ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 677/2011

Prin acțiunea introductivă înregistrată la data de 25 martie 2009 pe rolul Tribunalului Sibiu, reclamanta SC F.P. SA, denumită în continuare F.P., a solicitat obligarea pârâtei S.N.T.G.N.T. SA la plata sumei de 9.634.993,09 lei reprezentând valoarea dividendelor cuvenite, aferente anului 2005 și a sumei de 2.325.926,93 lei reprezentând dobânda legală comercială aferentă dividendelor neachitate acumulate , până la data de 23 martie 2009, sumă ce urmează a fi actualizată până la data plății efective. Potrivit reclamantei, prin efectul prevederilor Titlului VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, cu modificările și completările ulterioare a dobândit de drept calitatea de acționar la societățile menționate în anexă, inclusiv la S.N.T.G.N.T. SA, deținând o cotă de 15% din capitalul social al acestei societăți. În același sens, reclamanta arată că în H.G. nr. 1481/2005 de înființare a F.P. se prevede expres că „La înființarea SC F.P. SA capitalul social este constituit din activele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)-e) din titlul VII al Legii nr. 247/2005. Potrivit susținerilor reclamantei, SC F.P. SA a fost înmatriculată în Registrul Comerțului la data de 28 decembrie 2005 conform încheierii nr. 21988 a judecătorului delegat de pe lângă Oficiul Registrului Comerțului, devenind acționar de drept al S.N.T.G.N.T. SA ceea ce-i conferă și dreptul la dividendele stabilite prin hotărârea Adunării Generale a Acționarilor S.N.T.G.N.T. SA nr. 3 din 18 mai 2006 de repartizare a beneficiilor obținute de societate în exercițiul financiar 2005. Susține reclamanta că în condițiile în care la data adoptării hotărârii din 18 mai 2006, SC F.P. SA avea calitatea de acționar al societății pârâte, în temeiul art. 67 din Legea nr. 31/1990, societatea îi datorează dividendele cuvenite pentru anul 2005 potrivit cotei de participare la capitalul social, respectiv suma de 9.634.993 lei.

Prin întâmpinarea depusă de pârâta S.N.T.G.N.T. SA la termenul din data de 21 mai 2009, aceasta a invocat în apărare excepția lipsei calității procesual active a reclamantei și excepția inadmisibilității activității. Potrivit pârâtei la data adoptării hotărârii nr.3/2006 de adunarea generală, reclamanta nu avea calitatea de acționar al S.N.T.G.N.T. SA, calitate pe care a dobândit-o doar la 30 mai 2006 când a fost înregistrat în Registrul acționarilor contractul de cesiune de acțiune încheiat între Ministerul Economiei si Comerțului - O.P.S.P.I. în calitate de cedent și SC F.P. SA în calitate de cesionar, context în care dividendele cuvenite statului ca unic acționar prin Ministerul Economiei si Comerțului au fost atribuite și virate acestuia. Totodată pârâta S.N.T.G.N.T. SA, a formulat, în temeiul art. 60 C. proc. civ. o cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei (MEC) prin O.P.S.P.I. solicitând ca în situația în care ar cădea în pretenții să fie obligat chematul în garanție la sumele solicitate de reclamanta, sume plătite de societate printr-un număr de șase ordine de plată în perioada 22 septembrie 2006 - 4 octombrie 2006. Astfel investit, Tribunalul Sibiu, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1545/C din 29 octombrie 2009 a respins excepția lipsei calității procesual active a reclamantei și pe fond a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca nefondată și pe cale de consecință și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta S.N.T.G.N.T. SA. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, că reclamanta SC F.P. SA a făcut dovada cu certificatul emis de Oficiul Registrului Comerțului că este acționar la societatea pârâtă ceea ce îi conferă legitimare procesual activă în cererea formulată în temeiul art. 67 din Legea nr. 31/1990 republicată (LSC). Pe fondul cauzei, tribunalul reține că reclamanta a dobândit calitatea de acționar la data de 30 mai 2006 dată la care s-a înregistrat în Registrul Acționarilor S.N.T.G.N.T. SA, contractul de cesiune acțiuni încheiat cu Ministerul Economiei si Comerțului - O.P.S.P.I. și prin urmare nu este îndreptățită la dividendele aferente anului financiar 2005.

Apelul. Decizia instanței de control judiciar. Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, prin decizia nr. 1010/85 din 9 aprilie 2010 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă și a admis apelul pârâtei cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată efectuate la fond în sensul obligării reclamantei la plata sumei de 25.824,94 lei cheltuieli de judecată ocazionate în primă instanță reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli de deplasare. Instanța de control judiciar confirmă ca legală dezlegarea dată de prima instanță cu privire la data la care reclamanta a devenit acționar la societatea pârâtă, respectiv data înregistrării în Registrul acționarilor a contractului de cesiune acțiuni. Totodată instanța constată că dispozițiile art. 123 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 și art. 98 alin. (1) din aceiași lege sunt pe deplin aplicabile cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra acțiunilor și a dreptului acționarilor de a se încasa dividende. În sprijinul aceleiași concluzii, instanța constată că prin hotărârea din 3/2006 de distribuire a dividendelor către Ministerul Economiei si Comerțului - O.P.S.P.I. reclamanta a fost exclusă de la plata dividendelor, astfel că dacă ar fi avut calitatea de acționar, ar fi avut și posibilitatea atacării hotărârii în condițiile prescrise de art. 132 din Legea nr. 31/1990. Cu privire la apelul pârâtei, instanța constată că această parte este îndreptățită numai la plata onorariu de avocat și cheltuielile de deplasare, ca sume neacordate de prima instanță, deoarece taxa de timbru în sumă de 122.795,72 lei achitată urmare promovării cererii de chemare în garanție nu poate fi solicitată în temeiul art. 274 C. proc. civ., cererea de chemare în garanție fiind respinsă. III - Recursul. Motivele de recurs.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, atât reclamanta SC F.P. SA cât și pârâta S.N.T.G.N.T. SA. Recurenta reclamantă și-a întemeiat recursul pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. vizând încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente în cauză care reglementează modul de înființare a Fondului respectiv Titlul VII al Legii nr. 247/2005, H.G. nr. 1481/2005 precum și prevederile generale din Legea nr. 31/1990 cu privire la dreptul acționarilor la dividende și plata acestora. Argumentele recurentei s-au întemeiat pe dispozițiile art. 3 lit. b) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 potrivit cărora scopul înființării și privatizării F.P. a fost de a asigura statului mijlocul de despăgubire a foștilor proprietari prin transferarea unor active ale statului în capitalul social al fondului de la data constituirii sale prin H.G. nr. 1481/2005, ceea ce impune concluzia, în opinia recurentei, a dobândirii de drept a proprietății asupra acțiunilor de la data înregistrării Fondului ca societate comercială în registrul comerțului. Potrivit recurentei, cu ocazia modificării Titlul VII al legii prin O.U.G. nr. 81/2007 s-a tranșat definitiv orice dispută cu privire la calitatea sa de acționar în temeiul legii, prin dispozițiile art.9 1 care prevăd expres principiul dobândirii de drept a acțiunilor prin efectul legii, principiu care a fost menținut și în cazul transferurilor ulterioare de acțiuni. Sub acest aspect recurenta consideră că instanța de apel nu răspunde direct susținerilor sale, confirmând teza pârâtei cu privire la dobândirea calității de acționar de la data cesiunii de creanțe, deși de principiu acțiunile pot fi dobândite și prin alte moduri, condiția înscrierii în registrul acționarilor este necesară pentru opozabilitatea operațiunii față de terți. Și argumentul instanței de apel referitor la neatacarea hotărârii AGA nr. 3 din 18 mai 2006 este criticat, recurenta susține că potrivit dispozițiilor Legii nr. 31/1990 AGA nu are competența de a stabili calitatea de acționar și nici posibilitatea de a confirma sau infirma această calitate, iar obiectivul urmărit de AGA din 18 mai 2006 a fost de aprobare a situațiilor financiare și de repartizare a dividendelor. Cu referire la Ordinul Ministerul Economiei și Comerțului nr. 366/2006 în legătură cu care instanța de apel constată că nu a fost atacat în contencios administrativ, recurenta susține că acest ordin reprezintă mandatul pe care Ministerul Economiei și Comerțului l-a dat reprezentantului său cu privire la votul în AGA, și prin urmare condiția impusă de instanța de apel apare ca lipsită de temei legal. Concluzionând, recurenta solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului declarat împotriva sentinței pronunțate de tribunal și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Recurenta pârâtă a criticat decizia instanței de apel pe aspectul neacordării tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de proces, respectiv a taxei de timbru în sumă de 122.795 lei plătită de societate pentru cererea de chemare în garanție, apreciind că au fost încălcate dispozițiile art. 274 C. proc. civ. În acest sens recurenta pârâtă a solicitat modificarea în parte a deciziei și obligarea reclamantei și la plata acestei sume achitate cu titlu de taxe de timbru.

Înalta Curte verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată constată următoarele: 7.1. Recursul declarat de recurenta reclamantă F.P. este fondat pentru motivul de nelegalitate vizând încălcarea și aplicarea greșită a reglementărilor legale speciale incidente în cauză. Chestiunea de drept de a cărei dezlegare depinde soluționarea cauzei privește dobândirea calității de acționar a reclamantei recurente la societatea pârâtă și pe cale de consecință dreptul la dividende conferit de art. 67 din Legea nr. 31/1990 respectiv dividendele cuvenite pentru anul financiar 2005 potrivit cotei de participare la capitalul social. 7.2. Dispozițiile legale pertinente soluționării prezentei cauzei sunt cuprinse în Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, respectiv Titlul VII din lege; H.G. nr. 1481/2005 publicată în M.Of. Partea I nr. 1092 din 5 decembrie 2005; O.U.G. nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor. 7.3. Potrivit dispozițiilor cuprinse în Titlul VII din Legea nr. 247/2005, art. 2, art. 3 și art. 6, F.P. este acea entitate juridică destinată realizării plății prin echivalent a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de stat în perioada de referință stabilită la art. 1 alin. (1) din lege, și funcționează ca un organism de plasament colectiv sub forma unei societăți de investiții de tip închis conform prevederilor acestei legi, prin derogare de la prevederile privind constituirea societăților de investiții de tip închis din Legea nr. 297/2004; Hotărârea de Guvern privind înființarea F.P. urmând să conțină în mod explicit cadrul juridic aplicabil respectivei societăți precum și actul constitutiv. 7.4. Hotărârea de Guvern de înființare a SC F.P. SA (nr. 1481 din 24 noiembrie 2005 publicată în M.Of. nr. 1092 din 5 decembrie 2005) prevede în Art. 1 următoarele: se înființează SC F.P. SA de la data înregistrării în Registrul Comerțului, organism de plasament colectiv, sub formă de societate de investiții de tip indus. Art. 2: Capitalul social inițiat de SC F.P. SA, la înființare este constituit din activele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) – e) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, cu modificările ulterioare. Actul constitutiv al SC F.P. SA este prevăzut în anexa la hotărâre, și face parte integrantă din acest act normativ. Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 247/2005 lit. b) – sunt menționate acțiunile deținute de O.P.S.P.I. la diverse societăți, la pct. 1.2 din Anexă fiind prevăzute 15% din acțiunile S.N.T.G.N.T. SA. 7.5. Prin Încheierea nr. 21988 din 28 decembrie 2005 a judecătorului delegat de pe lângă Oficiul Registrului Comerțului s-a dispus înregistrarea SC F.P. SA în registrul comerțului. Prin urmare, prin efectul Legii nr. 247/2005 și H.G. nr. 1481/2005, la data de 28 decembrie 2005, F.P. a devenit proprietarul de drept al acțiunilor care potrivit dispozițiilor speciale susmenționate au constituit capitalul social inițial al fondului dobândind în acest context legal calitatea de acționar și la T. SA cu o cotă de participare de 15%. 7.6. Se impune a menționa totodată în acest punct al examinării dispozițiilor speciale incidente în cauză și O.U.G. nr. 81 din 28 iunie 2007 pentru modificarea și completarea Titlului VII din Legea nr. 247/2005, în vederea instituirii unor prevederi legale care să permită ca SC F.P. SA să devină operațional în cel mai scurt timp și pentru unificarea cadrului legislativ în materia despăgubirilor. Art. 9 1 introdus prin pct. 13 al acestei ordonanțe menționează expres și explicit următoarele: ,,Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990 republicată capitalul social inițial este considerat subscris și vărsat integral de statul român prin efectul legii și sub condiția înregistrării SC F.P. SA la Oficiul Registrului Comerțului; valoarea capitalului social inițial al F.P. ,,se stabilește prin Hotărârea de Guvern”. Prevederile susmenționate au în mod evident un caracter interpretativ și prin urmare fac corp comun cu dispozițiile inițiale din Legea nr. 247/2005 care trebuie interpretate în sensul statuat prin art. 9 1 din ordonanța act normativ în vigoare la data introducerii prezentei acțiuni, respectiv la data pronunțării hotărârilor de instanțele inferioare. 7.7. Așa fiind, dezlegarea dată în cauză de prima instanță și menținută în apel în sensul că SC F.P. SA a devenit acționar la societatea pârâtă la data de 30 mai 2006 când a fost înregistrată în Registrul Acționarilor cesiunea de acțiuni de la stat prin Ministerul Economiei si Comerțului - O.P.S.P.I. către SC F.P. SA este esențial nelegală, urmare încălcării dispozițiilor speciale sus menționate. Distinct de acestea, Curtea constată că în considerentele celor două hotărâri nu există nicio referire și analiză pertinentă cu privire la reglementările speciale aplicabile în cauză sub aspectul dobândirii calității de acționar în raport de aceste dispoziții speciale, astfel că trimiterea la data înregistrării contractelor de cesiune se situează în afara cadrului legal aplicabil. 7.

În calitate de acționar al societății pârâte de la data de 28 decembrie 2005, reclamanta recurentă este îndreptățită la plata dividendelor aferente exercițiului financiar al anului 2005. Dispozițiile art. 123 din Legea nr. 31/1990 invocate de instanța de apel nu își găsesc aplicarea în cauză, deoarece calitatea de acționar al societății pârâte a fost stabilită prin efectul actelor normative speciale publicate în Monitorul Oficial, asigurându-se astfel o formă de publicitate a calității de acționar mult mai consistentă decât registrele societății care îndeplinesc funcția de evidență a acționarilor și de publicitate a calității de acționar. În alte cuvinte, dobândirea calității de acționar a