ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 286/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 93 din 27 octombrie 2009, Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul C.V.C. împotriva rezoluției procurorului din 28 mai 2009, dată în Dosarul penal nr. 310/P/2008 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul M.N. pentru infracțiunile prevăzute de art. 246 și art. 264 C. pen., confirmată prin rezoluția din 6 iulie 2009, dată în Dosarul nr. 523/II/2/2009 de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, prin care s-a respins plângerea formulată de petent.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin plângerea înregistrată la această instanță sub nr. 570/64/2009 formulată de petentul C.V.C. în calitate de împuternicit al numitei C.V.A. s-a solicitat desființarea rezoluției din 28 mai 2009 dată de procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. 310/P/2008, (confirmată prin rezoluția din 6 iulie 2009 dată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov în Dosarul penal nr. 523/11/2/2009), prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul M.N. relativ la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 264 C. pen. În motivarea plângerii formulate s-a arătat că împotriva făptuitorului M.N.

(comisar de poliție) petentul, în calitate de împuternicit al persoanei vătămate, a formulat plângere penală pentru comiterea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 246 și art. 264 C. pen., constând în esență în aceea că având de soluționat Dosarul penal înregistrat sub nr. 3165/2007 la Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov acesta nu a efectuat corespunzător cercetările care se impuneau a fi efectuate în cauză lăsându-se influențat de către comisarul șef R.l. care activează în cadrul Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J. Brașov iar prin atitudinea sa l-a favorizat pe făptuitorul B.G. pe care îi cerceta în cauză sub aspectul comiterii infracțiunii de fals. Plângerea penală a fost cercetată în Dosarului penal nr. 310/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov și s-a finalizat prin rezoluția din 28 mai 2009, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul M.N.

relativ la infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 246, art. 264 C. pen. Analizând, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, admisibilitatea plângerii formulate de petentul C.V.C., în calitate de împuternicit al numitei C.V.A., împotriva rezoluției din 28 mai 2009 dată de procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. 310/P/2008 și confirmată prin rezoluția din 6 iulie 2009 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov în Dosarul penal nr. 523/II/2/2009, instanța a constatat că plângerea dedusă judecății privind rezoluția din 28 mai 2009, dată în Dosarul nr. 310/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul M.N.

la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 264 C. pen., a fost formulată de o persoană care nu are calitatea cerută de art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen. Prin urmare, această plângere a fost respinsă ca inadmisibilă. Instanța de fond a apreciat că, în sensul dispozițiilor art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., în cauza de față calitatea de persoană vătămată o are numita C.V.A., care se putea adresa instanței de judecată fie printr-o petiție formulată în nume propriu și semnată de ea, fie prin intermediul unui împuternicit, avocat sau altă persoană, care să aibă un mandat care să-i permită reprezentantului să formuleze în numele persoanei vătămate acțiuni sau plângeri adresate organelor judiciare.

Or, în cauză, procura judiciară atașată în xerocopie (fila 25 Dosar nr. 310/2008), depusă de petent pentru justificarea calității de mandatar, nu are un conținut corespunzător cerințelor textului de lege sus-menționat. Pe de altă parte, petentul C.C. nu a justificat nici un interes propriu în plângerea formulată în fața instanței. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, C.V.A., prin reprezentant cu procură specială C.V.C., asistați de avocat P.A. La data judecării recursului, respectiv 27 ianuarie 2010, avocatul recurentului petiționar P.A. a depus la dosar o procură, precizând că pentru declararea prezentului recurs C.V.C. nu are procură. A solicitat admiterea recursului astfel cum s-a reținut în practicaua prezentei decizii.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, potrivit dispozițiilor art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul de față este inadmisibil pentru următoarele considerente: Petentul a formulat la data de 19 septembrie 2007 la D.G.A. din cadrul M.I.R.A. în calitate de „reprezentant" al numitei C.V.A., o plângere penală împotriva făptuitorilor R.I. (comisar șef, expert criminalist în cadrul I.P.J. Brașov) pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de favorizare a infractorului prev. de art. 264 alin. (1) C. pen. și omisiunea sesizării organelor judiciare prev. de art. 263 pct. 2 C. pen., B.G. (angajat al G.F.S., Filiala Brașov) pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la favorizarea infractorului, iar în finalul plângerii formulate a arătat că înțelege să se plângă și relativ la modul de efectuare a cercetărilor desfășurate de către comisarul N.M.

în Dosarul penal nr. 3165/2007 și unde primele două persoane menționate (R.I. și B.G.) aveau calitatea de făptuitori; ulterior în declarația dată în fața procurorului la data de 9 decembrie 2008 petentul a precizat că își menține plângerea și solicită anchetarea comisarului N.M. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246 și art. 264 C. pen. În ceea ce privește starea de fapt, în plângere s-a arătat în esență că la data de 13 octombrie 2004 numitul C.D. - soțul părții vătămate C.V.A. - angajat în calitate de conducător auto la SC G.F. (în prezent SC G.S.

România Filiala Brașov) a fost implicat într-un accident suferind grave vătămări corporale, urmare cărora la data de 20 octombrie 2004 a decedat; în legătură cu acest accident s-a desfășurat o anchetă penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Agnita (acesta fiind locul accidentului) și s-a formulat de asemenea o plângere penală de către petent, adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, în vederea cercetării și tragerii la răspundere penală a făptuitorilor R.V. și R.V. (director și respectiv director adjunct la SC G.F.) pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 249 și art. 261 C. pen., plângere penală conexată cu cea formulată de același petent la data de 5 octombrie 2005 împotriva numitului R.G.

(și care a avut la momentul accidentului numitului C.D. calitatea de șef coloană auto la aceeași societate) pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 249 C. pen.; s-a solicitat de asemenea în același context penal identificarea persoanelor care se fac vinovate de comiterea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. respectiv a persoanei care a falsificat semnătura defunctului C.D. pe fișa individuală de instructaj privind protecția muncii; toate plângerile au fost conexate sub nr. 740/P/2005, iar prin rezoluția din 8 decembrie 2006 pronunțată în acest dosar a fost confirmată propunerea organelor de poliție de neîncepere a urmăririi penale împotriva numiților R.V., R.V.L. și R.G., dispunându-se totodată disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor în vederea identificării persoanelor care au comis infracțiunea prev. de art. 290 C. pen.

În raport de această rezoluție, s-a format Dosarul nr. 3165/2007 al I.P.J. Brașov pentru efectuarea cercetării autorilor necunoscuți care se fac vinovați de comiterea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. și care a fost repartizat comisarului M.N.; acesta a desfășurat cercetări în cauză, unul dintre suspecți fiind numitul B.G. care a fost audiat și căruia i s-a solicitat să dea probe de scris în vederea efectuării unei expertize grafice. Făptuitorului M.N. i se reproșează de către petent că a efectuat în mod necorespunzător cercetările în Dosarul nr. 3165/2007 aflat în lucru la I.P.J. Brașov și s-a lăsat influențat în derularea lucrărilor de șeful său, comisarul R.I. care ar fi intervenit în favoarea suspectului B.G.

și chiar l-ar fi amenințat pe făptuitorul M.N. situație în care nu a mai dat dovadă de imparțialitate și obiectivitate, favorizându-l pe suspect și îndeplinindu-și necorespunzător atribuțiile de serviciu cu consecința producerii de prejudicii părții vătămate. Plângerea penală formulată de petentul C.V.C. depusă și înregistrată sub nr. 440627 din 19 septembrie 2007 la D.G.A. din cadrul M.I.R.A. a fost transmisă prin intermediul Parchetului de pe lângă I.C.C.J., secția de urmărire penală, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, competentă să efectueze în cauză urmărirea penal, însă prin ordonanța din 5 noiembrie 2007 dată în Dosarul nr. 535/P/2007 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, constatându-se că numitul R.I.

nu are calitatea de organ al poliției judiciare, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov. Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a înregistrat cauza sub nr. 11276/P/2007 și în urma cercetărilor efectuate, prin ordonanța din 23 octombrie 2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de R.I. relativ la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 264 alin. (1) C. pen. și 263 alin. (1) și (2) C. pen. și față de B.G. relativ la săvârșirea infracțiunilor de instigare la favorizarea infractorului prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 264 alin. (1) C. pen. și instigare neurmată de executare prev. de art. 29 alin. (1) C. pen. În ceea ce-l privește pe făptuitorul M.N., s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov relativ la săvârșirea de către acest inculpat a infracțiunilor prev. de art. 246 C. pen.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov sub nr. 310 din 31 octombrie 2008 și în urma cercetărilor efectuate a fost pronunțată în speță rezoluția din 28 mai 2009 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul M.N. relativ la săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246 și art. 264 C. pen. Împotriva acestei rezoluții petentul C.C. a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, plângere care a format obiectul Dosarului nr. 523/II/2/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov și a fost respinsă prin rezoluția din 6 iulie 2009. Nemulțumit de soluție, petentul s-a adresat cu plângere instanței, iar aceasta, respectiv Curtea de Apel Brașov, a respins plângerea, ca inadmisibilă.

Cu privire la recursul de față, Înalta Curte constată că este inadmisibil deoarece C.V.C., inițiatorul cererii de recurs, nu are calitate procesuală activă. În cauza de față, așa cum corect a reținut și instanța de fond, calitatea de persoană vătămată o are numita C.V.A., care se putea adresa instanței de judecată fie printr-o petiție formulată în nume propriu și semnată de ea, fie prin intermediul unui împuternicit, avocat sau altă persoană. Or, din examinarea actelor dosarului, reiese că numita C.V.A. nu a semnat nici un act din care să rezulte că a avut cunoștință despre cererile formulate în numele ei. Pe de altă parte, din examinarea procurii judiciare atașată în xerocopie la fila 8 a dosarului de recurs, rezultă că numitul C.V.C.

nu putea formula prezenta cerere de recurs deoarece nu a fost mandatat în acest sens. Prin procura respectivă (autentificată prin încheierea nr. 20 din 4 ianuarie 2005), C.V.C. este împuternicit de către C.V.A. să o reprezinte cu puteri depline la SC G.F. SRL, cu sediul în Brașov, județul Brașov și la instanțele judecătorești competente, în numele ei și pentru ea, în vederea ridicării de la societatea sus-menționată a carnetului de muncă întocmit pe numele defunctului soț, C.V.D., să întocmească formele de lichidare și să semneze orice document privind lichidarea gestiunii și să o reprezinte în fața instanțelor judecătorești competente și să rezolve orice litigiu cu G.F. SRL privind activitatea defunctului soț al mandatarei, ca angajat al acestei societăți.

Or, declararea recursului în prezenta cauză nu se înscrie în conținutul mandatului cu care a fost împuternicit C.V.C. În susținerea acestui aspect se adaugă și faptul că, fiind întrebat de către instanță dacă are o procură din care să rezulte că ar fi împuternicit să formuleze cererea de recurs, avocatul lui C.V.C., cât și acesta, au afirmat că nu există altă procură. De asemenea, C.V.C. nu a justificat nici un interes propriu în recursul formulat în sensul dispozițiilor art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., ceea ce înseamnă că acesta nu poate fi considerat „persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate” în prezenta cauză. Referitor la reprezentarea de către apărătorul ales a numiților C.V.C.

și C.V.A. la dosarul cauzei nu există nici o delegație a vreunui apărător ales în acest sens, cu excepția delegației avocatului P.A., prezentată la termenul de judecare a recursului de față, datată 27 ianuarie 2010 și având mențiunea că apărătorul ales este împuternicit de către C.V.C. în susținerea recursului în Dosarul nr. 570/64/2009. Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare, conform dispozitivului. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat C.C. la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul C.C. pentru C.A. împotriva sentinței penale nr. 93 din 27 octombrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală. Obligă recurentul petiționar C.C. la 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 ianuarie 2010.