ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 790/2014

Cu privire la cererea

de recurs, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 5426 din 02

septembrie 2008 pronunțată în Dosarul nr. 15339/3/2008, Tribunalul București,

secția a VIII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări

sociale, a dispus obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului la emiterea

unei decizii prin care să recalculeze drepturile de pensie cuvenite

reclamantului, cu luarea în considerare a datelor atestate de adeverința nr.

740393/2007 emisă de SC V. SA, adeverința nr. 2051 din 07 septembrie 2007 emisă

de SC D. SA, adeverința nr. 184 din 05 octombrie 2007, adeverința nr. 389 din

08 decembrie 2004 emise de SC F. SA și adeverința nr. 27 din 06 ianuarie 2005

emisă de SC K. SA.

Prin Decizia civilă

nr. 1452 din 09 martie 2009, Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și

pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale, a respins

recursul declarat de pârâta Casa de Pensii a municipiului București.

Împotriva deciziei

irevocabile a curții de apel a formulat prezentul recurs reclamantul P.V.I.

La termenul de

judecată din data de 11 martie 2014, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția

inadmisibilității recursului, excepție ce se impune a fi analizată cu

prioritate, în raport cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

Cu privire la

recursul exercitat în cauză, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil,

urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Căile de atac,

respectiv condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt de ordine publică

întrucât se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar

putea afecta legalitatea sau temeinicia primei judecăți.

Ca atare, niciuneia

dintre părți nu îi este îngăduit să formuleze și nici să învestească în mod

legal instanța cu judecata unei căi de atac, exercitată în afara sistemului

căilor de atac prevăzute de lege.

Totodată, una din

regulile generale privitoare la exercitarea căilor legale de atac constă în

aceea că dreptul de a promova o cale de atac este, în principiu, unic și se

epuizează odată cu exercitarea lui, ceea ce presupune că nimănui nu îi este

permis de a uza de două sau mai multe ori de una și aceeași cale de atac.

În temeiul

dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., pot constitui obiect al

recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel precum și, în

condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate

jurisdicțională.

Totodată,

dispozițiile art. 377 alin. (2) C. proc. civ. enumeră categoriile de hotărâri

irevocabile ca fiind hotărâri date în recurs precum și orice alte hotărâri

care, potrivit legii, numai pot fi atacate cu recurs. Împotriva acestora nu se

mai poate exercita încă o dată apel sau recurs, potrivit principiului

unicității caii de atac.

Potrivit

jurisprudenței constante a Curții Europene a Dreptului Omului, respectiv a

Curții Constituționale, prin instituirea de către legiuitor a unor prevederi cu

privire la caracterul definitiv și irevocabil al hotărârilor judecătorești nu

se încalcă dreptul la acces liber la justiție, așa cum acesta este prevăzut de

dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici nu se

creează vreo discriminare în sensul celor reținute de art. 16 din Constituția

României.

În speță, prin

Decizia nr. 1452 din 09 martie 2009, irevocabilă, Curtea de Apel București a

respins recursul declarat de pârâta Casa de Pensii a municipiului București

împotriva sentinței civile pronunțate de tribunal.

Prin urmare, în

cauză, nu poate fi admisibil recursul declarat de recurentul reclamant

împotriva deciziei irevocabile a Curții de Apel București, o asemenea hotărâre

nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs atât timp cât unul din

principiile de drept procesual civil privește unicitatea dreptului de a folosi

calea de atac.

Drept urmare, cum

împotriva unei hotărâri irevocabile nu poate fi exercitat un nou recurs,

recursul declarat în cauză de recurentul-reclamant P.V.I. este inadmisibil și

va fi respins ca atare

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de reclamantul P.V.I. împotriva Deciziei nr.

1452R din 9 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a

civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 martie 2014.

Procesat

de GGC - NN