ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 992/2014

Asupra cauzei de fața, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 2807 din 21 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosar nr. 24074/63/2012 a fost admisă acțiunea reclamantului E.S.A. având ca obiect drepturi bănești, formulată în contradictoriu cu pârâta SC C.I.

SA; a fost obligată pârâta să plătească reclamantului salariul suplimentar pentru anii 2009 - 2010 echivalent cu salariul de bază de încadrare al acestuia din luna decembrie a anilor respectivi conform art. 30 din CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil pe anii 2006 - 2008 prelungit prin actul adițional, precum și ajutorul material cu ocazia sărbătorilor de Crăciun 2009 și 2010, Paște 2010 și Ziua Feroviarului 2010, echivalent fiecare cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare conform art. 71 din CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil pe anii 2006 - 2008 prelungit prin act adițional, sume actualizate cu rata inflației de la data scadenței până la data plății efective, precum și dobânda legală aferentă acestora calculată de la data scadenței până la data plății efective, sumele cuvenite urmând a fi calculate și cu respectarea prevederilor art. 41 alin. (3) lit. a) din CCM unic la nivel de ramură transporturi valabil pe anii 2008 - 2010. Prin Decizia civilă nr. 7767 din 4 septembrie 2013 pronunțată în același dosar, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a admis recursul pârâtei împotriva sentinței sus-menționate, pe care a modificat-o în sensul respingerii acțiunii.

Împotriva acestei decizii, la data de 2 octombrie 2013, E.S.A. a formulat, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova. În motivare, revizuentul a arătat că decizia atacată este contradictorie cu o serie de hotărâri pronunțate de aceeași instanță în cauze similare, respectiv: Decizia nr. 6224 din 6 iunie 2013 pronunțată în Dosar nr. 24751/63/2012; Decizia nr. 6223 din 6 iunie 2013 pronunțată în Dosar nr. 24870/63/2012; Decizia nr. 6225 din 6 iunie 2013 pronunțată în Dosar nr. 24871/63/2012; Decizia nr. 5343 din 21 mai 2013 pronunțată în Dosar nr. 24012/63/2012; Decizia nr. 6226 din 6 iunie 2013 pronunțată în Dosar nr. 25084/63/2012.

Prin Decizia civilă nr. 9237 din 31 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în Dosar nr. 1513/54/2013, competența de soluționare a cauzei a fost declinată în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Examinând cererea de revizuire în raport de excepția de inadmisibilitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, față de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte urmează a o respinge, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente: Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia.

Retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, astfel încât legea reglementează această cale de atac numai în cazuri strict determinate. Pe de altă parte însă, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa. Motivele de revizuire sunt expres și limitativ prevăzute de lege și impun, pentru fiecare în parte, îndeplinirea unor condiții specifice. Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., revizuirea este posibilă "dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate", Rezultă că, revizuirea întemeiată pe textul legal anterior citat va fi admisă doar dacă sunt întrunite, cumulativ următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, hotărârile judecătorești în cauză să fie potrivnice și să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză. Cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat și are în vedere situația în care, prin cea de-a doua hotărâre, pronunțată în una și aceeași pricină, între aceleași persoane și având aceeași calitate, se încalcă cele stabilite printr-o hotărâre anterioară, aspect ce semnifică faptul că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă "constatarea cu întârziere a autorității lucrului judecat". În acest sens, tripla identitate ca și condiție de admisibilitate a cererii de revizuire trebuie analizată în raport de dispozițiile art. 1201 C. civ., conform căruia "este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate". Cerințele legale prevăzute de art. 1201 C. civ.

nu sunt îndeplinite în cauză, deoarece revizuentul apreciază că hotărârea supusă revizuirii este potrivnică unor hotărâri pronunțate în spețe similare de către Curtea de Apel Craiova, în cadrul unor litigii în care acesta nu a figurat în calitate de parte. Or, textul legal sus-menționat impune ca judecata să aibă loc "între aceleași părți, făcute de ele sau în contra lor în aceeași calitate", condiție care nu se regăsește în speța dedusă judecății, întrucât nu este vorba de litigii în cadrul cărora revizuentul să fi participat anterior și să fi obținut soluții contrare celei din hotărârea supusă revizuirii.

Astfel, în dosarul în care s-a pronunțat Decizia nr. 6223 din 6 iunie 2013 calitatea de reclamant a avut-o numitul R.N., în dosarul în care s-a pronunțat Decizia nr. 6224 din 6 iunie 2013 calitatea de reclamant a avut-o numitul O.G., în dosarul în care s-a pronunțat Decizia nr. 6225 din 6 iunie 2013 calitatea de reclamant a avut-o numitul D.C., în dosarul în care s-a pronunțat Decizia nr. 6226 din 6 iunie 2013 calitatea de reclamant a avut-o numitul G.I., iar în dosarul în care s-a pronunțat Decizia nr. 5343 din 21 mai 2013 calitatea de reclamant a avut-o numita M.C.M.. Rezultă că hotărârile la care revizuentul face referire în sensul că ar fi potrivnice Deciziei nr. 7767 din 4 septembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, reprezintă, în realitate, practică judiciară în materie, iar împrejurarea că prin aceste hotărâri s-au adoptat soluții opuse celei pronunțate prin hotărârea atacată, nu poate constitui premisa promovării unei cereri de revizuire.

Prin urmare, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de E.S.A. împotriva Deciziei nr. 7767 din 4 septembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2014. Procesat de GGC - CL