art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., ceea ce înseamnă că acesta nu

poate fi considerat „persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate” în

prezenta cauză.

Referitor la reprezentarea

de către apărătorul ales a numiților C.V.C. și C.V.A. la dosarul cauzei nu

există nici o delegație a vreunui apărător ales în acest sens, cu excepția

delegației avocatului P.A., prezentată la termenul de judecare a recursului de

față, datată 27 ianuarie 2010 și având mențiunea că apărătorul ales este

împuternicit de către C.V.C. în susținerea recursului în Dosarul nr. 570/64/2009.

Față de aceste considerente,

Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este inadmisibil, urmând a

fi respins ca atare, conform dispozitivului.

În temeiul art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., va fi obligat C.C. la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de

petiționarul C.C. pentru C.A. împotriva sentinței penale nr. 93 din 27

octombrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală.

Obligă recurentul petiționar C.C. la 200 lei

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 ianuarie 2010.