ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 629/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 629/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunile conexe înregistrate pe rolul Curții de
Apel Bacău, s-a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 244 din 28
septembrie 2007 dată de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din
România în Dosarul nr. 2/2007, de reclamanta I.A. și Colegiul Director al
Camerei Notarilor Publici Bacău.
Prin cererea depusă la data de 27 noiembrie 2007 la dosar reclamanta I.A.
și-a completat
acțiunea în sensul contestării și a Hotărârii nr. 1 din 20
ianuarie 2007 a Consiliului de
Disciplină a Uniunii Notarilor Publici, pentru încălcarea
dreptului la apărare,
dreptului la muncă,
nefiind indicate persoanele cărora le-a prejudiciat demnitatea, onoarea, viața
particulară și dreptul la propria imagine, deși acuzele aduse privesc
strict activitatea Conducerii Camerei Notarilor
Publici Bacău și a Uniunii Notarilor.
Totodată,
reclamanta Ioniță Ana a invocat excepția de neconstituționalitate a Hotărârii nr.
244/2007, ținând seama că a fost dată de Consiliul Uniunii care, astfel, s-a
erijat în instanța de judecată, încălcând dispozițiile art. 126 din Constituția
României, excepție respinsă ca inadmisibilă în raport de dispozițiile art. 29 alin.
(1) și alin. (6) din Legea nr. 47/1992 republicată.
În dosarul
conexat Colegiul Director al Camerei Notarilor Publici Bacău a contestat
Hotărârea nr. 244/2007 a Consiliului U.N.N.P.R. și a solicitat aplicarea unei
sancțiuni disciplinare pe măsura faptelor săvârșite de notarul public
sancționat.
I.A. prin întâmpinarea
formulată, a invocat excepțiile inadmisibilității acțiunii, reclamanta nefiind
persoană juridică, tardivitatea acțiunii pentru nerespectarea termenului legal,
lipsa calității procesuale active, ca urmare a desființării prin alegerile
statutare din luna octombrie 2007, și necompetența și neconstituționalitatea
Consiliului Uniunii. S-au reiterat totodată motivele acțiunii principale cu
privire la neefectuarea cercetării prealabile cu ascultarea sa și neprecizarea
acuzațiilor grave și nefondate făcute asupra colegilor notari. Prin încheierea
pronunțată în cauză la termenul din 25 februarie 2008 s-a dispus conexarea Dosarului
1129/32/2007 la Dosarul 1100/32/2007, ambele aflate pe rolul Curții de Apel
Bacău, văzând părțile și strânsa legătură dintre obiectul și cauza acestora,
conform dispozițiilor art. 164 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ.
Prin sentința
civilă nr. 21 pronunțată la data de 25 februarie 2008 Curtea de Apel Bacău, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, respinge excepția
inadmisibilității acțiunii conexe, precum și excepțiile lipsei calității
procesuale active și lipsei capacității procesuale a reclamantei din acțiunea
conexă; respinge acțiunea principală astfel cum a fost completată, formulată de
reclamanta Ioniță Ana în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Notarilor
Publici din România și Camera Notarilor Publici Bacău și acțiunea conexă
formulată de reclamantul Colegiul Director al Camerei Notarilor Publici Bacău
împotriva pârâților Ioniță Ana și Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor
Publici din România, ca nefondate.
În acest sens
prima instanță a reținut că excepțiile invocate de reclamantă cu privire la
acțiunea conexă sunt nefondate în raport de prevederile art. 40 alin. (1) și alin.
(6) din Legea nr. 36/1995 cu completările și modificările ulterioare și art. 30
din Regulamentul de funcționare a Consiliului U.N.N.P.R. aprobat prin Hotărârea
nr. 58/2005 a Consiliului, iar în privința capacității procesuale, dispozițiile
art. 26 alin. (1), art. 26 lit. h) coroborate cu art. 40 alin. (1), din legea
notarilor publici și a activității notariale.
Instanța a
constatat săvârșirea abaterii prevăzute de art. 39 lit. d) din Legea nr. 36/1995
cu completările și modificările ulterioare și a apreciat că hotărârile
contestate nu au încălcat dispozițiile legale incidente, nici sub aspectul
formal, nici al fondului litigiului.
Verificând,
pentru motivele invocate prin acțiunea conexă de reclamanta Camera Notarilor
Publici Bacău, proporționalitatea sancțiunii aplicate cu gravitatea abaterii
disciplinare constatate, s-a reținut că suspendarea din funcție pe o durată de
4 luni este corespunzătoare consecințelor produse în conștiința publică a
afirmațiilor făcute, precum și scopului general al sancțiunii, de prevenire a
săvârșirii în viitor a unor abateri similare, de respectare a normelor
acceptate odată cu calitatea de membru al acestei categorii profesionale.
Împotriva
acestei sentințe au declarat recurs atât reclamanta Ioniță Ana cât și Colegiul
Director al Camerei Notarilor Publici Bacău, criticând-o pentru netemeinicie și
nelegalitate.
Recurenta
Ioniță Ana invocă în mod generic ca motive de nelegalitate, prevederile art. 304
pct. 7, 8 și 9 apreciind că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Bacău este
netemeinică și nelegală sub aspectul aplicării greșite a legii și a stabilirii
unei situații de fapt eronată.
În mod greșit
prima instanță a reținut că nu a fost încălcat dreptul de apărare cu trimitere
la dispozițiile art. 104 din Legea nr. 36/1995 referitoare la completarea
dispozițiilor acesteia cu cele C. proc. civ., în sensul că norma procedurală
stabilește posibilitatea acordării unui singur termen pentru lipsa de apărare,
temeinic motivată, considerând că asimilarea acestui text de lege în materia
răspunderii disciplinare și a cercetării prealabile obligatorii este forțată, procedura
asemănându-se de fapt cu aceea prevăzută de Codul muncii în sensul că aplicarea
sancțiunii
disciplinare fără efectuarea
cercetării prealabile este lovită de nulitate absolută.
Recurenta arată
că în mod eronat instanța reține și faptul că libertatea de exprimare ce i-a
fost încălcată prin sancționarea dreptului la
opinie este restricționată de Constituție și
de Convenția Europeana a Drepturilor Omului referitor la protecția
reputației sau
drepturilor altora, a ordinii și moralei.
În mod greșit,
eludând cauzele de nulitate a hotărârilor contestate, instanța a reținut că
pretinsa faptă pe care ar fi comis-o ar fi aceea că a avut un
comportament care aduce atingere onoarei sau
probității profesionale, concluzionând
că hotărârile contestate sunt
legale și temeinice.
Colegiul
director al Camerei Notarilor Publici Bacău apreciază că
instanța nu a ținut cont de probele
depuse la dosar din care
rezultă că sancțiunea disciplinară a suspendării din funcție pe o perioadă de 4
(patru) luni, aplicată
notarului public
Ioniță Ana de către Consiliul de Disciplină al Uniunii
Naționale a
Notarilor Publici din România prin Hotărârea
nr.
1 din 20 ianuarie 2007 și menținută de către Consiliul Uniunii prin Hotărârea
nr.
244 din 28 septembrie 2007, nu este în concordanță cu gravitatea faptelor
săvârșite.
Se solicită
astfel modificarea sentinței recurate și aplicarea unei sancțiuni disciplinare
în raport cu gravitatea faptelor săvârșite.
Recurenta I.A. a
invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Legea nr. 36/1995
a notarilor publici și activității notariale prin cererea depusă la 26 mai
2008, iar la data de 13 iunie 2008 nota de ședință privind
neconstituționalitatea art. 40 și art. 41 din lege.
Prin Încheierea
din 13 iunie 2008, Înalta Curte în temeiul art. 29 alin. (4) și (5) din Legea nr.
47/1992 sesizează Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate
a prevederilor art. 40 și art. 41 din Legea nr. 36/1995.
Curtea
Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
40 și art. 41 din Legea nr. 36/1995 prin Decizia nr. 1981 din 14 octombrie
2008.
Examinând
hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate
aspectele conform art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile
sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Recurenta-reclamantă
I.A. a fost sancționată disciplinar în baza art. 41 lit. c) din Legea nr. 36/1995
a notarilor publici și activității notariale prin Hotărârea nr. 1 din 20
ianuarie 2007 a Consiliului de Disciplină a U.N.N.P.R. cu sancțiunea
suspendării din funcție pe o perioadă de 4 luni.
Potrivit art. 40
din lege, „Acțiunea disciplinară se exercită de Colegiul director și se judecă
de Consiliul de disciplină. Pentru suspendarea din funcție sau excluderea din
profesie este obligatorie o cercetare prealabilă care se efectuează de către
Colegiul director.
Audierea celui
în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptățit să ia cunoștință de
conținutul dosarului și să-și formuleze apărarea. Consiliul de disciplină
citează părțile și pronunță o hotărâre motivată care se comunică acestora”.
Recurenta
invocă încălcarea dreptului la apărare, deși așa cum în mod corect prima
instanță a reținut, în fiecare fază procesuală, au fost stabilite noi termene de
judecată la cererea reclamantei, justificate de starea precară de sănătate a
acesteia.
Astfel, deși
s-a făcut referire la prevederile art. 156 alin. (2) C. proc. civ., în cauză au
fost acordate mai multe termene la cererea reclamantei, sub acest aspect
neputându-se invoca încălcarea dreptului la apărare.
p
entru
exercitarea drepturilor sale, în faza de cercetare disciplinară și a cercetării
judecătorești, recurenta-reclamantă avea posibilitatea angajării unui apărător,
cum de altfel a procedat în recurs prin formularea notelor de ședință și a
excepției de neconstituționalitate.
În vederea îndeplinirii
procedurii prealabile astfel cum este reglementată de textul legal menționat,
reclamanta a fost citată de Colegiul director pentru termenele din 9 și
respectiv 21 octombrie 2006, iar aceasta nu s-a prezentat, invocând același
motiv de sănătate, împrejurare ce a determinat imposibilitatea audierii notarului
public asupra faptelor ce i se impută cu titlu de abatere disciplinară.
În acest context,
s-a făcut aplicarea prevederilor art. 32 alin. (2) din Regulamentul de punere
în aplicare a Legii nr. 32/1995 potrivit căruia, refuzul notarului public de a
face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces
verbal și nu împiedică finalizarea cercetărilor.
Aceste aspecte
au fost analizate și prin Hotărârea nr. 244 din 28 septembrie 2007 a Consiliului Uniunii ca urmare a contestaților formulate de notarul public Ioniță Ana și
Colegiul Director al C.N.P. Bacău împotriva Hotărârii Consiliului de Disciplină
nr. 1 din 20 ianuarie 2007, care în mod corect a reținut că dreptul de apărare
al reclamantei - recurente a fost respectat, iar imposibilitatea audierii s-a
datorat refuzului de a participa la aceste proceduri în care își putea exercita
drepturile sale subiective astfel cum se prevalează în cererea de recurs.
Nu se poate
reține nici motivul de recurs prin care se invocă încălcarea dreptului la
liberă exprimare, drept care presupune libertatea de opinie, dreptul fiecărei
persoane de a-și forma o concepție privitoare la viața socială, la lumea ce o
înconjoară în general.
Hotărârile
contestate nu aduc o încălcare a libertății de exprimare, acestea respectând
dispozițiile legale incidente, atât sub aspect formal cât și pe fond, iar
sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei comise.
Recurenta -
reclamantă se prevalează în susținerea acestui motiv de recurs de prevederile art.
30 din Constituția României și art. 11 alin. (1) din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului privind dreptul la libera exprimare dar omite dispozițiile art.
30 alin. (6) din Constituție care prevăd: „libertatea de exprimare nu poate
prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul
la propria imagine (…)”, ca și art. 10 paragraf 2 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului prin care se arată restricțiile aduse libertății de
exprimare care constituie măsuri necesare într-o democrație, pentru protecția
reputației sau a drepturilor altora, a ordinii și a moralei.
Astfel, recurenta-reclamantă
prin comportamentul său, a încălcat dispozițiile art. 39 lit. d) din Legea nr. 36/1995
și art. 29 alin. (2) din Codul deontologic, deoarece în public, a adus grave
acuzații conducerii Camerei Notarilor Publici Bacău, U.N.N.P.R., folosind expresii
denigratoare la adresa notarilor publici și structurilor organelor de
conducere, deși în calitate de notar avea obligația de a contribui la creșterea
prestigiului instituției căreia îi aparține, iar conform art. 28 din Codul
deontologic aprecierile publice dezonorante cu privire la alți colegi notari
sau criticile aduse acestora cu privire la pregătirea și calitatea muncii lor
reprezentau manifestări de concurență neprincipială.
Cu privire la criticile
formulate de Colegiul Director al Camerei Notarilor Publici Bacău, se constată
că sunt neîntemeiate, nefiind aduse elemente noi în afara celor avute de
Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici prin Hotărârea nr. 244 din 28
septembrie 2007 și prima instanță care au apreciat că sancțiunea disciplinară
aplicată reclamantei I.A., respectiv suspendarea din funcție pe o perioadă de 4
luni, este proporțională cu gravitatea faptei comise.
De altfel
această sancțiune disciplinară este penultima dintre cele enumerate de
prevederile art. 41 din Legea nr. 36/1998 a notarilor publici și a activității
notariale, care se poate aplica pe o durată de maximum 6 luni, proporțional cu
gravitatea abaterii.
În consecință,
constatându-se că sentința atacată este temeinică și legală, iar criticile
aduse acesteia nefondate, în baza prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,
se vor respinge recursurile declarate de I.A. și Colegiul Director al Camerei
Notarilor Publici Bacău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile
declarate de reclamanta I.A. și pârâtul Colegiul Director al Camerei Notarilor
Publici Bacău împotriva sentinței civile nr. 21 din 25 februarie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 6 februarie 2009.