ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 462/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 462/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
La data de 11 octombrie
2006, reclamanta SC R.M. SRL
a solicitat in contradictoriu cu pârâtele SC C.M.R. SRL
si SC A. SA să se constate
calitatea sa de acționar la SC A. SA asupra a
71748 acțiuni,
ca urmare a admiterii
proiectului de divizare al SC C.M.R. SRL
. si sa se dispună înscrierea a 71748
acțiuni in registrul acționarilor acestei societăți, cu cheltuieli de
judecata.
In
motivarea cererii a arătat reclamanta in esența ca la data de
4 mai 2006, in cadrul
hotărârii AGA a SC C.M.R. SRL
. s-a hotărât ca in cadrul operațiunii de divizare a
acestei societăți, o
parte din patrimoniu sa fie cesionata către ea, din
acest patrimoniu făcând parte
si acțiunile deținute de societatea
divizata la SC A. SA și că din totalul de 77549 acțiuni
deținute de către SC C.M.R. SRL. la SC A. SA, în
urma proiectului de divizare a societății, un
număr de 33595 acțiuni au fost cesionate către ea, conform anexei
nr. 15 din proiectul de divizare si întrucât
societatea divizata a
subscris la majorarea de capital social la SC A. SA
in
perioada 4 mai -10.06.2006, folosind si
acțiunile cesionate, a solicitat
sa
se consemneze in Registrul Acționarilor un număr de 38153
acțiuni, la valoarea de 25000 lei vechi, acțiuni
calculate astfel: nr.
acțiuni SC R.M.
SRL ( 33595 ) ori 100% ori
88071
acțiuni subscrise, nr. acțiuni SC C.M.R. SRL
. (77549) în favoarea SC R.M. SRL
astfel ca totalul acțiunilor sale la SC A. SA este de
33595
+38153, adică 71748.
Prin sentința comercială nr. 3722 din 19 martie 2007 Tribunalul
București, secția a
VI-
a comercială, a admis excepția
lipsei de interes
sub aspectul capătului unu al cererii, astfel cum a fost precizat și
modificat și a respins
capătul de cerere având ca obiect constatarea calității de acționar a
reclamantei la SC A. SA asupra a 33.595
acțiuni, ca urmare a admiterii proiectului de divizare al SC
C.M.R. SRL, ca lipsit de interes; a respins
celelalte capete de cerere, astfel cum au fost
precizate și modificate,
formulate de reclamanta SC R.M. SRL în
c
ontradictoriu
cu pârâtele S.G C.M.R. S.R.L. și SC A. SA ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța
această sentință, instanța a reținut că prin cererea inițială, reclamanta a
solicitat să se constate calitatea sa de acționar la SC A. SA asupra a 71.748
acțiuni ca urmare a admiterii proiectului de divizare al S.G C.M.R. S.R.L. și
să se dispună înscrierea sa ca acționar cu numărul de acțiuni arătat. Ulterior,
și-a precizat acțiunea, solicitând să se constate în condițiile art. 111 C.
proc. civ. calitatea sa de acționar al SC A. SA pentru 33.595 acțiuni, iar ca
urmare a participării la majorarea capitalului social al acestei societăți de
către societatea pârâtă SC C.M.R. SRL, să se dispună înscrierea diferenței de
38.153 acțiuni în Registrul acționarilor și la Depozitarul Central SA și să fie
obligată pârâta divizată la plata contravalorii a 38.153 acțiuni la prețul de
2,5 lei, astfel cum s-a stabilit prin hotărârea AGA din 09 februarie 2006.
Instanța a
invocat din oficiu excepția lipsei de interes sub aspectul capătului de cerere
prin care s-a solicitat să se constate calitatea reclamantei de acționar al SC
A. SA reținând că reclamanta nu justifică un interes de ordin material sau
moral care să o îndrituiască la primirea unei astfel de cereri, cu atât mai
mult cu cât calitatea de acționar a reclamantei nu a fost contestată.
Pe fondul cauzei, cu
privire la celelalte capete de cerere, se reține că prin hotărârea AGA din data
de 4 mai 2006 s-a dispus în cadrul operațiunii de divizare, ca o parte din
patrimoniul său să fie transmis reclamantei, între activele astfel transmise
figurând și acțiunile deținute la SC A. SA potrivit proiectului de divizare,
publicat în M.Of. nr. 1716 din
31 mai 2006
și a anexelor la acest protocol, rezultând că s-au transmis
reclamantei
un număr de 33.595 acțiuni.
Împotriva acestei
sentințe a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea apelului, schimbarea
în tot a sentinței apelate în sensul admiterii cererii sale astfel cum a fost
precizată.
In motivarea
apelului a arătat că potrivit art. 247 din Legea nr. 31/1990, atunci când
fuziunea sau divizarea are ca efect mărirea obligațiilor asociaților uneia din
societățile participante, hotărârea se ia cu unanimitate de voturi și că în
disprețul acestei dispoziții legale, intimata SC C.M.R.
SRL a procedat la participarea majorării
capitalului social al SC A. SA, fără a avea o
hotărâre AGA, care
să îndeplinească
condiția impusă de lege. Se mai arată că după promovarea acțiunii s-a înscris
ca acționar cu acțiunile transmise
potrivit
proiectului de divizare, astfel încât a solicitat instanței doar
să constate această situație. Apelanta a menționat
cronologia actelor,
evidențiind
faptul că subscrierea la majorarea capitalului social a
avut loc în timp ce se derula procedura de
divizare, și a apreciat că i se cuvin acțiunile rezultate din majorarea
capitalului social, față de
faptul
că art. 241 din Legea nr. 31/1990 prevede în mod expres că
dacă un element de activ nu este repartizat în
proiectul de divizare și
dacă
interpretarea proiectului de divizare nu permite luarea unei
decizii privind repartizarea sa, elementul de activ
sau contravaloarea
sa se
repartizează între toate societățile beneficiare, proporțional cu
cota din activul net alocat societăților în cauză,
în conformitate cu
proiectul de divizare.
Apelanta
a învederat schimbarea denumirii societății în SC
G.M. SRL, depunând dovezi cu
privire la schimbarea
denumirii
sale.
Prin întâmpinare,
intimata SC C.M.R.
SRL a solicitat
respingerea apelului ca nefondat, apreciind
că sentința pronunțată de
judecătorul fondului este legală și
temeinică,
față de probele administrate care atestă faptul că prin
proiectul de divizare apelanta a primit 33.595
acțiuni al SC A.
SA, proiect ce a
cuprins repartizarea exactă a activelor și pasivelor.
Se mai susține că nu sunt aplicabile dispozițiile
art. 241
1
din Legea
nr.
31/1990, activul la care face referire apelanta fiind evidențiat și
repartizat
între cele două societăți, iar acțiunile rezultate din
majorarea capitalului social nu făceau parte din activul societății la
momentul
divizării.
Curtea
de Apel București, secția a
VI-
a
comercială, prin
decizia comercială nr. 33 din 23 ianuarie 2008 a respins, ca nefondat,
apelul declarat de SC G.M. SRL (FOSTĂ SC R.M.
SRL) BUCUREȘTI.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs în termen
legal, motivat și timbrat reclamanta SC G.M.
SRL
BUCUREȘTI care, prin reluarea motivelor de apel sub
forma criticilor în recurs, susține ca instanța a interpretat greșit actul
juridic dedus judecății și că a pronunțat o hotărâre cu aplicarea și
interpretarea greșită a legii.
Cu privire la
primul motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. recurenta
arată că SC C.M.R. SRL a acționat ca mandatar al SC G.M. SRL BUCUREȘTI
subscriind respectivele acțiuni în numele și pe seama acesteia din urmă, aspect
pe care instanța de apel nu l-a analizat.
Referitor la al doilea motiv de recurs prevăzut de
art. 304 pct.
9 C. proc. civ. recurenta susține că
instanța a respins aplicabilitatea art. 241
1
din Legea nr. 31/1990
întrucât a intrat în vigoare ulterior divizării, dar, susține recurenta, că în
perioada divizării era în vigoare art. 247 din Legea nr. 31/1990 care
precizează expres necesitatea unei hotărâri luată cu unanimitate de voturi,
ceea ce, în cazul în speță nu s-a procedat întocmai, subscrierea efectuându-se în
baza unei notificări din partea SC C.M.R. SRL către SC A. SA.
In consecință,
în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. solicită admiterea recursului așa
cum a fost formulat și motivat, modificarea deciziei atacate și a sentinței
fondului și admiterea acțiunii reclamantei.
Recursul este nefondat pentru următoarele
considerente:
Din examinarea
actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale
incidente cauzei rezultă că ambele instanțe, în mod corect, au apreciat actul
juridic dedus judecății și probatoriile administrate în cauză, pronunțând
hotărâri temeinice și legale care nu pot fi reformate prin recursul declarat de
reclamantă întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 8
și 9 C. proc. civ.
Criticile formulate
de recurentă sunt neîntemeiate întrucât, față de probele administrate în cauză
și în raport de dispozițiile legale incidente cauzei - instanțele au reținut,
în mod corect și judicios, că prin Proiectul de divizare publicat în M.Of.,
Partea a IV-a nr. 1716 din 31 mai 2006 s-a convenit ca SC R.M. SRL (actual SC
G.M. SRL) va avea un
număr de 33595 acțiuni
la SC A. SA cu o valoare de 201.570 lei și
nu 71748 acțiuni și, că prin Protocolul de
predare-primire din
12 iulie 2006 - Anexa 15 - semnat de ambele părți, s-a convenit, că,
după divizare recurenta
va avea un număr de 33.595 acțiuni - al
cărui transfer a fost asigurat de intimată, fapt confirmat de
recurenta-reclamantă prin „Precizare a situației
de fapt și a temeiului
de drept" - depusă la dosar și prin certificatul
de confirmare-transfer direct nr. Wa - 4350499 a Depozitarului Central SA,
precum și prin adresa nr. 2142 din 25 noiembrie
2006 prin care SC A. SA îi
confirmă
SC R.M. SRL că a depus documentele care atestă că este acționar la SC A. SA cu
un număr de 33595
acțiuni.
In
condițiile în care convenția părților prin care s-a aprobat
Proiectul de divizare al
SC C.M.R. SRL, a fost
validată prin Hotărârea AGA a fost publicată în Monitorul Oficial
și înregistrată la Oficiul Registrului
Comerțului de pe lângă
Tribunalul București
- prin hotărârea judecătorului delegat prin
încheiere definitivă și irevocabilă astfel că, cererea recurentei ca
după finalizarea acestei proceduri de vânzare să
se constate calitatea sa de acționar al unui alt număr de acțiuni, respectiv
38153 decât cel
convenit, așa cum au
reținut ambele instanțe este total neîntemeiat.
S-a reținut corect de instanța de apel că după publicarea
proiectului de divizare
nu mai pot fi făcute modificări privind
repartizarea activului și pasivului societății
supuse divizării, iar,
împrejurarea că subscrierea a avut loc în perioada de
desfășurare a
procedurii de divizare, de asemenea nu poate influența repartizarea,
din moment ce,
patrimoniul se transmite în starea în care se găsește
la momentul divizării.
Neîntemeiată este și critica că instanțele de judecată au respins
nejustificat
posibilitatea aplicării art. 241 și art. 247 din Legea nr.
31/1990 pe motiv că au
intrat în vigoare ulterior divizării, întrucât,
așa cum au reținut ambele instanțe prevederile art.
247 nu au
incidență în cauză pentru
înscrierea recurentei ca acționar pentru
acțiunile obținute în procesul de subscriere, iar prevederile art. 241
1
introdus prin Legea nr. 441/2006,
lege intrată în vigoare după
finalizarea
procedurii de divizare nu pot fi aplicate retroactiv.
De asemenea și motivul invocat de recurentă că nu a existat o
hotărâre AGA a SC C.M.R.
SRL pentru
participarea la mărirea
capitalului social al SC A. SA este
neîntemeiat și nu are relevanță în cauză, majorarea
fiind realizată
prin Hotărârea
AGA nr. 3 din 09 februarie 2006.
Pentru cele ce
preced, înalta Curte, în temeiul art. 312
C.
proc. civ. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de SC G.M.
SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D
E C I D E
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC
G.M. SRL BUCUREȘTI împotriva
deciziei nr. 33 din
23 ianuarie 2008 a Curții de Apel București, secția a
VI-
a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 17 februarie 2009.