ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3610/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3610/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

A. 1. La data de 15 ianuarie 2008 petentul U.A. (actualmente

U.A.), fost director executiv al D.A.P.L. din Primăria mun. Brașov, a formulat

o plângere penală împotriva numiților G.I., fost consilier local și președinte

al ședinței Consiliului Local din data de 22 noiembrie 2004 (la data formulării

plângerii deputat în Parlamentul României) și P.N., secretar al Primăriei

Municipiului Brașov), prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a

celor doi pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289

C. pen., constând în esență în aceea că cei doi au falsificat, cu ocazia

întocmirii ei, Hotărârea Consiliului Local nr. 584/2004, denaturând voința

consilierilor care au votat-o, faptă ale cărei consecințe se pot răsfrânge

asupra petentului conform încheierii nr. 16 din 4 iulie 2007 a Camerei de

Conturi Brașov, care a stabilit că răspunderea pentru aplicarea hotărârii

menționate revine primarului, petentului (în calitatea de director executiv pe

care o avea în acea perioadă) și a altor doi funcționari care au aplicat-o.

Plângerea petentului a fost

înregistrată la data de 15 ianuarie 2008 sub nr. 59/P/2008 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

La data de 3 iulie 2008,

petentul a depus la același parchet o completare la plângerea inițială, solicitând

tragerea la răspundere a intimaților și pentru săvârșirea infracțiunii de abuz

în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen., arătând, în

susținerea acestei plângeri, că cei doi și-au încălcat cu bună știință

atribuțiile care le reveneau în calitățile lor, ceea ce a condus la adoptarea

unei hotărâri nelegale care a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al

instituției și o pagubă în patrimoniul acesteia.

august 2008 adoptată de procuror în Dosarul nr. 59/P/2008 al Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus neînceperea urmăririi

penale față de numiții G.I. și P.N. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.

248 și 289 C. pen., dispunându-se totodată neînceperea urmăririi penale și față

de numiții S.G., S.D. și O.M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 248 C.

pen., întrucât faptele nu există.

În motivarea rezoluției

adoptate, procurorul a arătat, în esență, că faptele de care sunt acuzați

intimații G.I. și P.N. nu au corespondent în realitate, întrucât nu a existat o

activitate infracțională a celor doi inculpați de falsificare a H.C.L. 584/2004

cu prilejul întocmirii acestuia, act care în fapt nici nu a fost redactat de

cei doi, ci doar semnat de aceștia și care a fost adoptat de către Consiliul

Local în această formă tocmai datorită referatului de specialitate al Serviciului

Buget din cadrul primăriei, care preciza că nu se puteau acorda finanțări ale

unor cheltuieli în folosul personal al salariaților, ci numai finanțarea unor

cheltuieli de funcționare a administrației publice locale conform O.U.G.

45/2003.

De asemenea, s-a arătat în

rezoluția procurorului că cei doi intimați nu au comis nici una dintre

activitățile care se circumscriu elementului material al laturii obiective a

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C.

pen., astfel încât nici sub acest aspect nu se poate reține că faptele imputate

ar avea corespondent în realitate; adoptarea unor hotărâri ale Consiliului

Local, asupra cărora planează unele suspiciuni referitoare la temeinicie și

legalitate nu presupune în mod automat antrenarea răspunderii penale a

persoanelor implicate în procedura de adoptare și redactare.

rezoluții a formulat plângere petentul U.A., plângere înregistrată sub nr. 8947/5383/II/2/2008

la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de

urmărire penală și criminalistică, și respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția

din 22 septembrie 2008. În motivarea acestei din urmă rezoluții, s-a arătat că

din cercetarea efectuată în cauză de către procuror, care este suficientă și

completă, nu rezultă existența indiciilor privind săvârșirea de către numiții G.I.

și P.N. a vreuneia dintre infracțiunile reclamate; actele dosarului nu relevă

faptul că numiții G.I. și P.N., în calitățile avute în cadrul Consiliului Local

al municipiului Brașov, și-ar fi exercitat abuziv sarcinile de serviciu, cu

prilejul desfășurării activității vizate prin plângerea formulată de petent,

iar hotărârea contestată este rezultatul unei decizii colective, fiind adoptată

cu votul majorității membrilor prezenți, aspect ce rezultă din declarațiile

persoanelor audiate și a celorlalte înscrisuri aflate la dosarul cauzei.

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 9035/1/2008

petentul a formulat plângere întemeiată pe dispozițiile art. 278

1

C.

proc. pen., solicitând desființarea rezoluției dată de procurorul din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 15

august 2008 în Dosarul nr. 59/P/2008, prin care s-a dispus în temeiul art. 228

alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale

față de numiții G.I. (la acel moment deputat în Parlamentul României) și P.N. (secretar

al Primăriei Municipiului Brașov) pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.

248 și 289 C. pen. și S.G., S.D. și O.M. pentru săvârșirea infracțiunilor prev.

de art. 248 C. pen., precum și a rezoluției din data de 22 septembrie 2008 dată

de procurorul șef al secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 8947/5383/II-2/2008

prin care s-a respins plângerea formulată de petent împotriva rezoluției

menționate; s-a arătat că în urma desființării celor două rezoluții menționate se

impune trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale

împotriva intimaților G.I. și P.N. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.

248 și 289 C. pen.

În motivarea plângerii

petentul a arătat, în esență, că în ședința ordinară din data de 22 noiembrie 2004

a Consiliului Local al Municipiului Brașov - condusă de președintele de ședință

I.G., având ca secretar pe N.P. - a fost adoptată Hotărârea nr. 584/2004 prin

care s-a alocat suma de 6.880.000.000 lei, în limita fondurilor existente la

capitolul „autorități publice-cheltuieli materiale”, pentru finanțarea unor

cheltuieli în vederea funcționării administrației publice locale; intimații au

falsificat în realitate conținutul acestei hotărâri cu ocazia întocmirii ei,

astfel încât ea nu reflectă voința celor care au votat-o în ședința publică,

faptă care întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 289 C.

pen., iar prin încălcarea cu știință a atribuțiilor care le reveneau cei doi

intimați se fac vinovați de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor publice, infracțiune prevăzută de art. 248 C. pen.

În plângerea adresată

instanței s-a mai arătat că procurorul a efectuat o cercetare superficială, nu

a înțeles modalitatea în care au fost comise infracțiunile de către cei doi

inculpați, nu a ținut cont de înscrisurile pe care le-a depus în probațiune în

susținerea plângerii penale formulate și nu a motivat în mod corespunzător

soluția pe care a dat-o în dosar, astfel încât se impune desființarea acestei

rezoluții și trimiterea dosarului procurorului pentru efectuarea de cercetări

suplimentare și începerea urmăririi penale față de cei doi făptuitori pentru

infracțiunile reclamate.

Prin sentința penală nr. 301

din 16 februarie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul

9035/1/2008, plângerea formulată de petentul U.A. a fost trimisă spre

competentă soluționare Curții de Apel Brașov, unde a fost înregistrată sub nr. 458/64/2009.

Petentul a precizat în fața

Curții de Apel Brașov că nu a formulat niciodată plângere penală împotriva

numiților S.G., S.D. și O.M. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 248

C. pen., că nu a contestat niciodată H.C.L. 111/2004 pe care a menționat-o doar

cu titlu de exemplu și că prin plângerea adresată instanței nu critică

rezoluția de neîncepere a urmăririi penale față de S.G., S.D. și O.M.

Prin sentința penală nr. 72/F

din 31 august 2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu

minori, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul U.A. împotriva

rezoluției din 15 august 2008 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție în Dosarul 59/P/2008 și menținută prin rezoluția din 22

septembrie 2008 dată de procurorul șef al secției de urmărire penală și

criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție în Dosarul 8947/5383/II-2/2008, privind neînceperea urmăririi penale

față de numiții G.I. și P.N., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 248

și 289 C. pen., pe care o menține. A fost obligat petentul la plata sumei de

200 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat și la câte 595 lei către

intimații G.I. și P.N.

În

baza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, prima instanță a reținut că,

la cererea Sindicatului

Liber al Salariaților din Primăria Brașov, înregistrată sub nr. 53513 din 19

noiembrie 2004 (fila 229 dosar parchet) și având în vedere referatul de

specialitate al Direcției Servicii Interne, Serviciul Buget din Cadrul

Primăriei mun. Brașov din 22 noiembrie 2004 (fila 227 dosar parchet), a fost

întocmit un proiect de hotărâre a Consiliului Local privind alocarea sumei de

6.880.000.000 lei pentru finanțarea unor cheltuieli de funcționare a administrației

publice locale (fila 228 dosar parchet). Conform procesului verbal al ședinței

ordinare a Consiliului Local al mun. Brașov din data de 22 noiembrie 2004 (fila

226 dosar parchet), proiectul de hotărâre a fost adoptat cu majoritate de

voturi, situație în care a fost întocmită Hotărârea 584 din 22 noiembrie .2004

a Consiliului Local Brașov prin care s-a aprobat alocarea sumei de

6.880.000.000 lei în limita fondurilor existente la capitolul „autorități

publice – cheltuieli materiale”, pentru finanțarea unor cheltuieli în vederea

funcționării administrației publice locale, detaliindu-se în cuprinsul

hotărârii în concret sumele care revin Primăriei Brașov, Direcțiilor de

Servicii Sociale și respectiv Fiscală Brașov și celorlalte servicii; hotărârea a

fost întocmită de către L.S. și tehnoredactată de A.S., fiind semnată de către I.G.,

în calitate de președinte de ședință și contrasemnată de secretarul N.P.

Urmare a raportului intermediar

de control întocmit de către Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi

Brașov, Direcția de control financiar ulterior Brașov, nr. 277 din 1 noiembrie 2005,

în care se arăta că alocarea și plata sumelor prevăzute printre altele și de H.C.L.

584/2004 către salariați nu au o bază legală, Consiliul Local Brașov a adoptat

H.C.L. nr. 76/2006 prin care s-a hotărât restituirea de către salariații din

aparatul propriu al Consiliului Local, precum și a celor din instituțiile

publice din subordinea Consiliului Local al municipiului Brașov a sumelor de

bani primite cu titlu de „cheltuieli de funcționare” a administrației publice

locale pentru instituțiile publice din subordinea Consiliului Local al municipiului

Brașov prin H.C.L. 111/2004, 124/2004 și 584/2004.

Hotărârea nr. 76/2006 a

Consiliului Local Brașov a fost însă atacată în instanță de către Sindicatul

Liber al Salariaților din Primăria municipiului Brașov iar prin sentința civilă

nr. 1930/C din 21 noiembrie 2006 a Tribunalului Brașov, menținută prin Decizia nr.

87/R din 3 aprilie 2007 a Curții de Apel Brașov, s-a dispus anularea ei.

Prin încheierea nr. 16 din 4

iulie 2007, Curtea de conturi a României, Camera de Conturi Brașov, Direcția de

control financiar ulterior, urmare a controalelor efectuate în cursul anilor

2005 și respectiv 2007, a sesizat Tribunalul Brașov în vederea stabilirii

răspunderii juridice civile pentru prejudicii aduse bugetului local al Unității

Administrativ Teritoriale a orașului Brașov, constând în plăți fără bază legală

în sumă totală de 3.026.876.000 rol, reprezentând cheltuieli de întreținere și

funcționare a administrației publice locale, de care a beneficiat personalul

din aparatul propriu al Primăriei municipiului Brașov, în baza H.C.L. nr. 111/2004

și 584 din 22 noiembrie 2004, apreciind că în ceea ce privește plățile

efectuate în baza acestei din urmă hotărâri a Consiliului Local Brașov răspunderea

revine: primarului municipiului Brașov: S.G., șefului Serviciului buget: O.M.,

consilierului în cadrul Serviciului de contabilitate S.D.M. și petentului U.A.,

director D.A.P.L.

Cauza se află în prezent în

curs de soluționare, prin sentința civilă nr. 573 din 19 mai 2009 a

Tribunalului Brașov pronunțată în Dosarul 5308/62/2007 fiind respinsă, în primă

instanță, sesizarea Curții de Conturi pentru stabilirea răspunderii juridice

civile pentru prejudicii aduse bugetului local al Mun. Brașov.

Față de starea de fapt

reținută și expusă, astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, prima

instanță a mai reținut că, în mod judicios, a apreciat procurorul că în speță

nu există indiciile unei activități infracționale a intimaților G.I. și P.N. de

falsificare a H.C.L. nr. 584/2004 cu prilejul întocmirii ei și nici o

îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu ale acestora în legătură cu

modalitatea în care a fost aprobată această hotărâre.

Între proiectul de hotărâre

supus aprobării și hotărârea adoptată (H.C.L. 584/2004) nu există, în primul

rând, diferențe de conținut ci doar unele de formă, fiind preluată în

dispozitivul hotărârii sintagma folosită de inițiatorii proiectului în titlul

acesteia cu privire la destinația sumelor alocate: „cheltuieli în vederea funcționării

administrației publice locale” și nu „Cheltuieli de funcționare de care vor

beneficia salariații”, așa cum este menționată în proiect; hotărârea cuprinde

de asemenea și mențiunea că alocarea sumei menționate se va face „în limita

fondurilor existente la capitolul „autorități publice - cheltuieli materiale”.

Potrivit procesului verbal al ședinței Consiliului Local din data de 22

noiembrie 2004 a fost luat în discuție în forma: (pct. 34) „Proiect de hotărâre

privind aprobarea unor cheltuieli de funcționare pentru aparatul propriu al

Consiliului Local și serviciile publice subordonate Consiliului Local Brașov”.

De asemenea, din nici o

probă de la dosar nu rezultă ca vreunul dintre cei doi intimați, cu intenție,

să fi falsificat conținutul H.C.L. 584/2004 cu prilejul întocmirii ei, prin

atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului sau prin

omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări (hotărâre care de

altfel nici nu a fost întocmită sau redactată de ei) și nici nu rezultă că ar

fi dat dispoziție altor persoane să efectueze astfel de operațiuni.

Pe de altă parte, dincolo de

aspectele de netemeinicie sau nelegalitate ale unei astfel de hotărâri, care

puteau forma obiectul unei acțiuni în contencios administrativ, hotărârea în

discuție a fost adoptată de către consilierii locali și ea este rezultatul unei

decizii colective, expresia unor manifestări de voință despre care nu există

indicii că ar fi viciate și al cărei conținut nu este contestat de către consilierii

care au votat-o; din actele dosarului, nu rezultă ca, în procedura de adoptare

a H.C.L. 584/2004, vreunul dintre intimați să-și fi exercitat în mod abuziv sau

defectuos atribuțiile de serviciu, astfel încât activitatea lor nu se

circumscrie dispozițiilor art. 248 C. pen., chiar dacă hotărârea, prin

conținutul ei, ar putea fi considerată la un moment dat nelegală și ar putea

produce o pagubă în bugetul Consiliului Local; or, verificarea modului de adoptare

a hotărârii contestate și a legalității acesteia excede cadrului procesual de

față.

B. Împotriva acestei

sentințe, a declarat recurs petentul U.A., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, reiterând criticile din plângerea penală și plângerea adresată

instanței în baza art. 278/1 C. proc. pen.

Examinând recursul declarat de

petent sub toate aspectele, conform art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta

Curte apreciază că acesta este nefondat.

Instanța de fond a constatat

că situația de fapt reținută de procuror corespunde actelor premergătoare

administrate în prezenta cauză și că acesta a apreciat în mod corect că activitățile

desfășurate de intimați nu întrunesc elemente constitutive ale infracțiunilor

reclamate prin plângerea penală. Într-adevăr, din actele premergătoare

efectuate de procuror nu rezultă nici un indiciu în legătură cu exercitarea

abuzivă a atribuțiilor de serviciu de către intimați cu ocazia adoptării H.C.L.

584/2004, între proiectul de hotărâre supus aprobării și hotărârea adoptată

neexistând diferențe de conținut, fiind preluată în dispozitivul hotărârii

sintagma folosită de inițiatorii proiectului în titlul acesteia cu privire la

destinația sumelor alocate: „cheltuieli în vederea funcționării administrației

publice locale” iar nu „cheltuieli de funcționare de care vor beneficia

salariații”, așa cum este menționată în proiect; pe de altă parte, respectiva

hotărâre este rezultatul unei decizii colective, expresia unor manifestări de

voință despre care nu există indicii că ar fi viciate și al cărei conținut nu a

fost contestat de către consilierii care au votat-o. Împrejurarea că respectivi

consilieri au adoptat ulterior H.C.L. nr. 76/2006 nu înseamnă că H.C.L. nr. 584/2004

nu a exprimat voința lor, așa cum pretinde petentul; de altfel, H.C.L. nr. 76/2006

a fost anulată de instanța de contencios administrativ.

Totodată, în mod corect s-a

reținut că din înscrisurile aflate la dosar nu rezultă ca vreunul dintre

intimați, cu intenție, să fi falsificat conținutul H.C.L. 584/2004 cu prilejul

întocmirii ei sau că ar fi dat dispoziție altor persoane să efectueze astfel de

operațiuni, astfel că, în raport de toate aceste considerente, Curtea constată

că în cauză nu rezultă existența faptelor reclamate de către petent în sarcina

intimaților, deoarece aceștia și-au exercitat atribuțiile de serviciu cu

respectarea prevederilor legale, nu au falsificat conținutul H.C.L. 584/2004 cu

prilejul întocmirii ei, prin atestarea unor fapte sau împrejurări

necorespunzătoare adevărului sau prin omisiunea cu știință de a insera unele

date sau împrejurări și nici nu au dat dispoziție altor persoane să efectueze

astfel de operațiuni.

Ca atare, pentru aceste

considerente, constatând că atât rezoluția procurorului cât și sentința

pronunțată în cauză sunt legale și temeinice, văzând și dispozițiile art. 385/15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat iar

în baza art. 192 alin. (2) din același cod va obliga recurentul la cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul U.A. împotriva sentinței penale nr. 72/F din 31 august

2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul petiționar la

plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 04 noiembrie 2009.