ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.02.2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 677/2011

HOTĂRÂRE
15.02.2011
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 677/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra

recursului de față :

Din

examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele :

I.-

Obiectul cauzei și hotărârea pronunțată de Tribunalul Sibiu ca primă instanță.

1.

Prin acțiunea introductivă înregistrată la data de 25 martie 2009 pe rolul

Tribunalului Sibiu, reclamanta SC F.P. SA, denumită în continuare F.P., a

solicitat obligarea pârâtei S.N.T.G.N.T. SA la plata sumei de 9.634.993,09 lei

reprezentând valoarea dividendelor cuvenite, aferente anului 2005 și a sumei de

2.325.926,93 lei reprezentând dobânda legală comercială aferentă dividendelor

neachitate acumulate , până la data de 23 martie 2009, sumă ce urmează a fi

actualizată până la data plății efective.

Potrivit reclamantei, prin efectul prevederilor Titlului

VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și

justiției, cu modificările și completările ulterioare a dobândit de drept calitatea

de acționar la societățile menționate în anexă, inclusiv la S.N.T.G.N.T. SA,

deținând o cotă de 15% din capitalul social al acestei societăți.

În același sens, reclamanta arată că în H.G. nr. 1481/2005

de înființare a F.P. se prevede expres că „La înființarea SC F.P. SA capitalul

social este constituit din activele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)-e)

din titlul VII al Legii nr. 247/2005.

Potrivit susținerilor reclamantei, SC F.P. SA a fost

înmatriculată în Registrul Comerțului la data de 28 decembrie 2005 conform

încheierii nr. 21988 a judecătorului delegat de pe lângă Oficiul Registrului

Comerțului, devenind acționar de drept al S.N.T.G.N.T. SA ceea ce-i conferă și

dreptul la dividendele stabilite prin hotărârea Adunării Generale a

Acționarilor S.N.T.G.N.T. SA nr. 3 din 18 mai 2006 de repartizare a

beneficiilor obținute de societate în exercițiul financiar 2005.

Susține reclamanta că în condițiile în care la data

adoptării hotărârii din 18 mai 2006, SC F.P. SA avea calitatea de acționar al

societății pârâte, în temeiul art. 67 din Legea nr. 31/1990, societatea îi

datorează dividendele cuvenite pentru anul 2005 potrivit cotei de participare la

capitalul social, respectiv suma de 9.634.993 lei.

la termenul din data de 21 mai 2009, aceasta a invocat în apărare excepția

lipsei calității procesual active a reclamantei și excepția inadmisibilității

activității.

Potrivit pârâtei la data adoptării hotărârii

nr.3/2006 de adunarea generală, reclamanta nu avea calitatea de acționar al S.N.T.G.N.T.

SA, calitate pe care a dobândit-o doar la 30 mai 2006 când a fost înregistrat

în Registrul acționarilor contractul de cesiune de acțiune încheiat între Ministerul

Economiei si Comerțului - O.P.S.P.I. în calitate de cedent și SC F.P. SA în

calitate de cesionar, context în care dividendele cuvenite statului ca unic

acționar prin Ministerul Economiei si Comerțului au fost atribuite și virate

acestuia.

Totodată pârâta S.N.T.G.N.T. SA, a formulat, în

temeiul art. 60 C. proc. civ. o cerere de chemare în garanție a Ministerului

Economiei (MEC) prin O.P.S.P.I. solicitând ca în situația în care ar cădea în pretenții

să fie obligat chematul în garanție la sumele solicitate de reclamanta, sume

plătite de societate printr-un număr de șase ordine de plată în perioada 22

septembrie 2006 - 4 octombrie 2006.

Astfel investit, Tribunalul Sibiu, secția comercială

și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1545/C din 29

octombrie 2009 a respins excepția lipsei calității procesual active a

reclamantei și pe fond a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca nefondată

și pe cale de consecință și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta S.N.T.G.N.T.

SA.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut,

în esență, că reclamanta SC F.P. SA a făcut dovada cu certificatul emis de

Oficiul Registrului Comerțului că este acționar la societatea pârâtă ceea ce îi

conferă legitimare procesual activă în cererea formulată în temeiul art. 67 din

Legea nr. 31/1990 republicată (LSC).

Pe fondul cauzei, tribunalul reține că reclamanta a

dobândit calitatea de acționar la data de 30 mai 2006 dată la care s-a

înregistrat în Registrul Acționarilor S.N.T.G.N.T. SA, contractul de cesiune

acțiuni încheiat cu Ministerul Economiei si Comerțului - O.P.S.P.I. și prin

urmare nu este îndreptățită la dividendele aferente anului financiar 2005.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, prin decizia

nr. 1010/85 din 9 aprilie 2010 a respins ca nefondat apelul declarat de

reclamantă și a admis apelul pârâtei cu privire la acordarea cheltuielilor de

judecată efectuate la fond în sensul obligării reclamantei la plata sumei de

25.824,94 lei cheltuieli de judecată ocazionate în primă instanță reprezentând onorariu

de avocat și cheltuieli de deplasare.

Instanța de control judiciar confirmă ca legală

dezlegarea dată de prima instanță cu privire la data la care reclamanta a devenit

acționar la societatea pârâtă, respectiv data înregistrării în Registrul

acționarilor a contractului de cesiune acțiuni.

Totodată instanța constată că dispozițiile art. 123 alin.

(3) din Legea nr. 31/1990 și art. 98 alin. (1) din aceiași lege sunt pe deplin

aplicabile cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra acțiunilor

și a dreptului acționarilor de a se încasa dividende.

În sprijinul aceleiași concluzii, instanța constată

că prin hotărârea din 3/2006 de distribuire a dividendelor către Ministerul

Economiei si Comerțului - O.P.S.P.I. reclamanta a fost exclusă de la plata

dividendelor, astfel că dacă ar fi avut calitatea de acționar, ar fi avut și

posibilitatea atacării hotărârii în condițiile prescrise de art. 132 din Legea

nr. 31/1990.

Cu privire la apelul pârâtei, instanța constată că această

parte este îndreptățită numai la plata onorariu de avocat și cheltuielile de

deplasare, ca sume neacordate de prima instanță, deoarece taxa de timbru în

sumă de 122.795,72 lei achitată urmare promovării cererii de chemare în

garanție nu poate fi solicitată în temeiul art. 274 C. proc. civ., cererea de

chemare în garanție fiind respinsă.

III - Recursul. Motivele de recurs.

termen legal, atât reclamanta SC F.P. SA cât și pârâta S.N.T.G.N.T. SA.

Recurenta reclamantă și-a întemeiat recursul pe motivul

de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. vizând încălcarea și

aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente în cauză care reglementează

modul de înființare a Fondului respectiv Titlul VII al Legii nr. 247/2005, H.G.

nr. 1481/2005 precum și prevederile generale din Legea nr. 31/1990 cu privire

la dreptul acționarilor la dividende și plata acestora.

Argumentele recurentei s-au întemeiat pe dispozițiile

art. 3 lit. b) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 potrivit cărora scopul

înființării și privatizării F.P. a fost de a asigura statului mijlocul de despăgubire

a foștilor proprietari prin transferarea unor active ale statului în capitalul

social al fondului de la data constituirii sale prin H.G. nr. 1481/2005, ceea

ce impune concluzia, în opinia recurentei, a dobândirii de drept a proprietății

asupra acțiunilor de la data înregistrării Fondului ca societate comercială în

registrul comerțului.

Potrivit recurentei, cu ocazia modificării Titlul VII

al legii prin O.U.G. nr. 81/2007 s-a tranșat definitiv orice dispută cu privire

la calitatea sa de acționar în temeiul legii, prin dispozițiile art.9

1

care prevăd expres principiul dobândirii de drept a acțiunilor prin efectul

legii, principiu care a fost menținut și în cazul transferurilor ulterioare de

acțiuni.

Sub acest aspect recurenta consideră că instanța de

apel nu răspunde direct susținerilor sale, confirmând teza pârâtei cu privire

la dobândirea calității de acționar de la data cesiunii de creanțe, deși de

principiu acțiunile pot fi dobândite și prin alte moduri, condiția înscrierii

în registrul acționarilor este necesară pentru opozabilitatea operațiunii față de

terți.

Și argumentul instanței de apel referitor la neatacarea

hotărârii AGA nr. 3 din 18 mai 2006 este criticat, recurenta susține că

potrivit dispozițiilor Legii nr. 31/1990 AGA nu are competența de a stabili calitatea

de acționar și nici posibilitatea de a confirma sau infirma această calitate,

iar obiectivul urmărit de AGA din 18 mai 2006 a fost de aprobare a situațiilor

financiare și de repartizare a dividendelor.

Cu referire la Ordinul Ministerul Economiei și Comerțului nr. 366/2006 în legătură cu care instanța de apel

constată că nu a fost atacat în contencios administrativ, recurenta susține că

acest ordin reprezintă mandatul pe care Ministerul Economiei și Comerțului l-a

dat reprezentantului său cu privire la votul în AGA, și prin urmare condiția

impusă de instanța de apel apare ca lipsită de temei legal.

Concluzionând, recurenta solicită admiterea

recursului, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului declarat împotriva

sentinței pronunțate de tribunal și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a

fost formulată.

apel pe aspectul neacordării tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de

proces, respectiv a taxei de timbru în sumă de 122.795 lei plătită de societate

pentru cererea de chemare în garanție, apreciind că au fost încălcate

dispozițiile art. 274 C. proc. civ.

În acest sens recurenta pârâtă a solicitat modificarea

în parte a deciziei și obligarea reclamantei și la plata acestei sume achitate cu

titlu de taxe de timbru.

decizia atacată constată următoarele:

7.1. Recursul declarat de recurenta reclamantă F.P. este

fondat pentru motivul de nelegalitate vizând încălcarea și aplicarea greșită a reglementărilor

legale speciale incidente în cauză.

Chestiunea de drept de a cărei dezlegare depinde soluționarea

cauzei privește dobândirea calității de acționar a reclamantei recurente la

societatea pârâtă și pe cale de consecință dreptul la dividende conferit de

art. 67 din Legea nr. 31/1990 respectiv dividendele cuvenite pentru anul

financiar 2005 potrivit cotei de participare la capitalul social.

7.2. Dispozițiile legale pertinente soluționării

prezentei cauzei sunt cuprinse în Legea nr. 247/2005 privind reforma în

domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente,

respectiv Titlul VII din lege; H.G. nr. 1481/2005 publicată în M.Of. Partea I

nr. 1092 din 5 decembrie 2005; O.U.G. nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii

de acordare a despăgubirilor.

7.3. Potrivit dispozițiilor cuprinse în Titlul VII

din Legea nr. 247/2005, art. 2, art. 3 și art. 6, F.P. este acea entitate

juridică destinată realizării plății prin echivalent a despăgubirilor aferente imobilelor

preluate în mod abuziv de stat în perioada de referință stabilită la art. 1 alin.

(1) din lege, și funcționează ca un organism de plasament colectiv sub forma

unei societăți de investiții de tip închis conform prevederilor acestei legi,

prin derogare de la prevederile privind constituirea societăților de investiții

de tip închis din Legea nr. 297/2004; Hotărârea de Guvern privind înființarea F.P.

urmând să conțină în mod explicit cadrul juridic aplicabil respectivei

societăți precum și actul constitutiv.

7.4. Hotărârea de Guvern de înființare a SC F.P. SA

(nr. 1481 din 24 noiembrie 2005 publicată în M.Of. nr. 1092 din 5 decembrie

2005) prevede în Art. 1 următoarele: se înființează SC F.P. SA de la data

înregistrării în Registrul Comerțului, organism de plasament colectiv, sub

formă de societate de investiții de tip indus.

Art. 2: Capitalul social inițiat de SC F.P. SA, la

înființare este constituit din activele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)

e) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, cu modificările ulterioare.

Actul constitutiv al SC F.P. SA este prevăzut în

anexa la hotărâre, și face parte integrantă din acest act normativ.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 247/2005 lit.

b) – sunt menționate acțiunile deținute de O.P.S.P.I. la diverse societăți, la

pct. 1.2 din Anexă fiind prevăzute 15% din acțiunile S.N.T.G.N.T. SA.

7.5. Prin Încheierea nr. 21988 din 28 decembrie 2005

a judecătorului delegat de pe lângă Oficiul Registrului Comerțului s-a dispus

înregistrarea SC F.P. SA în registrul comerțului.

Prin urmare, prin efectul Legii nr. 247/2005 și H.G. nr.

1481/2005, la data de 28 decembrie 2005, F.P. a devenit proprietarul de drept

al acțiunilor care potrivit dispozițiilor speciale susmenționate au constituit

capitalul social inițial al fondului dobândind în acest context legal calitatea

de acționar și la T. SA cu o cotă de participare de 15%.

7.6. Se impune a menționa totodată în acest punct al

examinării dispozițiilor speciale incidente în cauză și O.U.G. nr. 81 din 28

iunie 2007 pentru modificarea și completarea Titlului VII din Legea nr. 247/2005,

în vederea instituirii unor prevederi legale care să permită ca SC F.P. SA să

devină operațional în cel mai scurt timp și pentru unificarea cadrului

legislativ în materia despăgubirilor.

Art. 9

1

introdus prin pct. 13 al acestei

ordonanțe menționează expres și explicit următoarele: ,,Prin derogare de la

prevederile Legii nr. 31/1990 republicată capitalul social inițial este

considerat subscris și vărsat integral de statul român prin efectul legii și

sub condiția înregistrării SC F.P. SA la Oficiul Registrului Comerțului; valoarea capitalului social inițial al F.P. ,,se stabilește

prin Hotărârea de Guvern”.

Prevederile susmenționate au în mod evident un

caracter interpretativ și prin urmare fac corp comun cu dispozițiile inițiale

din Legea nr. 247/2005 care trebuie interpretate în sensul statuat prin art. 9

1

din ordonanța act normativ în vigoare la data introducerii prezentei acțiuni,

respectiv la data pronunțării hotărârilor de instanțele inferioare.

7.7. Așa fiind, dezlegarea dată în cauză de prima

instanță și menținută în apel în sensul că SC F.P. SA a devenit acționar la societatea

pârâtă la data de 30 mai 2006 când a fost înregistrată în Registrul Acționarilor

cesiunea de acțiuni de la stat prin Ministerul Economiei si Comerțului - O.P.S.P.I.

către SC F.P. SA este esențial nelegală, urmare încălcării dispozițiilor

speciale sus menționate.

Distinct de acestea, Curtea constată că în

considerentele celor două hotărâri nu există nicio referire și analiză

pertinentă cu privire la reglementările speciale aplicabile în cauză sub

aspectul dobândirii calității de acționar în raport de aceste dispoziții

speciale, astfel că trimiterea la data înregistrării contractelor de cesiune se

situează în afara cadrului legal aplicabil.

7.8. În calitate de acționar al societății pârâte de

la data de 28 decembrie 2005, reclamanta recurentă este îndreptățită la plata

dividendelor aferente exercițiului financiar al anului 2005.

Dispozițiile art. 123 din Legea nr. 31/1990 invocate

de instanța de apel nu își găsesc aplicarea în cauză, deoarece calitatea de

acționar al societății pârâte a fost stabilită prin efectul actelor normative

speciale publicate în Monitorul Oficial, asigurându-se astfel o formă de

publicitate a calității de acționar mult mai consistentă decât registrele

societății care îndeplinesc funcția de evidență a acționarilor și de

publicitate a calității de acționar.

În alte cuvinte, dobândirea calității de acționar a

ope legis

, la societățile prevăzute în anexă la Legea nr. 247/2005 nu este condiționată de îndeplinirea formalităților de publicitate

prevăzute de art. 123 din Legea nr. 31/1990, formularea utilizată de

legiuitorul activ în art. 9

1

, ,,prin derogare de la prevederile

Legii nr. 31/1990” fiind de natură să înlăture orice altă interpretare.

În sprijinul acestei concluzii sunt și dispozițiile

pct. 8 din art. 9

1

care instituie în sarcina entităților prevăzute

la art. 9 alin. (1) lit. a)-e), obligația ca până la data de 31 decembrie 2007

să își modifice actele constitutive în vederea asigurării conformității

acestora cu dispozițiile Legii nr. 247/2005 și ale Legii nr. 31/1990

republicată.

Cum prin hotărârea AGA nr. 3 din 18 mai 2006 a S.N.T.G.N.T.

SA, s-au aprobat situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2005 și s-a decis

repartizarea beneficiilor cuvenite acționarilor sub formă de dividende,

reclamanta în calitate de acționar este îndreptățită să primească dividende proporțional

cu cota de participare la capitalul social.

Argumentul instanței în sensul că reclamanta nu a atacat

hotărârea nr. 3/ 2006 prin care s-a stabilit ca plata dividendelor să se facă

către Ministerul Economiei si Comerțului - O.P.S.P.I., este lipsit de orice relevanță

juridică.

Reclamanta în calitate de acționar nu contestă

aprobarea situației financiare și cuantumul dividendelor aferente exercițiului

financiar al anului 2005 și prin urmare o acțiune în anulare promovată în

temeiul art. 132 din Legea nr. 31/1990 ar fi lipsită de interes.

Valorificarea dreptului conferit de art. 67 din Legea

nr. 31/1990, de a primi dividendele cuvenite în calitate de acționar, face

obiectul prezentei acțiuni, așa încât obiecția instanței nu are niciun

fundament logic și juridic.

În ce privește cuantumul dividendelor cuvenite

reclamantei corespunzător cotei sale de participare la capitalul social al pârâtei

de 15%, suma pretinsă prin acțiunea introductivă nu a fost contestată de pârâtă

în cadrul apărărilor formulate.

Cum, obligația de plată a dividendelor cuvenite reclamantei

a devenit scadentă la data hotărârii AGA nr. 3 din 18 mai 2010, în conformitate

cu art. 43 C. com., pârâta datorează și dobânda legală calculată conform O.G.

nr. 9/2000.

Pentru considerentele mai sus înfățișate, Înalta

Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ. va admite prezentul

recurs în sensul modificării deciziei atacate și în consecință va admite apelul

declarat de reclamanta împotriva sentinței fondului pe care o va schimba în

tot, admițând acțiunea introductivă astfel cum a fost formulată.

Totodată, în temeiul art. 61-63 C. proc. civ. se va

admite și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta S.N.T.G.N.T. SA,

în sensul obligării chematei în garanție Ministerul Economiei și Comerțului

prin O.P.S.P.I. să plătească reclamantei sumele la care a fost obligată pârâta.

Față de soluția adoptată prin prezentul recurs, de

admitere în totalitate a acțiunii introductive formulată de reclamanta, urmare

modificării deciziei atacate, criticile formulate de pârâta recurentă S.N.T.G.N.T.

SA cu privire la plata de către reclamantă a taxei de timbru achitată de

pârâtă, nu mai au suport legal în dispozițiile art. 274 C. proc. civ.,

recurenta-pârâtă, fiind în raport cu reclamanta SC F.P. SA București, parte

căzută în pretenții, după art. 274 C. proc. civ.

Admite recursul declarat de reclamanta SC F.P. SA BUCUREȘTI

împotriva deciziei nr. 45/A din 9 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel

Alba-Iulia, secția comercială, pe care o modifică și în consecință:

Admite apelul declarat de reclamanta SC F.P. SA

BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr. 1545/C din 29 octombrie 2009 a

Tribunalului Sibiu, secția comercială și de contencios administrativ, pe care o

schimbă în sensul că admite acțiunea și obligă pârâta S.N.T.G.N.T. SA MEDIAȘ la

plata către reclamantă a sumei de 9.634.993,90 lei reprezentând dividende

aferente anului 2005 plus dobânda legală în cuantum de 2.325.926,9 lei datorată

până la 23.03.2009 și în continuare până la plata efectivă a debitului.

Admite cererea de chemare în garanție formulată de

pârâta S.N.T.G.N.T. SA MEDIAȘ și obligă chemata în garanție MINISTERUL

ECONOMIEI prin O.P.S.P.I. BUCUREȘTI să plătească reclamantei sumele sus

menționate.

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S.N.T.G.N.T.

SA MEDIAȘ împotriva deciziei nr. 45/A din 9 aprilie 2010 pronunțată de Curtea

de Apel Alba-Iulia, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie

2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 262/2011
perioada scursă de la momentul adoptării Legii nr. 247/2005 până la momentul intrării în vigoare a O.U.G. nr. 81/2007. Reclamanta mai critică și modul în care a fost apreciată imputația plății de către judecătorii instanțelor inferioare. Pr
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82981)
aferente anului 2005, și a sumei de 2.325.926,93 lei reprezentând dobânda legală comercială aferentă dividendelor neachitate acumulate, până la data de 23 martie 2009, sumă ce urmează a fi actualizată până la data plății efective. Potrivit
ÎCCJ 2011-06-07
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2201/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 762/C din 14 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția comercială și de contencios administrativ, a fost admisă în part
ÎCCJ 2008-02-07
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 417/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată, la data de 6 iunie 2006, reclamanta SC F.P. SA a chemat în judecată pe pârâta SC O.T. SA solicitând ca în baza sentinței ce se
ÎCCJ 2010-12-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4398/2010
acest act normativ este doar o interpretare oficială a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 247/2005. În realitate, reglementarea, în interpretarea corectă care trebuie dată, este aceea care rezultă expres, fără alte referiri la plata dividen
Sursă