ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3608/2008

Deliberând asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 98 din 31 ianuarie 2008 Tribunalul Covasna a respins cererea de chemare în garanție a SC D.C. SA București, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta N.G. împotriva pârâtei SC R. SA Întorsura Buzăului și a obligat pe pârâtă ca în termen de 48 de ore să elibereze reclamantei un certificat de acționar care să cuprindă datele specificate în art. 93 din Legea nr. 31/1990, cu daune cominatorii în sumă de 100 lei pe zi de întârziere. În motivarea hotărârii se arată că reclamanta are calitatea de acționar al societății pârâte astfel încât este îndreptățită să solicite certificatul prevăzut de art. 93 din Legea nr. 31/1990.

Obligația de emitere a certificatului aparține societății și nu depozitarului central. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC R. SA Întorsura Buzăului și prin Decizia nr. 52/Ap din 7 mai 2008 Curtea de Apel Brașov, secția comercială, a respins apelul și a obligat apelanta la 500 lei cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel instanța de apel a reținut că dispozițiile art. 97 din Legea nr. 31/1990 justifică calitatea procesuală pasivă a apelantei, iar cererea de chemare în garanție întemeiată pe prevederile Regulamentului nr. 1/2006 a fost corect respinsă de instanța de fond, întrucât SC D.C. SA București nu are obligația de a emite certificatul de acționar, ci doar extrasul de cont.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC I.M. SA Întorsura Buzăului (fostă SC R. SA) invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârilor și pe cale de consecință, în principal admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a SC I.M. SA și admiterea cererii de chemare în garanție a SC D.C. SA și în subsidiar, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea în fapt a recursului s-a susținut că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină întrucât instanțele nu au avut în vedere nici unul din argumentele legale invocate de societatea pârâtă prin apărările formulate în sensul că certificatele de acționar s-au emis doar pentru acționarii care au subscris în baza Legii nr. 58/1991; după intrarea în vigoare a Legii nr. 54/1994 privind piața de capital, tranzacționarea acțiunilor deținute la societăți pe acțiuni ale căror acțiuni sunt emise în formă dematerializată și sunt tranzacționate pe piața de acțiuni se realizează prin intermediul S.V.M. autorizate expres de către C.N.V.M.; că în acest sens societățile de registru consolidat, în speță SC D.C.

SA sunt autorizate să comunice oricărui acționar, la solicitarea acestuia toate datele necesare și că daunele cominatorii nu sunt dovedite și sunt nelegale. Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și dispozițiilor legale incidente cauzei se apreciază că instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală și temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de pârâtă. Nu se constată existența cerințelor necesare pentru reținerea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., hotărârea cuprinzând în considerente motivele de fapt și de drept pe care se sprijină soluția dată, precum și motivele pentru care s-au înlăturat susținerile apelantei cu privire la interpretarea și aplicarea art. 93 și 97 din Legea nr. 31/1990 și Regulamentului nr. 1/2006 și la calitatea sa procesuală pasivă.

Faptul că instanța a arătat că apelanta și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 97 din Legea nr. 31/1990 prin emiterea certificatului adeverința din 22 februarie 2008, după pronunțarea hotărârii în primă instanță nu este de natură a face aplicabil motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu este fondat întrucât instanța de apel a aplicat și interpretat corect dispozițiile art. 93 și 97 din Legea nr. 31/1990, reținând că acestea justifică calitatea procesuală pasivă a pârâtei, societatea fiind obligată la eliberarea certificatului de acționar, la cererea acționarului, cuprinzând mențiunile prevăzute de art. 93 din aceiași lege.

Un asemenea înscris va fi emis din oficiu sau la cererea acționarilor de către societatea pe acțiuni prin grija administratorilor. Acesta este un titlu de legitimare a calității de acționar și nu este un instrument negociabil, el având doar o valoare probatorie a respectivei calități. Certificatul de acționar trebuie să aibă un conținut minim obligatoriu de informații, de tipul celor enumerate de art. 93 din Legea nr. 31/1990 și unele în plus specifice situației acțiunilor nominative și dematerializate. Susținerea pârâtei că este o societate pe acțiuni de tip deschis, iar obligația de eliberare a certificatului de acționar ar reveni chematului în garanție SC D.C. SA nu poate fi primită întrucât în contractul încheiat cu chematul în garanție și la care face referire în întâmpinarea sa nu este prevăzută vreo clauză în sensul celor evocate, că această obligație ar reveni chematului în garanție.

Aceeași rațiune rezidă și prin raportare la obiectul contractului de prestare de servicii de registru. Instanța de fond constatând că refuzul pârâtei de îndeplinire a obligației de emitere a certificatului de acționar la cererea reclamantei este nejustificat instanța a aplicat corect dispozițiile art. 1081 - 1082 C. civ. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte urmează a respinge recursul pârâtei ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC I.M. SA Întorsura Buzăului (fostă SC R. SA) împotriva Deciziei nr. 52/Ap din 7 mai 2008 a Curții de Apel Brașov, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2008.