ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1445/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1445/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 884 din 3 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița în Dosarul nr. 2140/09/2008 s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen.
În baza art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., zis G. la pedeapsa de 15 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata de 5 ani, ce se va executa după executarea pedepsei principale.
În baza art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.V., zis B., la pedeapsa de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata de 5 ani, ce se va executa după executarea pedepsei principale.
În baza art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.I., zis I., la pedeapsa de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata de 5 ani, ce se va executa după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpaților, pe durata executării pedepsei închisorii, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților, iar în temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și arestării preventive de la 19 mai 2008 la zi.
S-au admis, în parte, acțiunile civile formulate de părțile civile I.V., și I.N.F.
În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen. și art. 998 și art. 1003 C. civ., au fost obligați inculpații, în solidar, către partea civilă I.V. la plata sumei de 10.000 lei despăgubiri civile.
Au fost obligați inculpații, în solidar, către partea civilă I.N.F., (fiica victimei) la 20.000 lei daune morale și la plata unei prestații periodice în cuantum de 93 lei lunar, calculată de la 19 mai 2008 și până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 de ani.
A fost respinsă cererea părții civile I.V. de instituire a sechestrului asigurător.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpați în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 191 și art. 193 C. proc. pen., au fost obligați inculpații la cheltuieli judiciare, după cum urmează:
- la suma de 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat inculpații B.G. și G.V., din care suma de 300 lei, cheltuieli cu onorariu pentru avocat oficiu, va fi avansată din fondurile M.J.;
- la suma de 700 lei cheltuieli judiciare către stat inculpatul D.I.;
- la suma de 166 lei fiecare, cheltuieli judiciare către partea civilă I.V.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că cei trei inculpați au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița nr. 151/P din 4 iulie 2008, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.
În urma cercetării judecătorești, a coroborării întregului material probator administrat în faza de urmărire penală cu cel nemijlocit al instanței prin audierea inculpaților, a părților civile și a martorilor, s-a reținut că în data de 18 mai 2008, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, cei trei inculpați au hotărât să se deplaseze într-o comună învecinată, S., pentru a întreține raporturi sexuale cu două femei, deplasându-se în acesta scop cu căruța inculpatului B.G.
În jurul orelor 23
00
-24
00
, inculpații au ajuns la domiciliul celor două femei, au strigat pe numitul J. din afara curții, anume pentru că vecinii să perceapă și să creadă că îl căutau pe sus-numitul(fratele și respectiv fiul femeilor căutate), timp în care a apărut victima I.C., în stare avansată de ebrietate, care sprijinindu-se de căruță le-a adresat înjurături.
Pe acest fond, inculpatul B.G. i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față, ceea ce a determinat căderea victimei pe marginea șanțului, împrejurarea în care toți trei au trecut la lovituri cu pumnii și picioarele, comprimând corpul victimei, după care are abandonat-o, părăsind locul agresiunii pentru a reveni în localitatea de domiciliu.
În dimineața zilei de 19 mai 2008, I.C. a fost găsit decedat, de către martorele M.E. și B.C.
Conform raportului de autopsie medico-legală, moartea numitului I.C. a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, consecința unui politraumatism soldat cu multiple fracturi costale (bilateral, pe mai multe linii), fractură cartilaj tiroidian și leziuni viscerale (pulmoni, cord, ficat, pancreas, rinichi drept, mezenter, mezocolon), cu hemotorax hemopericard, hemoperitoneu (în total 3 litri de sânge), leziuni care s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure și comprimare între corpuri dure, în condițiile unui heteroagresiuni; alcoolemia victimei la momentul decesului a fost de 2,60 gr ‰ ( filele 42-44).
La urmărirea penală și cercetarea judecătorească, inculpatul B.G. a recunoscut săvârșirea faptei, încercând să minimalizeze participarea sa, acreditând ideea că, după lovirea victimei cu pumnul în figură și căderea acesteia, nu a mai lovit-o el, ci doar ceilalți doi inculpați.
Inițial, la urmărirea penală, inculpații D.I. și G.V. nu au recunoscut săvârșirea faptei, ulterior revenind și declarând cu lux de amănunte împrejurările comiterii infracțiunii și acțiunile fiecărui participant (filele 94-98 și 89 dosar urmărire penală)
Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul D.I. a negat orice participare la comiterea faptei, menționând că, în acel moment, el s-a aflat în parc cu numita P.M.I.
Aceeași atitudine de negare a faptei a avut inculpatul D.I. și în fața instanței, susținând că era atât de beat, încât nici nu s-a dat jos din căruță și nici nu a văzut victima în acea seară.
Inculpatul G.V. a recunoscut, în fața instanței lovirea victimei, întâi de către B.G. cu pumnul și picioarele, apoi de către el și inculpatul D.I., tot cu pumnii și picioarele. A susținut că au încetat agresiunea la cererea inculpatului B.G. și că, în drum spre casă, le-a spus celorlalți că l-au bătut prea tare pe respectivul, fiind posibil decesul acestuia.
Declarațiile inculpaților s-au coroborat între ele, conducând la reținerea situației de fapt descrisă mai sus.
La individualizarea și dozarea pedepselor judecătorul fondului a avut în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei săvârșite de cei trei inculpați împreună, omor calificat (în public), agravarea situației ce a impus reținerea circumstanței prevăzute de art. 75 lit. a) C. pen., loviturile repetate și agresiunile exercitate împotriva victimei care au condus la decesul acesteia, atitudinea relativ sinceră a celor trei inculpați pe care nu au adoptat-o de la început, ci numai pe parcursul cercetării judecătorești, împrejurarea că B. și G. sunt infractori primari, iar D.I. cercetat penal și sancționat contravențional pentru mai multe fapte, cunoscuți ca scandalagii pe fondul consumului de băuturi alcoolice, vârsta tânără a fiecăruia.
A apreciat instanța că nu se impune o schimbare de încadrare juridică în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, cum au solicitat inculpații, iar împrejurările în care au acționat și au suprimat viața victimei nu le conferă nici o circumstanță atenuantă în raport de care pedeapsa să coboare sub minimul prevăzut de lege, cuantum la care s-a și orientat spre a-i condamna la pedepse privative de libertate, cu aplicarea celor accesorii și complimentare a interzicerii unor drepturi.
Pe latură civilă, instanța a obligat pe inculpați, în solidar, la despăgubiri civile către părțile civile I.V., fratele victimei și I.N., fiică, în măsura dovedirii lor, după cum și la daune morale pentru prejudiciul afectiv suferit prin decesul aproapelui lor.
S-a dedus prevenția inculpaților de la 19 mai 2008 la zi și s-a menținut starea lor de arest.
Au fost obligați inculpații la cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen, cei trei inculpați, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul condamnării lor pentru infracțiunea de omor calificat și nu cea de lovituri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., date fiind condițiile în care au acționat - pe fondul stării avansate de ebrietate, fără intenția de a ucide, în împrejurarea provocării lor prin injuriile adresate fără nici un motiv de victimă, solicitând o reducere sub minim a pedepsei, în subsidiar, reținerea de circumstanțe atenuante, respectiv a lipsei antecedentelor penale, a recunoașterii și regretului manifestat pentru a obține, în final, un cuantum redus al pedepsei de executat, chiar în condițiile reținerii infracțiunii din rechizitoriu.
Inculpații nu au înțeles să dea declarații în fața instanței de apel și au recunoscut fapta comisă, astfel că avocatul desemnat din oficiu a pus concluzii în apărarea lor.
Prin Decizia penală nr. 28/A din 5 februarie 2009, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații B.G., G.V. și D.I., deducându-se prevenția acestora la zi, reținându-se că atât situația de fapt, cât și încadrarea juridică sunt corecte, iar individualizarea judiciară a fost efectuată cu respectarea criteriilor de individualizare prevăzute de lege.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații.
Recurentul inculpat D.I. a criticat hotărârea instanței de apel cu privire la pedeapsa aplicată, considerând că aceasta este prea mare față de împrejurările în care s-a comis fapta și de circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o bună comportare anterior săvârșirii faptei, a regretat săvârșirea infracțiunii.
Inculpatul G.V. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., întrucât nu a avut intenția de a ucide victima.
În subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei față de modalitatea concretă de acțiune, a fost în stare de ebrietate, este tânăr și a regretat fapta.
În recursul său, recurentul inculpat B.G. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., considerând că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen., întrucât au fost provocați de injuriile victimei.
Recursurile nu sunt fondate.
Situația de fapt reținută de instanțe este corectă și încadrarea juridică de asemenea.
Infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte este fapta persoanei care, prin săvârșirea vreuneia dintre faptele de lovire și vătămare a integrității corporale sau a sănătății persoanei (lovire sau alte violențe, vătămare corporală, vătămare corporală gravă) cauzează moartea victimei.
Intenția, ca element subiectiv caracteristic infracțiunii de omor, o deosebește pe aceasta de infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Elementul subiectiv al infracțiunii de omor îl constituie vinovăția sub forma intenției, indiferent de modalitatea acesteia.
În general, intenția de a ucide rezultă din modul cum a fost săvârșită fapta.
Din raportul de autopsie medico-legal rezultă că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, consecința unui politraumatism soldat cu multiple fracturi costale și de cartilaj tiroidian, precum și leziuni viscerale (pulmoni, cord, ficat, pancreas, rinichi drept).
Având în vedere concluziile raportului de expertiză din care rezultă multiplele leziuni enumerate și mecanismul producerii acestora (lovire cu și de corpuri dure și comprimate între corpuri dure) în mod corect s-a reținut că inculpații au acționat cu intenție indirectă și chiar dacă nu au urmărit uciderea victimei, au acceptat posibilitatea decesului acestuia.
Victima a fost lovită în mod repetat cu pumnii și picioarele, deși era căzută la pământ, în zone vitale.
În consecință, fapta celor trei inculpați întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen. și nu a infracțiunii prevăzută de art. 183 C. pen., nesubzistând cazul de casare a hotărârii prevăzut de art. 385
9
pct. 17 C. proc. pen.
În cauză nu poate fi reținută circumstanța atenuantă legală, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.
Condițiile de existență ale provocării privesc existența unei anumite activități de provocare din partea persoanei vătămate; actul provocator al victimei să determine infractorului o puternică tulburare sau emoție; sub stăpânirea puternicii tulburări sau emoții, infractorul să fi săvârșit infracțiunea; infracțiunea să se îndrepte împotriva provocatorului.
Din materialul probator rezultă că victima I.C., aflată în stare de ebrietate avansată, s-a sprijinit de căruța în care se aflau inculpații și le-a adresat injurii, însă acestea nu pot fi considerate o provocare prin care să se fi produs o atingere gravă a demnității persoanei si să fie determinat atacul conjugat al celor trei sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții.
Sub aspectul individualizării pedepsei, instanțele au avut în vedere criteriile de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen., atitudinea procesuală a acestora (au recunoscut și regretat fapta), lipsa antecedentelor penale, nesubzistând în cauză nici cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins recursul ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații D.I., G.V. și B.G. împotriva Deciziei penale nr. 28/A din 5 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Deduce pentru fiecare inculpat, din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 19 mai 2008, la 17 aprilie 2009.
Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 aprilie 2009.