ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1488/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 7 martie 2008, reclamantul L.C. a chemat în judecată Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând obligarea pârâților la plata drepturilor salariale actualizate reprezentând sporul pentru misiune permanentă și sporul de fidelitate pentru perioada 2005 – 1 februarie 2008. În motivarea cererii, reclamantul a învederat că are calitatea de polițist cu grad de subcomisar și că, de la 20 februarie 2004 a fost detașat ca ofițer de poliție judiciară la Direcția Națională Anticorupție, fiind însă lipsit în mod nejustificat de drepturile salariale constând în cele două sporuri.

Prin sentința civilă nr. 2716 din 16 octombrie 2008, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins excepțiile privind necompetența materială și lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor și a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 1 ianuarie 2005-7 martie 2005, respingând cererea pentru drepturile bănești aferente acestei perioade, ca prescrisă. Prin aceeași hotărâre, instanța a respins ca neîntemeiate atât acțiunea privind plata drepturilor bănești aferente perioadei 7 martie 2005-1 februarie 2008, cât și cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, formulată de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție . Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut în esență că, pentru polițiștii detașați la Direcția Națională Anticorupție, este aplicabilă O.G.

nr. 38/2003 numai referitor la drepturile bănești constând în salariul pentru gradul profesional și gradațiile calculate la acesta, nu și cu privire la sporul pentru misiune permanentă și sporul de fidelitate. În acest sens, au fost invocate dispozițiile anexei 4 din O.G. nr. 38/2003 care reglementează un drept de opțiune al ofițerilor de poliție judiciară detașați cu privire la drepturile lor salariale. Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul L.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeincie. Astfel, reclamantul a învederat că, potrivit prevederilor care reglementează drepturile și obligațiile prevăzute pentru ofițerii de poliție detașați la Direcția Națională Anticorupție prin O.U.G.

nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, statutul acestora rămâne guvernat de dispozițiile art. 28 din Legea nr. 360/2002 și art. 2 și O.G. nr. 38/2003, inclusiv de anexa 4 a ordonanței, astfel încât neacordarea sporului de misiune permanentă și de fidelitate nu se justifică. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Potrivit anexei 4 din O.G. nr. 38/2003, polițiștii detașați să îndeplinească funcții în afara Ministerului de Interne beneficiază de salariul de bază al funcției, sporul de vechime, indemnizații, premii, sporuri și alte drepturi care se acordă personalului civil din unitatea unde își desfășoară activitatea și de salariul pentru grad profesional și gradațiile calculate la acesta.

Același act normativ prevede că, în situația în care aceste drepturi salariale sunt mai mici decât cele ce li s-ar cuveni polițiștilor încadrați în structurile poliției pe funcții similare, cei în cauză pot opta pentru drepturile cuvenite acestora. Or, această ultimă prevedere nu este aplicabilă în cauză, drepturile salariale ale ofițerilor de poliție judiciară din Direcția Națională Anticorupție fiind superioare celor acordate polițiștilor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. Astfel cum a reținut instanța de fond, ofițerii de poliție judiciară detașați la Direcția Națională Anticorupție nu pot beneficia de sporul de misiune permanentă atât în raport de prevederile O.U.G. nr. 134/2005 pentru modificarea și completarea O.U.G.

nr. 43/2002, cât și de dispozițiile O.U.G. nr. 27/2006, ultim act normativ în raport de care se calculează drepturile salariale de care beneficiază ofițerii de poliție judiciară, în funcție de coeficientul de multiplicare prevăzut de pct. 28 din anexa 1 cap.A. Pentru aceleași considerente, ofițerii de poliție judiciară detașați la Direcția Națională Anticorupție nu pot beneficia nici de sporul de fidelitate prevăzut de art. 6 din O.G. nr. 38/2003, astfel încât cererea de obligare la plată a pârâților a fost în mod corect respinsă. În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de L.C. împotriva sentinței civile nr. 2716 din 16 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal , ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 martie 2009.