ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1273/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele;

Prin sentința penală nr. 290 din 17 noiembrie 2008, Curtea de Apel

București, secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și familie, a respins,

ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul C.A. împotriva rezoluției din

4 martie 2008 dispusă în dosarul nr. 1368/P/2007 a Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel București și a rezoluției nr. 573/11-2/2008 din 17 aprilie 2008

a aceluiași parchet și a menținut rezoluția atacată.

Prin plângerea penală adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare și Parchetului de pe lângă

Tribunalul București, care prin ordonanța nr. 1459/P/2007 din data de 29 august

2007 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel București, petiționarul C.A. a solicitat cercetarea

numiților A.M., M.Ș.M. și D.B.S.L., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 246, 267, 267

1

și 308 C. pen.

În esență, petiționarul își exprimă nemulțumirea cu privire la faptul

că numiții A.M., în calitate de director al Spitalului Penitenciar Jilava, M.Ș.M.,

în calitate de director adjunct al Spitalului Penitenciar Jilava și D.B.S.L.,

în calitate de medic în cadrul instituției menționată anterior, în mod abuziv,

l-au internat în perioada 26 iulie 2006 - 31 iulie 2006 în Secția

Dermato-Venerice, fără a suferi de vreo boală venerică și au refuzat să-i

înregistreze și să-i expedieze cererile și plângerile pe care Ie-a formulat în

perioada 26 iulie 2006 - 7 august 2006, încălcându-i astfel dreptul la

petiționare.

Prin rezoluția nr. 1368/P/2007 din 4 martie 2008 a Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel București s-a dispus, în baza dispozițiilor art. 228 alin.

(6) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi

penale față de numiții A.M., M.Ș.M. și D.B.S.L., sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor prevăzute de art. 246, 267, 267

1

și 308 C. pen.

Împotriva acestei rezoluții, petiționarul C.A. a formulat plângere la

procurorul general al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, plângere

care a fost respinsă prin rezoluția nr. 573/ll-2/2008 din 17 aprilie 2008.

În temeiul art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., petiționarul a

formulat, în termen legal, plângere împotriva rezoluției nr. 1368/P/2007 din 4

martie 2008 și rezoluției nr. 573/II-2/2008 din 17 aprilie 2008 ale Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel București, plângere care a fost respinsă, ca

nefondată, prin sentința penală nr. 290 din 17 noiembrie 2008 a Curții de Apel

București, secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, cu

motivarea că din cuprinsul actelor premergătoare efectuate în cauză nu rezultă

că numiții A.M., M.Ș.M. și D.B.S.L. au comis vreo faptă prevăzută de legea penală.

Împotriva sentinței de respingere a plângerii împotriva rezoluției de

neîncepere a urmăririi penale, petiționarul C.A. a declarat recurs, solicitând

casarea sentinței penale atacate, desființarea rezoluției și efectuarea unei

expertize medico-legale la plămâni, ficat și sânge.

Examinând hotărârea atacată, potrivit art. 385

6

alin. (3) C.

proc. pen., Curtea constată că recursul declarat de petiționarul C.A. nu este

fondat.

Din analiza actelor premergătoare efectuate nu a rezultat că intimații

A.M., M.Ș.M. și D.B.S.L. ar fi săvârșit acte cărora să le fie conferită

semnificația juridică a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor, supunere la rele tratamente, tortură și zădărnicirea combaterii

bolilor.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că la data de

26 iulie 2006, petiționarul C.A. a fost internat la Secția Dermato-Venerice din

cadrul Spitalului Penitenciar Jilava cu diagnosticul „Candidoză oro-faringiană.

Discopatie lombară”, diagnostic care impunea internarea acestuia în respectiva

secție, în care nu pot fi internați deținuții bolnavi de TBC, Sida sau hepatite

acute, iar, în urma tratamentului medical acordat, a fost externat vindecat la

31 iulie 2006, cu recomandarea de a continua tratamentul la unitate pentru

afecțiunile cronice.

Ulterior, la 31 iulie 2006, petiționarul C.A. a fost internat la Secția

Medicală a Spitalului Penitenciar Jilava cu diagnosticul „Hipertensiune

arterială. Discopatie lombară” și a fost externat la data de 7 august 2006,

după ameliorarea afecțiunii, potrivit foii de observație clinice și scrisorii

medicale.

De asemenea, Curtea constată că nu sunt fondate nici susținerile

petiționarului potrivit cărora, în perioada internării sale (26 iulie 2006 - 7

august 2006), i-a fost încălcat dreptul la petiționare, în sensul că nu i-au

fost înregistrate și expediate petițiile formulate, pentru următoarele

considerente:

Cele șapte plângeri întocmite de petiționar (cinci adresate

Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, una adresată președintelui Tribunalului București, iar una adresată

președintelui Curții de Apel București) au fost înregistrate sub nr. 410, 411,

412 și 413 din 1 august 2006, nr. 417, 422 și 423 din 3 august 2006,

petiționarului fiindu-i comunicat, la data de 29 august 2006, modul de

înregistrare al acestora.

În consecință, soluția primei instanțe de respingere a plângerii

petiționarului împotriva rezoluției nr. 1368/P/2007 din 4 martie 2008 și

rezoluției nr. 573/ll-2/2008 din 17 aprilie 2008 ale Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel București este legală și temeinică.

Curtea, în baza art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen.,

urmează a respinge, ca nefondat,

recursul declarat de petiționarul C.A. împotriva sentinței primei instanțe.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi

obligat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I

D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul C.A. împotriva

sentinței penale nr. 290 din 17 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția

a ll-a penală și pentru cauze cu minori și familie.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6 aprilie 2009.