ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 582/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 582/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

474 din 17 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 647/30/2012,

s-a dispus în baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000

republicată, cu aplic. art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., a fost

condamnată inculpata C.M., pentru fapta de trafic de influență, la 2 (doi) ani

și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 71 C.

pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., începând cu

data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei

ori grațierea totală, ori a restului de pedeapsă sau împlinirea termenului de

prescripție.

În baza art. 257 C.

pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 republicată, a fost condamnată

inculpata C.T., la 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 71 C.

pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., începând cu

data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei

ori grațierea totală, ori a restului de pedeapsă sau împlinirea termenului de

prescripție.

În baza art. 257 alin.

(2) C. pen., rap. la art. 256 alin. (2) C. pen., art. 255 alin. (5) C. pen., au

fost obligate inculpatele C.M. și C.T. la restituirea către martorul A.C. a

sumei de 3.000 euro sau echivalentul în lei la data executării.

A fost respinsă

cererea formulată de reprezentanta Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, de

confiscare de la inculpate a sumei de 3000 euro.

În baza art. 191 alin.

(1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata C.M. la 1.500 lei cheltuieli

judiciare față de stat și inculpata C.T. la 1.800 lei cheltuieli judiciare față

de stat.

S-a dispus plata

sumei de 300 lei din fondul Ministerului Justiției către Baroul Timiș

reprezentând onorariu avocat oficiu pentru inculpata C.T.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

În luna februarie

2009 denunțătorul A.C.

a depus prin medicul curant C.M. de la

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase "Dr. V.B." din Timișoara, un

dosar la C.A.S. a Județului Timiș, în vederea transmiterii acestuia comisiei de

experți din cadrul C.N.A.S. pentru aprobarea tratamentului medical gratuit cu

interferon din fondurile instituției în valoare de circa 30.000 euro,

denunțătorul fiind diagnosticat anterior cu hepatită cronică tip C, însă a

aflat că dosarul i-ar fi fost respins. Denunțătorul a susținut că apoi ar fi

vorbit cu mai multe cunoștințe pentru a găsi o modalitate de rezolvare a

problemei menționate și la un moment dat i-a vorbit și numitei C.T. cu care se

cunoștea bine de mai mult timp și a apelat la ajutorul ei. Inculpata C.T. s-a

oferit să-l ajute și i-a spus că are asemenea posibilitate, întrucât cunoaște

persoană care poate să-l ajute. În schimbul ajutorului dat C.T. i-a pretins o

sumă de 5.000 euro, însă numitul A. nefiind de acord, în final suma a fost de

3.000 euro.

După ce denunțătorul a fost

pus în legătură cu C.M., aceasta s-a apucat în continuare de rezolvarea

aprobării dosarului medical al denunțătorului. Pentru că acesta trebuia să facă

unele analize medicale, într-o convorbire telefonică (din 11 noiembrie 2009

orele 11:35), denunțătorul i-a comunicat inculpatei C.M. că a obținut noile

analize medicale și a întrebat-o ce trebuie să facă cu ele, să le ducă

directorului C.J.A.S. Timiș ori altcuiva, stabilind în final să se întâlnească.

Imediat după această convorbire, contrariată de intenția denunțătorului de a

ajunge la director, inculpata C.M. ia legătura telefonic (la ora 11:40,38) cu

numita C.T., căreia îi comunică despre „tupeul” lui Cornel, iar în discuția

purtată între cele două C.M. afirmă că „oricum nu îl ia cu ea, iar numita T.

este de acord, îi spune că astea sunt problemele lor și precizează „îi zici tu

nu trebuie să știi cu cine am stat de vorbă”. De asemenea, inculpata C.M. ia

legătura la ora 11:42,16 și cu numita M. (V.R.M.), căreia îi relatează despre

tupeul lui C. care vroia să se ducă el la director, iar numita M. afirmă că „(…)

nu trebuie să ducă el banii acolo (…) sub nicio formă” (filele 181, 182 vol. I

dosar u.p.).

În cursul aceleași zile 11

noiembrie 2009 numitul A. s-a întâlnit cu C.M. și cu numita V.M.R. într-o

cofetărie în zona Pieței N.B. din Timișoara (întâlnirea fiind stabilită conform

comunicărilor telefonice purtate între A.C. și C.M., convorbire redată la fila

195 dosar u.p. vol. I). Din dialogul ambiental purtat la întâlnirea menționată

între orele 13:34,12 până la orele 13:53,10, redat în procesul-verbal aflat la

filele 171-180 vol. I dosar u.p., rezultă că în discuțiile purtate la această

întâlnire într-adevăr C.M. îi amintește denunțătorului despre intervenția

făcută la directorul C.J.A.S. Timiș și rezultă că inculpata C.M. i-a pretins

bani pentru acest serviciu sub pretextul că suma nu este „numai pentru aștia”,

ci o parte este pentru „comisia mare de la București”, adică trebuie să ajungă

la membrii comisiei de la București care au competența să-i aprobe cererea,

pentru că toate aprobările se fac la București, întrucât a avut respingere.

Astfel, în timpul acestei

întâlniri numitul A.C. întreabă despre când trebuie să dea banii și alte

detalii despre rezolvarea aprobării tratamentului, inculpata C.M. îl asigură că

a vorbit serios și că banii trebuie să-i dea o dată cu actele. Relevante cu

privire la asigurările date de inculpată în sensul intervențiilor pe care le-a

făcut, sau urma să le facă pentru aprobarea tratamentului medical necesar

denunțătorului contra unei sume de bani, sunt unele pasaje din convorbirile

redate la filele 172-179, respectiv: „Deci sută la sută, fii atent, noi am

vorbit la modul foarte serios (…). Da, da. Păi nu pot să mă duc, că el pleacă

la București mâine. Deci tu în câteva zile ai aprobată toată afacerea asta,

deci nu mai stă nimeni după (…). Ți-am spus că în momentul în care ducem

analizele (…) i-a făcut automat, în jumătate de oră, o oră ți-a făcut raportul

(…) mâine și a plecat. Eu de aia ți-am spus, noi nu ne jucăm, nu te iau de pe

listă de acolo și te plimb și te duc și te aburesc și ce ai pățit tu, nu știu (…)

istoria ta (…) deci noi suntem foarte serioși (…). Directorul acesta e serios?

(…).Nu, nu, nu deci ai cuvântul de onoare, deci, te rog trebuie să mergi pe

încredere, noi nu ne jucăm, noi nu ne jucăm (…) Deja se știe, deja s-a

discutat, ți-am spus, ți-am rupt raportul vechi care oricum nu (…) nici

analizele nu erau prea proaste. M-a întrebat dacă între timp ai făcut (…) tratament,

eu am spus că nu (…) A zis că nu s-a intervenit aici, zice: de ce nu ați venit

până acum? Nu s-a intervenit (…). Deci voi trei sunteți pe județul Timiș care

înghițiți tot bugetul (…). Dar tu vei lua (…) Dacă consideri că (…) nu-i așa ce

ți-am spus (…) 500 (…) îți este mult (…) să-mi spui (…) m-ai înțeles?.Dar acolo

ce trebuie dat, e cu dedicație la București (…) Cinci mii e (…). Deci până la (…)

până la Dumnezeu și mai sus s-a discutat pentru tine (…) Și banii ăștia până

când (…) Până când trebuie să-i dau?. Păi o dată cu actele trebuie să-i dau (…).

Dacă vede că eu îi duc astăzi o mie și mâine duc două mii și (…) toți banii

pleacă la București (…). Păi eu o să mă duc, dacă am certitudinea că tu vii cu (…)

banii (…). Dragul meu! Eu cât timp să-ți dau? Eu te așteptam de luni cu tot cu

bani și cu analizele (…). Da, dar comisia aici se face? Sau la București?. Dragă

(…) la București, aprobările toate se fac la București. Deci, aicea nu-ți mai

dă nimeni (…) tu ai avut respingere de aicea, (…). Păi vineri banii o să fie (…).

Tu rezolvă cu banii pentru că eu (…) n-o să plece dosarul, dragul meu (…). Ați

spus că veniți când v-am spus, în 2, 3 zile, veniți e pe picior de a pleca, am

și vorbit la București și dumneata (…?). Fac raportul (…). Nu pleacă la București

până nu (…) înțelegi? Că nu e pentru, numai pentru ăștia, ăștia poate îți țin o

sumă de (…). Trebuie dați mai sus (…).Știi (…) comisia mare la București (…) direct

la minister, deci s-a vorbit direct la omul din minister. Acum, sincer, poate

că astea nici nu trebuia să ți le fi spus eu ție, important e că problema ta se

rezolvă. Dar i-am spus că tu ești un om foarte serios și (…). Dar cât îi pe an?.Undeva

în jur de un miliard, un miliard o sută (…). Dai cinci mii, după aia (…) deci

noi dacă am luat banii ăștia (…) eu ți-am spus (…) eu dacă crezi că pentru

toate serviciile mele și pentru toate relațiile mele și pentru toate

telefoanele și umblăturile ți-e o.k., așa, îmi dai, dacă nu cum consideri tu (…).

Eu ți-am pus cuvântul în joc și am demarat deja dosarul tău (…). Va rămâne la

nivelul acesta dacă nu ai posibilitatea să dai (…) și rămâi pe lista de

așteptări, nu am ce să-ți fac, dragul meu (…). Zic să facă raportul, dar dacă

tu nu ai posibilitatea, să vii cu ce trebuie să duc, vei rămâne la nivelul

acela, eu îți spun sincer, eu nu mă joc și eu nu sunt (…). Pentru tine s-a

discutat, nu se rezolvă, nu putem, rămâi pe lista de așteptări (…). Să vină cu

suma asta, cu cinci mii. Dumneavoastră îmi garantați sau cine îmi garantează,

directorul?. deci, este garantat sută la sută rezultatul îl vei vedea în

continuare dragul meu, pentru că vei avea aprobare și te duci și-ți vei lua tratamentul.

Ție îți vine tratamentul, deci (…). Păi de la București pleacă omul pentru tine

(…) deci noi suntem nu serioși, ci foarte serioși!. În funcție de cum poți tu

așa mergem mai departe (…). Nu-i problemă de bani (…). Pentru că acum e

momentul (…) deci credeți-mă la București nu poți să mergi cu povești (…). Eu

telefonic, vă dau dumneavoastră: doamne rezolvă-mi chestia asta că peste două

zile vin la tine cu acesta, păi dacă noi colaborăm înseamnă că avem încredere

unul în celălalt, da?. Eu te-am trecut pe liste și eu știu când a venit

dosarul, deja (…) s-a trecut, s-a aprobat din toate punctele de vedere și treci

la tratament (…).deci eu în cursul zilei de mâine (…). Vă spun am adus banii și

dumneavoastră (…). Bine domnule. Bine? Eu mă duc, fac raportul, nu pot să spun

nimic mai mult. Și eu nu vreau să scot porumbei din gură (…). Da, da. Deci, C.,

te rog să ai mare încredere că sunt oameni serioși și s-a discutat dosarul (…).

Pleacă mâine cu cursa de dimineață, mâine după-masă avem rezultatul. Înțelegi?

În 2-3 zile tu ai (…) urgență clară (…) ești oprit cu nume, ești oprit cu

dosar, cu tot ce vrei, lumea deja te cunoaște! deci mi-am pus obrazul la modul

cel mai cinstit și corect.”

Imediat după întâlnirea

menționată ce a avut loc la o cofetărie din Piața B., inculpata C. a

contactat-o telefonic la aceeași dată, 11 noiembrie 2009, ora 13:41, pe numita

S.I. (medic șef la C.J.A.S. Timiș), căreia i-a comunicat că a intrat în posesia

analizelor și că urmează să i le ducă, precizând că este în B. și că merge înspre

ea, iar doctorul i-a precizat că este într-o ședință și i-a spus că poate să

vină. Din cuprinsul convorbirii, fila 183 vol. I dosar u.p., rezultă că

anterior inculpata C. a mai discutat cu doctorul respectiv.

Instanța de fond a mai reținut

că de îndată după depunerea analizelor la C.J.A.S. Timiș într-o convorbire

telefonică (11 noiembrie 2009, ora 14:21,53, fila 183 vol. I dosar u.p.)

purtată cu denunțătorul A.C., inculpata C.M., după ce i-a comunicat lui C. că „

(…) acum am plecat de acolo (…)”, i-a cerut acestuia să facă tot posibilul

pentru că în seara respectivă trebuie să dea, deoarece a doua zi se pleacă cu

dosarul. În acest sens sunt relevante următoarele pasaje din convorbire (…) fă

tot posibilul că mâine dimineață trebuie să plece. Deci faci tot posibilul că

trebuie să dăm astă seară (…). Ți-am spus dacă vrei noi suntem oameni serioși,

nu glumim și nu ne pierdem timpul (…) deci fă tot posibilul. Astă seară trebuie

să dăm. Mâine dimineață se pleacă. Vezi te descurci și sună-mă, bine?.„

În cursul aceleiași zile

inculpata C.M. a aflat despre faptul că analizele pe care le-a depus la

C.J.A.S. Timiș nu erau actualizate și într-o convorbire telefonică purtată cu o

persoană G. (fila 183 verso, 184 vol. I dosar u.p.) inculpata îi relatează

acesteia despre faptul că s-a simțit jenată când i s-a spus că a adus analize

care nu erau actualizate.

În aceeași zi, într-o

convorbire telefonică ce a avut loc la 11 noiembrie 2009 ora 17:21 (fila 195 -

196 dosar vol. I u.p.), numitul A.C., fiind contactat de către inculpata C.M.,

este anunțat despre faptul că există o problemă, întrucât analizele nu sunt

recente, datând din 23 septembrie și nu din luna respectivă, noiembrie, și

trebuia rezolvată această problemă, altfel nu puteau merge mai departe (fila

185 verso vol. I dosar u.p.).

A doua zi, în data de 12

noiembrie 2009 orele 10:17,18 numitul A.C. o contactează pe inculpata C.M. și

îi comunică că a reușit să ia alte analize „(…) am luat alelalte care le-a

greșit doctorul ieri (…).” Cei doi stabilesc să se întâlnească la Cofetăria T.

unde inculpata C.M. avea întâlnire și cu C.T. Imediat inculpata C.M. este

contactată telefonic (12 noiembrie 2009 ora 10:24,39) de către M. care îi

comunică că așteaptă și că o să sune pe băiatul de la clinică să vadă dacă ”

l-a verificat pe ăsta”, iar inculpata C. precizează că „ el a zis că și-a luat

analizele (…) să vedem cu ce texte vine”.

În cursul aceleiași zile, 12

noiembrie 2009, în convorbirile telefonice de la orele 12:46,47 (fila 216 Vol.

I dosar u.p.), inculpata C.T. îi comunică telefonic lui A.C. că trebuie să se

întâlnească cu M. să-i dea „T.V.A.-ul”. În continuare în convorbirile de la

orele 13:01,28 și 13:14,04 (fila 217 vol. I dosar u.p.), după ce numitul A.C.

precizează că nu este de acord cu mai mult de 3.000 euro și cere garanții,

inculpata C.T. îl asigură că se va implica „mai aprig” și îi cere să se

întâlnească în zona Sinaia, iar atunci când denunțătorul ajunge în zona

respectivă, inculpata care se afla într-o cofetărie împreună cu C.M. și V.R.M.

iese din incinta cofetăriei și îl întâmpină pe A.C., relevante în acest sens

fiind dialogurile din convorbirea telefonică de la orele 13:42,19 (fila 217

Vol. I dosar u.p.). Apoi, la întâlnirea carte a avut loc la cofetăria

menționată s-a stabilit ca denunțătorul să dea suma de 3.000 euro pentru

rezolvarea aprobării cererii de tratament medical. Pentru ca A.C. să le remită

celor două inculpate această sumă, inculpata C.T. a plecat împreună cu A.C. cu

autoturismul denunțătorului la locuința acestuia din Timișoara. Pe timpul

deplasării A.C. a apelat-o telefonic pe concubina sa, T.A., căreia i-a cerut să

pregătească 3.000 euro pentru că trebuie să dea la cineva. Când au ajuns la

locuința lui A.C., inculpata C.T. a rămas în autoturism, iar A.C. a coborât, a

luat suma de 3.000 euro de la concubina sa și apoi, când s-a reîntors la

autoturism, a dat această sumă inculpatei C.T. La orele 14:51 inculpata C.T. a

contactat-o telefonic pe inculpata C.M., rămasă în așteptare al cofetărie, și

i-a dat de înțeles că problema este rezolvată. Apoi cei doi (inculpata C.T. și

numitul A.C.) s-au înapoiat la cofetăria unde-i aștepta C.M. și C.T. i-a dat

acesteia suma primită de la A.C., acest moment al remiterii sumei fiind

observat personal de către A.C., așa după cum acesta a precizat în declarația

dată în fața instanței.

În aceeași zi la orele 15:29

inculpata C.T. a comunicat telefonic denunțătorului că a depus noile analize și

că va obține aprobarea tratamentului în perioada sărbătorilor de iarnă (fila

218 vol. I dosar u.p.).

În perioada care a urmat până

în data de 10 decembrie 2009 inculpata C.M. s-a interesat în mai multe rânduri

la martora S.I., medic șef la C.J.A.S. Timiș, dacă a sosit aprobarea pentru

dosarul medical referitor la A.C. În data de 10 decembrie 2009 orele 13:15,51

în convorbirea telefonică purtată între cele două numita S.I. îi comunică

inculpatei că a primit aprobarea și îi transmite inculpatei un document

referitor la acea aprobare, printr-un fax al unui birou executor judecătoresc

(filele 244-245 vol. I dosar u.p.).

Din înscrisurile aflate la

dosar ridicate de la C.J.A.S. Timiș rezultă că la data de 07 decembrie 2009, C.C.N.A.S.

pentru aprobarea tratamentului antiviral în hepatită cronică virală, a aprobat

centru denunțătorul A.C. tratamentul solicitat, pentru perioada

ianuarie-aprilie 2010, perioadă care i-a fost prelungită de aceeași comisie la

data de 25 mai 2010 până în luna decembrie 2010.

Din datele aflate la dosar

rezultă că, după ce a aflat despre aprobarea menționată, inculpata C.M. i-a

cerut inculpatei C.T. să mai ceară bani de la numitul A.C., relevante fiind

convorbirile dintre C.M. și numita M. (în care după ce cele două discută despre

aprobarea trimisă de doctoriță prin fax, inculpata îi relatează că a pus-o pe T.

să mai ceară ceva) - fila 190 vol. I dosar u.p., precum și convorbirea din data

de 10 decembrie 2009 ora 15:12,19 dintre numita M. și inculpata C.T., în care

aceasta relatează despre faptul că M. a pus-o să-i mai ceară (fila 225 vol. I

dosar u.p.).

Concludente în sensul celor

reținute de instanță sunt sesizările și declarațiile denunțătorului făcute în

faza de urmărire penală, precum și declarația dată de acesta dată în faza de

cercetare judecătorească, coroborate cu înscrisurile aflate la dosar,

procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice și

ambientale autorizate în cauză, parțial declarațiile martorilor (în sensul

confirmării întâlnirilor dintre denunțător și inculpate), parțial declarațiile

inculpatei C.T. (care confirmă întâlnirea cu denunțătorul și celelalte persoane

de la cofetăria din zona Sinaia, precum și deplasarea împreună cu A.C. la

domiciliul acestuia și primirea sumei de 3.000 euro, sumă despre care însă

inculpata susține că a primit-o împrumut), declarația inculpatei C.M. dată în

fața instanței, declarație în care aceasta a recunoscut fapta.

Având în vedere starea de fapt

mai sus descrisă - stabilită de instanță pe baza ansamblului probelor aflate la

dosar, instanța de fond a reținut că faptele inculpatelor C.M. și C.T. de a

pretinde și primi de la denunțătorul A.C. suma de 3 000 euro, promițându-i că

vor interveni la persoane din conducerea C.J.A.S. Timiș pentru aprobarea unui

tratament medical, inculpatele prevalându-se de influența pe care o aveau sau

pretindeau că o aveau asupra unor persoane din conducerea acestei instituții,

pentru ca aceștia la rândul lor să intervină la funcționari din cadru C.N.A.S.

- membrii experți ai Comisiei de Aprobare a tratamentului medical necesar

denunțătorului, pentru aprobarea tratamentului medical respectiv din fondurile C.N.A.S.,

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență,

prev. și ped. de art. 257 C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Datele dosarului relevă că persoanele pe lângă care inculpatele pretindeau că

pot să intervină erau directorul (în perioada respectivă directorul fiind D.V.)

și medicul șef S.I.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apel inculpatele C.M. și C.T.

Prin Decizia penală nr.

130/A din 26 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara s-a dispus respingerea,

ca nefondate, a apelurilor declarate de inculpatele C.M. și C.T.

Instanța de apel a

reținut, în esență, următoarele:

Starea de fapt

reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate

în faza de urmărire penală și în faza de judecată, respectiv denunțul și

declarațiile denunțătorului A.C., acte medicale în copie, procese verbale de

redare rezumativă și de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental,

procese verbale de redare a convorbirilor telefonice, declarații inculpate.

Declarații martori, declarația inculpatei C.M. dată conform art. 320

1

C. proc. pen (fila 72 dosar Trib.), declarația inculpatei C.T. (fila 22 dosar

Trib.), declarațiile martorilor T.A. (fila 79 dosar Trib.), a denunțătorului A.C.

(fila 80, dosar Trib.), L.G.I. (fila 86 dosar Trib.), I.S. (fila 87 dosar Trib.).

Pe baza acestui

probatoriu, instanța de apel a reținut următoarea stare de fapt:

La începutul lunii

noiembrie 2009, denunțătorul A.C., interesat de aprobarea unui dosar medical

pentru tratament cu interferon, a cunoscut-o prin intermediul inculpatei C.T.

pe inculpata C.M. spunându-i ca aceasta cunoaște pe cineva la C.A.S. și că

pentru rezolvarea problemei sunt necesari 5.000 euro.

Înainte de depunerea

denunțului, denunțătorul s-a prezentat împreună cu inculpata C.M. la C.A.S.

Timiș, unde au intrat în biroul directorului, denunțătorul fiind prezentat ca

un nepot de al său, iar directorul a solicitat dosarul său și a lăsat să se

înțeleagă că îl va ajuta fără să menționeze în ce mod. După această discuție,

denunțătorul a ieșit din biroul directorului și ulterior inculpata C.M. i-a

spus că trebuie să facă un nou set de analize medicale pentru a fi duse la București

și să remită suma de 5.000 euro pentru aprobarea dosarului.

După efectuarea

denunțului, în data de 11 noiembrie 2009, în jurul orelor 11,35, denunțătorul a

avut o convorbire telefonică cu inculpata C.M. și i-a comunicat că are un nou

set de analize, convenind să se întâlnească.

În aceeași zi, la ora

13,34 denunțătorul s-a întâlnit cu inculpata C., aceasta fiind însoțită de

învinuita V.R.M., convorbirea avută fiind înregistrată în mediu ambiental, din

procesul verbal de redare rezultând în mod clar pretinderea sumei de bani în

scopul aprobării dosarului.

Tot în aceeași zi,

inculpata a sunat-o pe martora I.S., medic șef în cadrul C.J.A.S. Timiș,

comunicându-i că a intrat în posesia analizelor lui A.C. La ora 14,21 l-a sunat

din nou pe denunțător pentru a-l presa în legătură cu banii.

În data de 12

noiembrie 2009, denunțătorul a avut o convorbire telefonică cu inculpata C.T.

căreia i-a comunicat că nu poate oferi decât suma de 3.000 euro. Inculpata i-a

promis denunțătorului că va pleca personal la București pentru a se asigura de

rezolvarea dosarului.

După această

convorbire, denunțătorul s-a întâlnit cu inculpatele care erau însoțite de

numita V.R.M. la o cofetărie în zona Piața S., de unde inculpata C.T. a plecat

la un moment dat însoțită de denunțător, pentru ca acesta să îi remită suma de

3.000 euro, ceea ce s-a întâmplat, motiv pentru care la ora 14,51, inculpata C.T.

a apelat-o telefonic pe C.M. dându-i de înțeles că problema este rezolvată și

ulterior au revenit la locul de întâlnire, unde în prezența denunțătorului,

inculpata C.T. i-a dat banii inculpatei C.M.

În aceeași zi la ora

15,29, inculpata l-a sunat din nou pe denunțător și i-a spus că a depus noul

set de analize și că va obține aprobarea tratamentului în perioada sărbătorilor

de iarnă.

În faza de judecată,

inculpata C.M. a învederat instanței că recunoaște starea de fapt, astfel cum a

fost descrisă în rechizitoriu și solicită ca judecarea cauzei să se facă pe

baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Prima instanță a luat

act de cerea formulată de inculpată și a administrat probe doar în ceea ce o

privește pe inculpata C.T., care nu a recunoscut săvârșirea faptei și

implicarea sa în pretinderea sumelor de bani, nerecunoaștere contrazisă de

ansamblul probelor administrate.

Astfel, din

convorbirea telefonică dintre denunțător și inculpata C.T. din data de 12

noiembrie 2009, deși inculpata disimulează, rezultă cu claritate că

denunțătorul a oferit suma de 3.000 euro arătând că nu vrea să dea mai mult,

pentru că nimeni nu-i garantează obținerea tratamentului. Susține că dacă nu e

de acord nu va mai da nici un ban, iar înainte de acea discuție, inculpata C.T.

l-a chemat la o întâlnire cu C.M. pentru ca acesta să dea „T.V.A. -ul”,

rezultând cu certitudine că nu este vorba de un împrumut așa cum susține

inculpata C. În aceeași zi, inculpata C.T. a fost cea care l-a însoțit pe

denunțător la domiciliu pentru ca acesta să ia suma de 3.000 euro pe care a

primit-o și, după revenirea la locul întâlnirii, i-a remis-o inculpatei C.M.,

ulterior deplasându-e împreună cu aceasta la C.J.A.S. Timiș.

De asemenea, din

procesele verbale de redarea a convorbirilor telefonice a rezultat că inculpata

a fost direct implicată în această activitate, încercând să convingă

denunțătorul pentru a avea încredere că problema îi va fi rezolvată, indignarea

acesteia când a auzit că denunțătorul vrea să depună personal actele la

directorul C.J.A.S. Timiș, iar din discuția avută în urma aprobării dosarului,

cu numita V.R.M., rezultă că inculpata se plânge de faptul că inculpata C.M.

i-a solicitat să-i mai ceară bani denunțătorului.

Astfel, probele

administrate atât în faza de judecată, cât și în faza de urmărire penală

stabilesc cu certitudine vinovăția inculpatei C.T. și implicarea sa în

săvârșirea faptei, astfel că cererea sa de achitare în temeiul art. 10 lit. c)

C. pen nu a putut fi primită.

În drept, fapta

inculpatelor C. și C.T. care în cursul lunii noiembrie 2009 au pretins și

primit de la denunțătorul A.C., suma totală de 3.000 euro, lăsând să se creadă

că au influență asupra unei sau multor persoane implicate în aprobarea unui

tratament medical întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic

de influență prev și ped. de art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din

Legea nr. 78/2000, forma vinovăției fiind cea a intenției directe.

În ce privește pedeapsa

aplicată pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatelor, instanța de apel

a apreciat că prin sentința penală atacată s-a făcut o corectă individualizare

judiciară a pedepselor raportat la criteriile generale de individualizare

reglementate de prevederile art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social

al faptelor comise, persoana inculpatelor, împrejurările care agravează sau

atenuează răspunderea penală, inculpata C.M. beneficiind de aplicarea

dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen.

Atingerea dublului

scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat

al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei,

periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și

natura sa pe de altă parte. Pedepsele de 2 ani și 6 luni și respectiv 3 ani și

6 luni închisoare aplicate inculpatelor C.M. și respectiv C.T. pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de influență sunt în măsură să asigure

atingerea scopului prevăzut de art. 52 C. pen., respectiv reeducarea

inculpatelor și prevenirea comiterii de noi fapte penale.

În aplicarea

dispozițiilor art. 72 C.pen, prima instanță a efectuat o analiză și evaluare

completă a circumstanțelor personale ale inculpatelor, a condițiilor producerii

faptei și consecințele acesteia. În acest sens, s-a reținut că infracțiunea de

trafic de influență denotă un pericol social ridicat, aducând atingere

relațiilor sociale referitoare la activitatea de serviciu, urmarea periculoasă

constând în suspiciunea că funcționarii pot fi influențați în exercitarea

atribuțiilor lor prin astfel de mijloace.

În opinia instanței

de apel, menținerea cuantumului pedepselor aplicate apelantelor inculpate este

justificată atât din perspectiva dispozițiilor art. 72 C. pen., cât și din cea

a prevederilor art. 52 C. pen. referitoare la scopul preventiv și educativ al

sancțiunii, fiind proporționale cu gravitatea faptei reținută în sarcina

acestora. Și menținerea modalității de executare a pedepsei, în condiții de

detenție, este justificată, neexistând elemente care să conducă instanța la

concluzia că inculpatele se pot îndrepta și că vor conștientiza consecințele

faptei, chiar și fără executarea efectivă a sancțiunii.

Împotriva ambelor

hotărâri au declarat recurs inculpatele C.M. și C.T.

Recurenta inculpată C.T.

a criticat hotărârile pronunțate în cauză prin prisma cazului de casare prev.de

art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen., solicitând casarea

acesteia și trimiterea cauzei la procuror întrucât au fost încălcate

dispozițiile legale referitoare la sesizarea instanței.

S-a apreciat ca fiind

încălcat dreptul la apărare, inculpata fiind trimisă în judecată doar pe baza

actelor premergătoare dispuse și efectuate în faza de urmărire penală.

În ceea ce privește

legea penală mai favorabilă s-a apreciat că aceasta este legea veche.

Recurenta inculpată C.M.

nu a motivat calea de atac în termenul prevăzut de lege, solicitându-se de

apărător a se avea în vedere cazurile de casare ce pot fi invocate din oficiu.

Sub aspectul

aplicării dispozițiilor art. 5 C. pen. s-a apreciat ca fiind mai favorabilă

legea nouă dat fiind faptul că fapta inculpatului se circumscrie infracțiunii

de înșelăciune și nu trafic de influență așa cum greșit s-a reținut.

Înalta Curte de

Casație și Justiție examinând recursurile formulate în cauză constată că

acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente.

Potrivit

dispozițiilor art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen.,

hotărârile sunt supuse casării când sunt contrare legii sau când prin acestea

s-a făcut o greșită aplicare a legii. Încălcarea legii materiale sau procesuale

se poate realiza în trei modalități principale, respectiv neaplicarea de către

instanța de fond și cea de apel a unei prevederi legale care trebuia aplicată,

aplicarea unei prevederi legale care nu trebuia aplicată sau aplicarea greșită

a dispoziției legale care trebuia aplicată.

Deși recurenta

inculpată C.T. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen., din analiza criticilor, în realitate, se contestă probele

administrate în faza de urmărire penală, motivul de recurs invocat putând fi

circumscris cazului de casare prev. de art. 385

9

pct. 18 C. proc.

pen. în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, singurul

care permitea instanței de ultim control judiciar să repună în discuție starea

de fapt stabilită de instanța de fond, însă numai în ipoteza existenței unei

erori grave de fapt.

Dispozițiile

prevăzute de art. 332 alin. (2) C. proc. pen., privitoare la sesizarea

instanței, au în vedere alte coordonate decât cele invocate de apărător,

inculpata neaflându-se în niciuna din situațiile limitativ prevăzute de art. 171

alin. (2) C. proc. pen. când asistența juridică, în faza de urmărire penală,

este obligatorie.

De altfel, din actele

cauzei rezultă că urmărirea penală a fost începută prin rezoluția procurorului

la data de 16 septembrie 2011, (audierea inculpatei de către procuror fiind

realizată la data de 13 octombrie 2011) inculpata având posibilitatea de a

formula cereri și de a propune probe anterior prezentării materialului de urmărire

penală.

Mai mult, motivele

invocate nu se circumscriu nici cazului de casare prev. de art. 385

9

pct. 2 C. proc. pen., instanța de fond fiind sesizată în mod legal.

Cât privește recursul

inculpatei C.M., se constată, pe de o parte că aceasta a fost judecată în

procedura simplificată, iar pe de altă parte, nu a depus motivele de recurs în

scris, înainte de primul termen de judecată din 6 ianuarie 2014.

Chiar dacă s-ar trece

peste acest impediment, se impune a se reține că din probele administrate

rezultă că fapta inculpatei realizează elementele constitutive ale infracțiunii

de trafic de influență și nu de înșelăciune, astfel cum s-a susținut.

Sub aspectul legii

penale mai favorabile, Înalta Curte, în raport cu dispozițiile art. 5 C. pen.,

constată ca fiind mai favorabilă, pentru ambele inculpate, legea veche, dat

fiind faptul că minimul special al pedepsei a rămas același, iar instanța de

fond s-a orientat spre acest minim.

Având în vedere

considerentele expuse, în temeiul disp. art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit.

b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate

de inculpatele

C.M. și C.T.

împotriva

Deciziei penale nr. 130/A din 26 iunie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția

penală.

Recurentele inculpate

vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpatele

C.M. și C.T.

împotriva Deciziei penale

nr. 130/A din 26 iunie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă recurentele inculpate la plata sumelor

de câte 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de

câte 50 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu până la

prezentarea apărătorilor aleși, se vor avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

17 februarie 2014.