ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3227/2010

Deliberând asupra recursului comercial de față, reține următoarele: Prin sentința nr. 1271 din data de 24 iunie 2009, judecătorul fondului din cadrul Tribunalului Dolj, secția comercială, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC F.P. SA în contradictoriu cu pârâta SC C.E. CRAIOVA SA; a respins, totodată, cererea de chemare în garanție formulată de pârâta SC C.E. CRAIOVA SA împotriva chematei în garanție

MINISTERUL ECONOMIEI – O.P.S.P.I.

În considerentele sentinței, judecătorul fondului a reținut că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 119.050,10 lei, reprezentând rest de dividende neachitate aferente anului 2005, precum și plata sumei de 3.409,24 lei cu titlu de dobândă legală calculată la acest debit până la data de 23 martie 2009, și în continuare până la achitarea debitului principal. S-a reținut că potrivit art. 9 alin. (1) lit. b) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, capitalul social al reclamantei este format din acțiunile deținute de O.P.S.P.I. la diverse societăți, printre acestea numărându-se și pârâta. Prin hotărârea A.G.A. nr. 4 din 29 mai 2006 a pârâtei SC C.E. CRAIOVA SA, la pct. 1.2, s-a aprobat, printre altele, și repartizarea dividendelor cuvenite pentru exercițiul financiar 2005, iar la pct. 6 s-a aprobat înscrierea în registrul acționarilor societății a pachetului de acțiuni de la O.P.S.P.I.

către reclamantă. În cursul concilierii prealabile, pârâta a recunoscut că reclamanta a dobândit în temeiul legii calitatea de acționar în cadrul societății, a precizat că este de acord cu plata dividendelor aferente anului 2005, în sumă de 565.927 lei, corespunzător pachetului de acțiuni deținute, dar nu este de acord cu plata dobânzii legale, motivat de faptul că nu i s-a prezentat modul de calcul și că Metodologia de restituire a dividendelor aferente anilor 2005 - 2006 s-a adoptat prin H.G. nr. 1484/2007. Judecătorul a mai reținut că pârâta a achitat cu O.P. nr. 5515 din 11 decembrie 2008 sume corespunzătoare dividendelor aferente anului 2005 ce se cuveneau reclamantei, în calitate de acționar.

A apreciat netemeinicia cererii reclamantei prin raportare la faptul că pârâta a contestat această sumă, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1111 C. civ., privind imputația plății, invocată de reclamantă în cererea introductivă. S-a mai reținut achitarea integrală a debitului principal, astfel că nu se impune acordarea dobânzii legale. În ce privește cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI ECONOMIEI – O.P.S.P.I., întemeiată pe faptul că sumele reprezentând dividendele aferente anului 2005 au fost deja achitate la termenul scadent către chemata în garanție, judecătorul a apreciat caracterul netemeinic al acesteia, prin raportare la soluția de respingere a cererii principale. Sentința de fond a fost apelată de reclamanta SC F.P.

SA BUCUREȘTI, care a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, criticile reclamantei vizând greșita aplicare a legii, apreciind că potrivit Legii nr. 247/2005 a devenit acționar al societății pârâte, astfel că i se cuveneau dividendele aferente anului 2005. Prin decizia nr. 3409/63/2009, completul de judecată din cadrul Curții de Apel Craiova, secția comercială, a respins apelul, ca nefondat, cu următoarele considerente: reclamanta a fost înființată prin H.G. nr. 1481/2005, iar potrivit prevederilor Legii nr. 247/2005, prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, capitalul social este considerat subscris și integral vărsat de statul român, prin efectul legii, O.P.S.P.I.

fiind mandatată să dispună transferul acțiunilor către reclamantă și înregistrarea acesteia ca acționar. În virtutea acestui mandat, s-a dispus transferul acțiunilor de la MINISTERUL ECONOMIEI către reclamantă, efectuându-se și înregistrarea reclamantei în registrul acționarilor. În adresa comunicată pârâtei, MINISTERUL ECOMONIEI a indicat ca repartizarea dividendelor se va face către minister, în lipsa actului normativ care să stabilească modul de repartizare a acestor dividende către instituțiile statului. În raport de aceste precizări, conținute în Ordinul nr. 357/2006 al Ministerului Economiei, în hotărârea A.G.A. s-a dispus repartizarea dividendelor către minister. Completul de apel a apreciat că pârâta a procedat în mod corect prin repartizarea dividendelor către minister.

În ce privește procedura de restituire a dividendelor pe anul 2005, completul de judecată a reținut prevederile H.G. nr. 1484/2007, care face trimitere la O.G. nr. 92/2003 pentru restituirea sumelor achitate ministerului cu titlu de dividende. S-a reținut în acest context că pârâta a efectuat toate demersurile prevăzute de actul normativ, depășirea termenului prevăzut de lege nedatorându-se culpei operatorului economic, care a parcurs toate etapele prevăzute de metodologia legală, depășirea fiind determinată de adoptarea cu întârziere, de către guvern, a acestei metodologii. Ca urmare, s-a constatat că cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale nu este fondată, negăsindu-și aplicarea prevederile art. 1111 C. civ., referitoare la imputația plății.

Decizia de apel a fost recurată de reclamanta SC F.P. SA, care a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârilor pronunțate în cauză în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată. Reclamanta a invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând decizia recurată, sub următoarele aspecte: - greșita interpretare a prevederilor legale ce reglementează transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor, arătând că acest transfer a avut loc prin efectul legii, dispozițiile art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 81/2007 fiind doar norme de interpretare a prevederilor Legii nr. 247/2005 sub acest aspect; - greșita reținere a corectei virări a dividendelor cu respectarea prevederilor legale, obligația de plată fiind stabilită prin lege la un termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, aspect confirmat prin Decizia nr. 1584/2009 pronunțată de Curtea Constituțională.

- aplicarea greșită a prevederilor art. 6 alin. (3) din H.G. nr. 1484/2007, fără a observa că aceste prevederi de recuperare a sumelor virate la bugetul de stat este condiționată de compensarea altor obligații fiscale restante. Prin întâmpinare, chemata în garanție MINISTERUL ECONOMIEI – O.P.S.P.I. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând că legea specială nu a stabilit și norme derogatorii cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor, fiind aplicabil, deci, regimul general reglementat de Legea nr. 31/1990, potrivit cărora dividendele care se cuvin după data transmiterii acțiunilor aparțin cesionarului, în afară de cazul în care părțile au convenit altfel; a apreciat aplicarea corectă a legii de către completul de apel, prin raportare la prevederile O.U.G.

nr. 81/2007 și ale H.G. nr. 1484/2007. A formulat întâmpinare și pârâta SC C.E. CRAIOVA SA, solicitând respingerea recursului, ca nefondat, arătând că reclamanta a dobândit calitatea de acționar la data de 30 mai 2006, astfel că în mod corect au fost achitate dividendele către minister, ulterior fiind urmată de procedura de recuperare a sumei de la același minister. Reclamanta a administrat proba cu înscrisuri, celelalte părți neavând de administrat probe noi. Analizându-se actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate și de apărările invocate se apreciază că recursul este fondat, pentru următoarele considerente: problema de drept ce trebuie dezlegată în prezenta cauză este aceea a dobândirii calității de acționar de către reclamantă, doar în raport de această stabilire de calitate putând fi analizat aspectul legat de modul de repartizare a dividendelor.

Analizând legislația incidentă, se apreciază că textul art. 9 1 din Legea nr. 247/2005, care prevede că prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, capitalul social inițial este considerat subscris și integral vărsat de statul român, prin efectul legii, sub condiția înregistrării SC F.P. SA la O.R.C., trebuie interpretat în sensul că de la data înregistrării reclamantei în registrul Comerțului aceasta a dobândit calitatea de acționar al societăților menționate în anexa la lege.

Prevederile legale ce vizează reglementarea transferului de la autoritatea ce deține acțiunile în numele statului către Fondul proprietatea nu sunt de natură a induce ideea că Fondul ar dobândi calitatea de acționar la societățile menționate în anexa la lege de la data efectivei realizări a acestui transfer; ele trebuie interpretate doar în sensul reglementării situațiilor la nivelul tuturor instituțiilor implicate, fără a aduce atingere, însă, dreptului Fondului de a fi proprietar al acțiunilor, prin efectul legii. În susținerea acestei teze, trebuie menționată dispoziția art. 9 1 alin. (3) din Legea nr. 247/2005, potrivit cărora „de la data constituirii F.P. și până la actualizarea registrelor acționarilor societăților comerciale, societăților naționale și companiilor naționale menționate în anexă, drepturile nepatrimoniale aferente acțiunilor transferate F.P.

se exercită de către Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, A.V.A.S., Ministerul Transporturilor, respectiv de către S.C.D.F.E.E.E. S.A.”. Se observă că textul legal stabilește, în fapt, o mandatare pentru autoritățile menționate de reprezentare a Fondului dar numai în ce privește drepturile nepatrimoniale aferente acțiunilor transmise Fondului. În consecință, singurul titular al dreptului asupra dividendelor, drept patrimonial, de creanță, decurgând din calitatea de acționar, este reclamanta care, așa cum s-a reținut, a devenit titularul dreptului de proprietate asupra acțiunilor prin efectul legii. În baza celor reținute, se apreciază că repartizarea dividendelor aferente anului 2005 către Ministerul Economiei nu a fost efectuată cu respectarea legii, dividendele trebuind a fi virate direct către reclamantă, în raport de numărul acțiunilor deținute în cadrul societății.

Se reține că în cauză, repartizarea dividendelor a fost efectuată către Ministerul Economiei, fiind plătite acestei instituții drepturile constând în dividende. Având în vedere că reclamanta era singurul titular al dreptului de proprietate asupra acțiunilor, în procentul stabilit prin Legea nr. 247/2005, aceasta era cea care trebuia să încaseze sumele repartizate cu titlu de dividende, sumele urmând a fi plătite reclamantei în termenul stabilit prin hotărârea A.G.A., dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat [(art. 67 alin. (2) teza i din Legea nr. 31/1990)]. Se reține, totodată, că la data de 11 decembrie 2008, pârâta a achitat reclamantei suma ce i se cuvenea acesteia cu titlu de dividende.

Însă, reclamanta a operat în mod greșit imputația plății în condițiile prevăzute de art. 1111 C. civ., debitoarea obligației indicând expres pe ordinul de plată că suma virată reprezintă dividendele aferente anului 2005. În schimb, nu poate fi înlăturat dreptul reclamantei la dobânzi legale, art. 67 alin. (2) teza finală din Legea nr. 31/1990 stipulând că dacă nu a fost respectat termenul de plată, stabilit prin hotărâre, sau cel legal de 6 luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat, societatea comercială va plăti daune interese pentru perioada de întârziere, la nivelul dobânzii legale. În consecință, se apreciază temeinicia cererii de recurs doar în ceea ce privește dobânda legală, fiind reținut că debitul principal, dividendele au fost achitate.

Astfel, în raport de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de reclamantă va fi admis. Decizia de apel va fi casată, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare la completul de apel, cu aplicarea prevederilor art. 315 C. proc. civ., pentru următoarele considerente: în raport de aspectul reținut ca întemeiat din recursul reclamantei, se impune efectuarea unui nou calcul al dobânzii legale datorate de pârâtă, eventual prin efectuarea unei expertize de specialitate, ce va viza nivelul dobânzi pentru perioada dintre data stabilită în hotărârea A.G.A. pentru repartizarea dividendelor, sau data rezultată după expirarea termenului prevăzut de art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 și data la care au fost achitate dividendele către reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC F.P. SA BUCUREȘTI împotriva deciziei nr. 287 din 17 decembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2010.