ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1102/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1102/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La data de 25 august 2006, reclamanta SC A.
SA - Slatina a chemat în judecată pe pârâta SC L.S. SRL - Bobicesti pentru a fi
obligată la plata sumei de 142.077 lei contravaloare chirie din contractul de
locațiune din 31 martie 2005, cu cheltuieli de judecată.
Ulterior, la data de
15 septembrie 2006, reclamanta și-a precizat acțiunea solicitând obligarea
pârâtei la plata sumei de 159.609,07 lei chirii și utilități, rezilierea
contractului din 31 martie 2005, precum și evacuarea pârâtei din spațiul
comercial închiriat situat în Slatina.
La termenul din 24
octombrie 2006 reclamanta a renunțat la capetele de cerere privind rezilierea
contractului și evacuarea.
Prin sentința civilă nr.
731 din 28 noiembrie 2006, Tribunalul Olt a admis în parte acțiunea precizată a
reclamantei și a obligat pe pârâtă la plata sumei de 146.349,58 lei
contravaloare chirie și utilități și 4.093 lei cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel
Craiova, prin Decizia comercială nr. 76 din 26 martie 2007, a respins apelul
reclamantei ca nefondat.
Împotriva acestei din
urmă hotărâri judecătorești, reclamanta a declarat recurs, invocând
dispozițiile art. 299 și următoarele C. proc. civ., solicitând, în esență,
obligarea pârâtei la plata sumei de 156.060,11 lei potrivit actelor de la dosar
și calculului anexat.
Recursul este
nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea
probatoriilor administrate în cauză, în raport de susținerile pe care
reclamanta le face prin recursul de față, se constată că acestea nu sunt de
natură a conduce la casarea sau modificarea hotărârii atacate, întrucât nu sunt
îndeplinite nici una dintre situațiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
În speță, se constată
că raporturile comerciale dintre părți s-au derulat potrivit contractului de
locațiune din 31 martie 2005, pentru închirierea unui spațiu comercial situat
în suprafața de 243 mp cu o chirie lunară de 16 euro/mp, pentru care reclamanta
a formulat acțiunea de față, precizând că pârâta îi datorează o sumă de
159.609,64 lei chirie și utilități.
Având în vedere
minuta semnată de părți la 8 martie 2006, privind debitul datorat de pârâtă,
recunoscut de ambele părți semnatare de 99.947,44 lei pentru care urma să se
încheie un act adițional de eșalonare și de constituire a garanției imobiliare,
sumă din care s-au achitat numai 14.130 lei, rezultă că, față și de facturile
ulterioare minutei în sumă de 60.534,14 lei, pârâta datorează în total
146.349,58 lei așa cum corect au reținut și instanțele.
Trebuie remarcat că,
deși recurenta reclamantă susține că și-a precizat pretențiile pentru suma de
159.609,07 lei chirie și utilități, prin recurs solicită o altă sumă de
156.060,11 lei fără să facă dovezi concludente privind modul de calcul al
acestor sume, limitându-se să prezinte un sold analitic ce cuprinde menționarea
unor chitanțe pentru marfă, ambalaj, chirie, utilități, din care nu rezultă cu
claritate cele ce sunt susținute prin recursul de față.
Cu alte cuvinte,
având în vedere că reclamanta face susțineri contradictorii privind sumele pe
care pârâta i le datorează, neînsoțite de dovezi concludente, este de reținut
că soluția instanțelor care au angajat răspunderea pârâtei pentru suma de
146.349,58 lei ce rezultă după verificările comune și confirmarea unor plăți,
urmează a fi menținută.
În consecință, recursul
reclamantei se privește ca nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat,
recursul
declarat de reclamanta SC A. SA Slatina împotriva Deciziei nr. 76 din 26 martie
2007 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 18 martie 2008.