ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4897/2009

Asupra recursului civil de față; Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Alba, reclamanții N.T.I. și N.I., au chemat în judecată pârâții Primarul Municipiului Alba Iulia, Municipiul Alba Iulia prin Primar și Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia, solicitând: - anularea dispoziției nr. 454 din 16 mai 2007 emisă de Municipiul Alba Iulia prin Primar; - obligarea pârâților să le restituie în natură suprafața de 790 mp teren înscris în C.F. 3146 Alba Iulia, top. 2639/2/6/1; - să se dispună OCPI Alba-Iulia întabularea reclamanților asupra terenului în litigiu. In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că terenul în litigiu a constituit proprietatea lor și a fost expropriat în anul 1983. Pe acest teren s-a construit o centrală termică, care este în prezent dezafectată, fiind posibilă retrocedarea în natură a terenului.

Prin sentința civilă nr. 350 din 26 martie 2008, Tribunalul Alba a admis contestația, a dispus anularea Dispoziției nr. 454 din 16 mai 2007 și a obligat intimatul să emită o dispoziție în condițiile art. 10 pct. 5 din Legea nr. 10/2001 republicată, de restituire a suprafeței de 339,87 mp identificată prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert A.G. A fost respinsă contestația formulată față de intimații Municipiul Alba-Iulia și Consiliul Local Alba-Iulia. Pentru a pronunța astfel prima instanța a reținut că imobilul în litigiu a fost înscris în C.F. 3146 Alba-Iulia, top. 2639/2/6, în suprafață de 1496 mp, a aparținut antecesorilor contestatorilor, și a trecut în proprietatea Statului Român în baza Decretului nr. 213/1980, cu titlu expropriere, fiind dezmembrat în două parcele.

Parcela cu nr. top. nou 2639/2/6/1 în suprafață de 790 mp și reală de 734,53 mp care constituie terenul în litigiu ce a fost transcrisă în C.F. 10980 Alba-Iulia în favoarea Statului Român, iar parcela identificată sub nr. top. 2638/2/6/2, retranscrisă în același CF, casă și loc de casă în suprafață de 706 mp, și reală de 698,10 mp, ce a rămas pe vechii proprietari. Prin notificarea nr. 11665/2001 petenții au solicitat restituirea în natură a imobilului sau acordarea de măsuri reparatorii iar prin Dispoziția nr. 454 din 16 mai 2007 s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, reținându-se faptul că terenul este în întregime ocupat de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, respectiv alei de acces, zone verzi, bloc de locuințe și centrală în prezent dezafectată.

Expertiza efectuată în cauză a concluzionat că terenul care poate fi restituit se compune din terenul dintre limita actuală a proprietății petenților și centrala dezafectată în suprafață de 28, 67 mp, terenul de sub centrală în suprafață de 222, 14 mp și terenul dintre centrală și bordura aleii, în suprafață de 89,06 mp, deci un total de 339,87 mp. Pentru acest teren, s-a și făcut o parcelare. Tribunalul Alba a apreciat că este întemeiată cererea și în raport de dispozițiile art. 10 pct. 5 din Legea nr. 10/2001 modificată, a admis contestația față de Primarul Municipiului Alba-Iulia, și l-a obligat la emiterea unei dispoziții de restituire în natură a terenului în suprafață de 339,87 mp identificat prin raportul de expertiză tehnică menționat.

A fost reținută lipsa calității procesual pasive a pârâților Municipiul Alba-Iulia și Consiliul Local Alba-Iulia, față de care a fost respinsă contestația. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și pârâtul Primarul Municipiului Alba-Iulia. În apelul lor, reclamanții au solicitat desființarea parțială a hotărârii instanței de fond și obligarea Primarului Municipiului Alba-Iulia să emită dispoziție de restituire prin măsuri echivalente pentru diferența de 450,13 mp, arătând că suprafața de teren ce le-a fost preluată de Statul român în mod nelegal, este de 790 mp, iar instanța s-a pronunțat pentru suprafața de 339,87 mp care poate fi restituită în natură, însă nu a dispus obligarea pârâtului să emită dispoziție de acordare a măsurilor echivalente pentru diferența de 450,13 mp.

Primarul Municipiului Alba-Iulia a solicitat modificarea sentinței instanței de fond în sensul respingerii acțiunii, invocând în drept art. 11 alin. (4) și art. 12 din Legea nr. 10/2001 republicată și art. 287 alin. (3) C. proc. civ. În motivarea apelului s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a dispus anularea Dispoziției nr. 454/2007, pentru că nu rezultă vreun motiv de nulitate a acesteia, și s-ar impune doar modificarea acestei dispoziții, în sensul că restituirea în natură operează doar parțial. Prin dispoziția atacată, contestatorii beneficiază de măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, pentru întreaga suprafață de 790 mp. Un al doilea motiv de apel , vizează greșita restituire în natură a suprafeței de 340 mp, întrucât scopul pentru care a operat exproprierea s-a materializat, prin construirea obiectivelor preconizate și care ocupă funcțional întregul teren afectat.

De altfel, terenul aparține domeniului public local conform H.G. nr. 974/2002. In al treilea rând, apelantul a susținut că instanța de fond trebuia să oblige intimații la restituirea sumei primite ca despăgubire, conform adresei nr. 1725/1982 a I.C.G.C.L Alba, pentru suprafața de 340 mp. Reclamanții au depus întâmpinare față de apelul Primarului Municipiului Alba-Iulia prin care au solicitat respingerea acestuia, susținând că în mod corect s-a dispus anularea dispoziției atacate, prin care li s-a respins cererea de restituire în natură, deși pentru o parte din terenul expropriat care este liber de construcții, este obligatorie restituirea în natură. Prin decizia civilă nr. 150A din 9 octombrie 2008, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis apelurile formulate de reclamanții N.T.I.

și N.I.; a desființat sentința atacată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, la aceeași instanță de fond - Tribunalul Alba. Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut că deși prima instanță a analizat dispoziția atacată, s-a pronunțat în privința restituirii în natură doar pentru suprafața de 339,87 mp, lăsând nesoluționată acțiunea pentru diferența de 450.13 mp., deci fără a se pronunța pe o parte din acțiune, neanalizând astfel fondul litigiului. S-au dat indicații ca instanța de trimitere să analizeze situația juridică a diferenței de teren în raport de situația reținută prin expertiza efectuată în cauză, soluția dată urmând a se referi la întreg terenul menționat în acțiunea introductivă de instanță, avându-se în vedere și criticile formulate în apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Alba-Iulia, pentru o judecată unitară a cauzei.

Împotriva deciziei de mai sus a declarat recurs pârâtul Primarul municipiului Alba-Iulia , critica vizând următoarele aspecte: În mod greșit instanța de apel a dispus admiterea apelurilor și casarea cu trimitere a dosarului, întrucât această instanță avea toate mijloacele necesare pentru a pronunța o hotărâre prin care să cenzureze sau nu criticile aduse hotărârii pronunțată de prima instanță. Instanța de apel s-a rezumat la a casa cu trimitere spre rejudecare deși în situația dată putea să rețină cauza spre rejudecare potrivit dispozițiilor ce reglementează această cale de atac. În fine, o altă critică se referă la faptul că a fost încălcat principiul celerității soluționării cauzei având ca obiect Legea nr. 10/2001.

Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat pentru următoarele considerente: Prin acțiunea introductivă de instanță reclamanții N.T.I. și N.I., au solicitat în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Alba Iulia, Municipiul Alba Iulia prin Primar și Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia, 1) anularea dispoziției nr. 454 din 16 mai 2007 emisă de Municipiul Alba Iulia prin Primar; 2) obligarea pârâților să le restituie în natură suprafața de 790 mp teren înscris în C.F. 3146 Alba Iulia, top. 2639/2/6/1 ; 3) să se dispună OCPI Alba Iulia întabularea reclamanților asupra terenului în litigiu.

Tribunalul Alba, prin sentința civilă nr. 350 din 26 martie 2008, a admis contestația, a dispus anularea Dispoziției nr. 454 din 16 mai 2007 și a obligat intimatul să emită o dispoziție în condițiile art. 10 pct. 5 din Legea nr. 10/2001 republicată, de restituire a suprafeței de 339,87 mp identificată prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert A.G.. A fost respinsă contestația formulată față de intimații Municipiul Alba Iulia și Consiliul Local Alba Iulia. Reclamanții au solicitat obligarea pârâților la restituirea în natură a suprafeței de 790 mp teren înscris în C.F. 3146 Alba Iulia, top. 2639/2/6/1, prima instanță pronunțându-se numai cu privire la o parte din suprafața solicitată, respectiv, restituirea suprafeței de 339,87mp.

În această situație în mod corect instanța de apel a dat eficiență dispozițiilor art. 297 C. proc. civ. teza I care dispun că "în cazul în care se constata că, în mod greșit, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va desființa hotărârea atacata și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe" Astfel, prin excepție instanța de apel poate desființa hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe în situațiile limitativ prevăzute de art. 297 C. proc. civ., prevedere legală, care prin modul în care este redactată, are un caracter imperativ ce privește și impune ordinea firească a procesului.

Caracterul imperativ al dispozițiilor legale menționate se întemeiază pe necesitatea asigurării celor doua grade de jurisdicție. Exigența acestui principiu se impune nu numai în interesul părților ci și pentru respectarea competenței materiale a instanțelor deoarece fondul oricărui litigiu trebuie să fie soluționat de instanța competentă. Din această perspectivă se privește ca nefondată și critica referitoare la faptul că ar fi fost încălcat principiul celerității soluționării cauzei având ca obiect Legea nr. 10/2001. Față de cele de mai sus, se constată că instanța de apel a aplicat corect dispozițiile legale trimițând cauza spre rejudecare primei instanțe care nu a rezolvat în întregime fondul litigiului.

Pentru considerentele arătate, toate criticile de nelegalitate formulate se apreciază ca nefondate, recursul urmând a fi respins în consecință. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Alba-Iulia împotriva deciziei civile nr. 150/A din 9 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 aprilie 2009.