ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 417/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată, la data de 6 iunie 2006, reclamanta SC F.P. SA a chemat în judecată pe pârâta SC O.T. SA solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se dispună anularea art. 2 alin. (1) din Hotărârea nr. 1/2006 a A.G.A.; pârâta să fie obligată la distribuirea dividendelor aferente pentru anul 2005 acționarilor înregistrați în Registrul acționarilor la data de înregistrare stabilită la data de 26 mai 2006 proporțional cu numărul de acțiuni deținute, obligarea pârâtei să menționeze în Registrul Comerțului și să publice în M. Of. al României hotărârea irevocabilă de anulare a hotărârii menționate.

În susținerea cererii reclamanta a arătat că are calitatea de acționar al pârâtei prin preluarea acțiunilor deținute de Ministerul Economiei și Comerțului în temeiul art. 9 pct. b) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 și pct. 1.20 din Anexa la același titlu, iar prin hotărârea contestată a fost aprobată repartizarea profitului aferent exercițiului financiar 2005, fixarea dividendului pe acțiune, stabilirea termenului și a modalităților de plată a dividendelor către acționari. A mai arătat reclamanta că înțelege să atace art. 2 alin. (1) din Hotărârea A.G.E.A. nr. 1/2006 prin care s-a condiționat plata dividendelor aferente acțiunilor de la intrarea în vigoare a unui act normativ sau de la încheierea unei convenții până la data de depunere a situației financiare între Ministerul Economiei și Comerțului și Fondul Proprietatea.

Susține reclamanta că au fost încălcate dispozițiile legale privind distribuirea dividendelor reglementate expres de art. 238 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital și art. 67 alin. (6) precum și art. 123 alin. (2) și (3) din Legea nr. 31/1990. La data de 25 iulie 2006 Ministerul Economiei și Comerțului a formulat cerere de intervenție în interes propriu, invocând în cuprinsul acesteia excepția tardivității acțiunii în anulare iar pe fond a solicitat a se constata că i se cuvin dividendele aferente anului 2005, în condițiile în care a avut calitatea de acționar al SC O. T. SA până la momentul constituirii SC F.P. SA, la data de 28 decembrie 2005, iar hotărârea contestată este legală și temeinică.

La data de 19 septembrie 2006 cererea de intervenție în interes propriu a fost admisă, în principiu, iar pentru sentința nr. 7110 din 31 octombrie 2006 Tribunalul Constanța a respins excepția tardivității formulării cererii, ca nefondată, a admis în parte acțiunea a dispus anularea art. 2 alin. (1) din Hotărârea A.G.A. nr. 1/2006 și a respins capătul de cerere privind obligarea la distribuirea dividendelor ca inadmisibil. Totodată, a respins, ca nefondată, cererea de intervenție în interes propriu. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că acțiunea în anulare a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. Pe fondul pricinii s-a reținut că F.P.

a luat ființă prin Legea nr. 247/2005 și H.G. nr. 1481/2005 la data de 28 decembrie 2005, urmând a avea regimul juridic prevăzut de Legea nr. 297/2004 și Legea nr. 31/1990, capitalul social al acestuia urmând a fi constituit conform art. 9 din Legea nr. 247/2005 printre altele și 10 % din acțiunile SC O.T. SA. S-a apreciat că SC F.P.

SA a fost înregistrat ca acționar la data de referință 8 mai 2006 având dreptul la dividende întrucât cesiunea s-a realizat prin efectul legii, iar părțile nu au încheiat nici o convenție ulterioară prin care să stipuleze cu privire la dreptul la dividende cuvenit pentru anul 2005. S-a mai reținut că în mod nelegal s-a statuat în cadrul hotărârii contestate în sensul prorogării stabilirii dreptului la dividende pentru reclamantă, în funcție de împrejurările ulterioare acestei hotărâri de natură a califica astfel situația de fapt și de drept de la momentul întrunirii acționarilor la ședința din 26 mai 2006, față de dispozițiile art. 67 alin. (6) din Legea nr. 31/1990. Față de dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990 instanța a reținut inadmisibilitatea capătului de cerere referitor la obligarea pârâtei la distribuirea dividendelor aferente anului 2005 cu motivarea imposibilității substituirii voinței societare.

Împotriva acestei hotărâri a promovat apel A.V.A.S. criticile vizând modul de soluționare a cererii de intervenție apreciind că unul din motivele principale pentru fundamentarea cererii a fost chiar lipsa calității de acționar al reclamantei la SC O.T. SA având în vedere că nu s-a respectat procedura prevăzută de Legea nr. 31/1990. De asemenea, se susține că în mod greșit instanța nu a examinat aspectele legate de votarea sa în cadrul A.G.A., respectiv votarea împotriva hotărârii luate cu privire la repartizarea profitului. Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 109 din 3 mai 2007, a respins apelul ca nefondat. În fundamentarea soluției, instanța de control judiciar a reținut că potrivit Legii nr. 247/2005 F.P.

are calitatea de acționar semnificativ al SC O.T. SA cu o cotă de 10 % din capitalul social întrucât în temeiul acestei legi transferul către F.P. a acțiunilor M.E.C. au operat de drept la momentul înființării F.P. S-au înlăturat susținerile apelantei referitoare la aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 98 din Legea nr. 31/1990 întrucât dreptul de proprietate asupra acțiunilor deținute de M.E.C. a fost transmis către F.P. de drept de la data constituirii acesteia 28 decembrie 2005 prin efectul Legii nr. 247/2005 care constituie dispoziții speciale ce derogă de la cele de drept comun. În atare condiții s-a reținut că în mod justificat instanța de fond în considerarea dispozițiilor art. 64 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 a concluzionat asupra împrejurării că SC F.P.

SA are dreptul la dividende, întrucât cesiunea s-a realizat prin efectul legii, chiar dacă înregistrarea ca acționar s-a făcut la data de 8 mai 2006. Critica referitoare la omisiunea instanței de a fi soluționat excepția lipsei calității procesuale active a SC F.P. SA a fost înlăturată motivat de faptul că o astfel de excepție nu a fost ridicată prin cererea de intervenție dedusă judecății și nici chiar în cursul desfășurării procesului în fața primei instanțe. Cu petiția înregistrată, la data de 16 iulie 2007, A.V.A.S. a declarat recurs împotriva soluției instanței de apel criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Astfel, se susține că în mod eronat a reținut instanța îndeplinirea condițiilor art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, întrucât SC F.P.

SA a solicitat ulterior ședinței adunării generale a acționarilor să se insereze în procesul, verbal votul său împotriva art. 2 alin. (1) din hotărârea A.G.A. atacată. De asemenea, se arată că prin apărările formulate de A.V.A.S. se impunea punerea în discuție a calității procesuale active a reclamantei și a neaplicării dispozițiilor art. 98 din Legea nr. 31/1990, și înlăturarea aplicabilității prevederilor art. 67 alin. (6) din Legea nr. 31/1990. Instanța de apel, susține recurenta, deși afirmă faptul că acțiunile SC O.T. SA s-au transferat de drept SC F.P. SA înțelegând să înlăture aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 31/1990, totuși concluzionează faptul că părțile implicate nici nu au perfectat nici o convenție ulterioară referitoare la dreptul la dividendelor cuvenit pentru anul 2005. Recursul este nefondat.

Potrivit art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție în termen de 15 zile de la data publicării în M. Of. de către oricare dintre acționari care nu au luat parte la adunarea generală sau care a votat contra și au cerut să se insereze în procesul-verbal al ședinței. Susținerea recurentei potrivit căreia intimata nu și-ar fi exprimat votul negativ cu privire la hotărârea luată în cadrul A.G.A. din data de 26 mai 2006 și nu ar fi cerut să se insereze acest aspect în procesul-verbal al A.G.A. nu poate fi primită atâta timp cât așa cum rezultă din conținutul adresei nr. 1336 din 5 iunie 2006 SC O.T. SA către M.E.C.

s-a menționat expres faptul că F.P a votat împotriva modalităților de atribuire și plată a dividendelor conform propunerii M.E.C. Aceste precizări nu contravin hotărârii luate de acționari în cadrul A.G.A. din 26 mai 2006 fac parte integrantă din aceasta. De asemenea, urmează a fi înlăturată și critica potrivit căreia instanțele ar fi omis să soluționeze excepția lipsei calității procesuale active a F.P., întrucât această excepție nu a fost invocată și nici ridicată din oficiu. Pe de altă parte, în temeiul Legii nr. 247/2005 în baza H.G. nr. 1481/2005 s-a înființat F.P. Potrivit acestei reglementări capitalul social inițial al societății la înființare este constituit din activele prevăzute la art. 9 având calitatea de acționar semnificativ al SC O.T.

SA cu o cotă de 10 % din capitalul social transferul acțiunilor M.E.C. către intimată operând de drept la momentul înființării sale. De altfel, din extrasul de cont emis de B.V. București depus la dosarul cauzei rezultă că F.P. figurează în calitate de acționar al O.T. Potrivit art. 67 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 dreptul de a beneficia de dividendele aferente acțiunilor transferate aparține cesionarului (F.P.) și nu cedentul (M.E.C. /A.V.A.S.) cu excepția cazului în care părțile au convenit altfel. Recurenta a invocat dispozițiile art. 98 din Legea nr. 31/1990, dispoziție ce nu se aplică în speță întrucât dreptul de proprietate asupra acțiunilor deținute de M.E.C. a fost transmis către F.P.

de drept de la data constituirii acestuia (28 decembrie 2005) prin efectul Legii nr. 247/2005. Dispozițiile acestei legi sunt dispoziții speciale, care derogă de la cele de drept comun prevăzute de Legea nr. 31/1990. De altfel, art. 98 din Legea nr. 31/1990 se referă la ipoteza în care transferul de acțiuni are o bază contractuală. Or, în cazul de față, transferul s-a produs de drept în temeiul legii și nu în temeiul vreunei convenții ce ar fi intervenit între subscrisa și M.E.C. De altfel, din conținutul dispozițiilor Legii nr. 247/2005 rezultă că transferul acțiunilor a avut loc „ope legis” fără a mai fi necesară încheierea unor convenții de transfer, potrivit dreptului comun. Față de cele arătate văzând dispozițiile art. 312 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenta A.P.V.A.S. București, împotriva deciziei nr. 109/ COM din 3 mai 2007, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2008.