ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3227/2010

Deliberând asupra recursului

comercial de față, reține următoarele:

Prin sentința nr. 1271 din data de

24 iunie 2009, judecătorul fondului din cadrul Tribunalului Dolj, secția comercială,

a respins acțiunea formulată de reclamanta SC F.P. SA în contradictoriu cu

pârâta SC C.E. CRAIOVA SA; a respins, totodată, cererea de chemare în garanție

formulată de pârâta SC C.E. CRAIOVA SA împotriva chematei în garanție

MINISTERUL ECONOMIEI – O.P.S.P.I.

În considerentele sentinței,

judecătorul fondului a reținut că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la

plata sumei de 119.050,10 lei, reprezentând rest de dividende neachitate

aferente anului 2005, precum și plata sumei de 3.409,24 lei cu titlu de dobândă

legală calculată la acest debit până la data de 23 martie 2009, și în

continuare până la achitarea debitului principal. S-a reținut că potrivit art. 9

alin. (1) lit. b) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, capitalul social al

reclamantei este format din acțiunile deținute de O.P.S.P.I. la diverse

societăți, printre acestea numărându-se și pârâta. Prin hotărârea A.G.A. nr. 4

din 29 mai 2006 a pârâtei SC C.E. CRAIOVA SA, la pct. 1.2, s-a aprobat, printre

altele, și repartizarea dividendelor cuvenite pentru exercițiul financiar 2005,

iar la pct. 6 s-a aprobat înscrierea în registrul acționarilor societății a

pachetului de acțiuni de la O.P.S.P.I. către reclamantă. În cursul concilierii

prealabile, pârâta a recunoscut că reclamanta a dobândit în temeiul legii

calitatea de acționar în cadrul societății, a precizat că este de acord cu

plata dividendelor aferente anului 2005, în sumă de 565.927 lei, corespunzător

pachetului de acțiuni deținute, dar nu este de acord cu plata dobânzii legale,

motivat de faptul că nu i s-a prezentat modul de calcul și că Metodologia de

restituire a dividendelor aferente anilor 2005 - 2006 s-a adoptat prin H.G. nr.

1484/2007.

Judecătorul a mai reținut că pârâta

a achitat cu O.P. nr. 5515 din 11 decembrie 2008 sume corespunzătoare

dividendelor aferente anului 2005 ce se cuveneau reclamantei, în calitate de

acționar.

A apreciat netemeinicia cererii

reclamantei prin raportare la faptul că pârâta a contestat această sumă, astfel

că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1111 C. civ., privind imputația plății,

invocată de reclamantă în cererea introductivă. S-a mai reținut achitarea

integrală a debitului principal, astfel că nu se impune acordarea dobânzii

legale.

În ce privește cererea de chemare în

garanție a MINISTERULUI ECONOMIEI – O.P.S.P.I., întemeiată pe faptul că sumele

reprezentând dividendele aferente anului 2005 au fost deja achitate la termenul

scadent către chemata în garanție, judecătorul a apreciat caracterul netemeinic

al acesteia, prin raportare la soluția de respingere a cererii principale.

Sentința de fond a fost apelată de

reclamanta SC F.P. SA BUCUREȘTI, care a solicitat admiterea apelului și

schimbarea sentinței în sensul admiterii cererii de chemare în judecată,

criticile reclamantei vizând greșita aplicare a legii, apreciind că potrivit

Legii nr. 247/2005 a devenit acționar al societății pârâte, astfel că i se

cuveneau dividendele aferente anului 2005.

Prin decizia nr. 3409/63/2009,

completul de judecată din cadrul Curții de Apel Craiova, secția comercială, a

respins apelul, ca nefondat, cu următoarele considerente: reclamanta a fost

înființată prin H.G. nr. 1481/2005, iar potrivit prevederilor Legii nr. 247/2005,

prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, capitalul social este

considerat subscris și integral vărsat de statul român, prin efectul legii,

O.P.S.P.I. fiind mandatată să dispună transferul acțiunilor către reclamantă și

înregistrarea acesteia ca acționar. În virtutea acestui mandat, s-a dispus

transferul acțiunilor de la MINISTERUL ECONOMIEI către reclamantă,

efectuându-se și înregistrarea reclamantei în registrul acționarilor. În adresa

comunicată pârâtei, MINISTERUL ECOMONIEI a indicat ca repartizarea dividendelor

se va face către minister, în lipsa actului normativ care să stabilească modul

de repartizare a acestor dividende către instituțiile statului. În raport de

aceste precizări, conținute în Ordinul nr. 357/2006 al Ministerului Economiei,

în hotărârea A.G.A. s-a dispus repartizarea dividendelor către minister.

Completul de apel a apreciat că

pârâta a procedat în mod corect prin repartizarea dividendelor către minister.

În ce privește procedura de

restituire a dividendelor pe anul 2005, completul de judecată a reținut

prevederile H.G. nr. 1484/2007, care face trimitere la O.G. nr. 92/2003 pentru

restituirea sumelor achitate ministerului cu titlu de dividende. S-a reținut în

acest context că pârâta a efectuat toate demersurile prevăzute de actul

normativ, depășirea termenului prevăzut de lege nedatorându-se culpei

operatorului economic, care a parcurs toate etapele prevăzute de metodologia

legală, depășirea fiind determinată de adoptarea cu întârziere, de către

guvern, a acestei metodologii.

Ca urmare, s-a constatat că cererea

reclamantei de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale nu este fondată,

negăsindu-și aplicarea prevederile art. 1111 C. civ., referitoare la imputația

plății.

Decizia de apel a fost recurată de

reclamanta SC F.P. SA, care a solicitat admiterea recursului, modificarea

hotărârilor pronunțate în cauză în sensul admiterii cererii astfel cum a fost

formulată.

Reclamanta a invocat prevederile art.

304 pct. 9 C. proc. civ., criticând decizia recurată, sub următoarele aspecte:

- greșita interpretare a

prevederilor legale ce reglementează transferul dreptului de proprietate asupra

acțiunilor, arătând că acest transfer a avut loc prin efectul legii,

dispozițiile art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 81/2007 fiind doar norme de

interpretare a prevederilor Legii nr. 247/2005 sub acest aspect;

- greșita reținere a corectei virări

a dividendelor cu respectarea prevederilor legale, obligația de plată fiind

stabilită prin lege la un termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a

Legii nr. 247/2005, aspect confirmat prin Decizia nr. 1584/2009 pronunțată de

Curtea Constituțională.

- aplicarea greșită a prevederilor art.

6 alin. (3) din H.G. nr. 1484/2007, fără a observa că aceste prevederi de

recuperare a sumelor virate la bugetul de stat este condiționată de compensarea

altor obligații fiscale restante.

Prin întâmpinare, chemata în

garanție MINISTERUL ECONOMIEI – O.P.S.P.I. a solicitat respingerea recursului,

ca nefondat, arătând că legea specială nu a stabilit și norme derogatorii cu

privire la transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor, fiind

aplicabil, deci, regimul general reglementat de Legea nr. 31/1990, potrivit

cărora dividendele care se cuvin după data transmiterii acțiunilor aparțin

cesionarului, în afară de cazul în care părțile au convenit altfel; a apreciat

aplicarea corectă a legii de către completul de apel, prin raportare la

prevederile O.U.G. nr. 81/2007 și ale H.G. nr. 1484/2007.

A formulat întâmpinare și pârâta SC

C.E. CRAIOVA SA, solicitând respingerea recursului, ca nefondat, arătând că

reclamanta a dobândit calitatea de acționar la data de 30 mai 2006, astfel că

în mod corect au fost achitate dividendele către minister, ulterior fiind

urmată de procedura de recuperare a sumei de la același minister.

Reclamanta a administrat proba cu

înscrisuri, celelalte părți neavând de administrat probe noi.

Analizându-se actele și lucrările

dosarului în raport de criticile formulate și de apărările invocate se

apreciază că recursul este fondat, pentru următoarele considerente: problema de

drept ce trebuie dezlegată în prezenta cauză este aceea a dobândirii calității

de acționar de către reclamantă, doar în raport de această stabilire de calitate

putând fi analizat aspectul legat de modul de repartizare a dividendelor.

Analizând legislația incidentă, se

apreciază că textul art. 9

1

din Legea nr. 247/2005, care prevede că

prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările

și completările ulterioare, capitalul social inițial este considerat subscris

și integral vărsat de statul român, prin efectul legii, sub condiția

înregistrării SC F.P. SA la O.R.C., trebuie interpretat în sensul că de la data

înregistrării reclamantei în registrul Comerțului aceasta a dobândit calitatea

de acționar al societăților menționate în anexa la lege. Prevederile legale ce

vizează reglementarea transferului de la autoritatea ce deține acțiunile în

numele statului către Fondul proprietatea nu sunt de natură a induce ideea că

Fondul ar dobândi calitatea de acționar la societățile menționate în anexa la

lege de la data efectivei realizări a acestui transfer; ele trebuie

interpretate doar în sensul reglementării situațiilor la nivelul tuturor instituțiilor

implicate, fără a aduce atingere, însă, dreptului Fondului de a fi proprietar

al acțiunilor, prin efectul legii.

În susținerea acestei teze, trebuie

menționată dispoziția art. 9

1

alin. (3) din Legea nr. 247/2005,

potrivit cărora „de la data constituirii F.P. și până la actualizarea

registrelor acționarilor societăților comerciale, societăților naționale și

companiilor naționale menționate în anexă, drepturile nepatrimoniale aferente

acțiunilor transferate F.P. se exercită de către Ministerul Economiei și

Finanțelor, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, A.V.A.S.,

Ministerul Transporturilor, respectiv de către S.C.D.F.E.E.E. S.A.”. Se observă

că textul legal stabilește, în fapt, o mandatare pentru autoritățile menționate

de reprezentare a Fondului dar numai în ce privește drepturile nepatrimoniale

aferente acțiunilor transmise Fondului.

În consecință, singurul titular al

dreptului asupra dividendelor, drept patrimonial, de creanță, decurgând din

calitatea de acționar, este reclamanta care, așa cum s-a reținut, a devenit

titularul dreptului de proprietate asupra acțiunilor prin efectul legii.

În baza celor reținute, se apreciază

că repartizarea dividendelor aferente anului 2005 către Ministerul Economiei nu

a fost efectuată cu respectarea legii, dividendele trebuind a fi virate direct

către reclamantă, în raport de numărul acțiunilor deținute în cadrul

societății.

Se reține că în cauză, repartizarea

dividendelor a fost efectuată către Ministerul Economiei, fiind plătite acestei

instituții drepturile constând în dividende. Având în vedere că reclamanta era

singurul titular al dreptului de proprietate asupra acțiunilor, în procentul

stabilit prin Legea nr. 247/2005, aceasta era cea care trebuia să încaseze

sumele repartizate cu titlu de dividende, sumele urmând a fi plătite

reclamantei în termenul stabilit prin hotărârea A.G.A., dar nu mai târziu de 6

luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului

financiar încheiat [(art. 67 alin. (2) teza i din Legea nr. 31/1990)].

Se reține, totodată, că la data de

11 decembrie 2008, pârâta a achitat reclamantei suma ce i se cuvenea acesteia

cu titlu de dividende. Însă, reclamanta a operat în mod greșit imputația plății

în condițiile prevăzute de art. 1111 C. civ., debitoarea obligației indicând

expres pe ordinul de plată că suma virată reprezintă dividendele aferente

anului 2005. În schimb, nu poate fi înlăturat dreptul reclamantei la dobânzi

legale, art. 67 alin. (2) teza finală din Legea nr. 31/1990 stipulând că dacă

nu a fost respectat termenul de plată, stabilit prin hotărâre, sau cel legal de

6 luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului

financiar încheiat, societatea comercială va plăti daune interese pentru

perioada de întârziere, la nivelul dobânzii legale.

În consecință, se apreciază

temeinicia cererii de recurs doar în ceea ce privește dobânda legală, fiind

reținut că debitul principal, dividendele au fost achitate.

Astfel, în raport de dispozițiile art.

312 C. proc. civ., recursul declarat de reclamantă va fi admis.

Decizia de apel va fi casată, iar

cauza va fi trimisă spre rejudecare la completul de apel, cu aplicarea

prevederilor art. 315 C. proc. civ., pentru următoarele considerente: în raport

de aspectul reținut ca întemeiat din recursul reclamantei, se impune efectuarea

unui nou calcul al dobânzii legale datorate de pârâtă, eventual prin efectuarea

unei expertize de specialitate, ce va viza nivelul dobânzi pentru perioada

dintre data stabilită în hotărârea A.G.A. pentru repartizarea dividendelor, sau

data rezultată după expirarea termenului prevăzut de art. 67 alin. (2) din

Legea nr. 31/1990 și data la care au fost achitate dividendele către

reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta

SC F.P. SA BUCUREȘTI împotriva deciziei nr. 287 din 17 decembrie 2009 a Curții

de Apel Craiova, secția comercială, pe care o casează și trimite cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 12 octombrie 2010.