ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1120/2014

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de față,

constată următoarele:

Prin Sentința civilă

nr. 3393 din 8 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Dolj, a fost admisă

cererea formulată de reclamantul C.C.F. și a fost obligată pârâta să plătească

acestuia salariul suplimentar pentru anii 2009 - 2010, echivalent cu salariul

de bază de încadrare al reclamantului din luna decembrie a anului respectiv,

conform art. 30 din CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar

valabil pe anii 2006 - 2008, prelungit prin actul adițional, precum și ajutorul

material cu ocazia sărbătorilor de Crăciun 2009 - 2010, Paște 2010 și Ziua

Feroviarului 2010, echivalent fiecare cu un salariu de bază la nivelul clasei 1

de salarizare, conform art. 71 din CCM la nivel de grup de unități din

transportul feroviar valabil pe anii 2006 - 2008, prelungit prin act adițional,

sume actualizate cu rata inflației de la data nașterii dreptului până la data

plății efective, plus dobânda legală aferentă, sumele cuvenite urmând a fi

calculate și cu respectarea prevederilor art. 41 alin. (3) lit. a) din CCM unic

la nivel de ramură transporturi valabil pe anii 2008 - 2010.

Împotriva sentinței a

declarat recurs pârâta SC Î.R.L.U. C.I. SA prin SC C.I. Secția Craiova

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin Decizia civilă

nr. 7972 din 9 septembrie 2013 Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a admis

recursul formulat de pârâtă și a schimbat în tot sentința tribunalului în

sensul respingerii acțiunii.

Împotriva deciziei

curții de apel, în temeiul prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a

formulat prezenta cerere de revizuire reclamantul, care susține că decizia

atacată este contrară altor hotărâri, pronunțate în cauze similare de Curtea de

Apel Craiova, practica acestei instanțe nefiind unitară, deși pe rol există

multe cereri de recurs având același obiect și același pârât.

Astfel, invocă

Deciziile civile nr. 6224, nr. 6225, nr. 6226, nr. 6223, toate pronunțate de

Curtea de Apel Craiova, la data de 6 iunie 2013.

Înalta Curte,

examinând Decizia civilă nr. 7972 din 9 septembrie 2013 pronunțată de Curtea de

Apel Craiova, secția I civilă, din perspectiva condițiilor de admisibilitate a

unei cereri de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., constată că cererea este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Art. 322 alin. (1) C.

proc. civ. prevede că se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive

la instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o

instanță de recurs, atunci când evocă fondul.

Art. 322 pct. 7 C.

proc. civ. reglementează posibilitatea revizuirii dacă există hotărâri

potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite în una și

aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Revizuirea pentru

contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele

condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie

potrivnice, hotărârile judecătorești în cauză să fie pronunțate în dosare

diferite, să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză, în cel de-al

doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau,

dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Rațiunea

reglementării revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. o

constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității de

lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar

având același obiect, părți și cauză, în atare situație executarea hotărârilor

judecătorești fiind imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se

prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația

anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât

prin revizuirea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorității de lucru

judecat.

Nu sunt îndeplinite

cerințele textului atunci când soluțiile contradictorii sunt pronunțate în

cauze diferite, prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., neacoperind

situațiile rezultate din practica neunitară a instanțelor, a căror reglare este

atributul altor mecanisme judiciare.

Or, în speță,

revizuentul raportându-se impropriu la art. 322 pct. 7 C. proc. civ., tocmai

această practică neunitară o invocă, făcând trimitere la alte hotărâri

pronunțate de aceeași instanță prin care a fost dată o altă interpretare

acțiunilor formulate de alte persoane și cererilor de recurs formulate de

aceeași intimate, având același obiect cu cel de față.

Așa fiind, Înalta

Curte, constatând că hotărârea asupra căreia poartă cererea de revizuire nu se

înscrie în ipoteza legală prevăzută de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., va

respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul C.C.F. împotriva

Deciziei nr. 7972 din data de 9 septembrie 2013 a Curții de Apel Craiova,

secția a I civilă în Dosarul nr. 24502/63/2012.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 aprilie 2014.

Procesat de GGC - LM