ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 856/2008

Asupra recursurilor de

față,

Din examinarea lucrărilor

din dosar a constatat următoarele:

Prin cererea adresată Curții de Apel Bacău M.D.

a chemat în judecată Inspectoratul Școlar al Județului Neamț și Ministerul Educației,

Cercetării și Tineretului pentru ca instanța să dispună: anularea Ordinului nr.

4156 din 1 iunie 2006 de eliberare din funcție emis de Ministerul Educației, obligarea

Inspectoratului Școlar Neamț să solicite reintegrarea reclamantului în funcția de

director al Colegiului Național „Ș.M.", obligarea

Ministerului

Educației și Cercetării

să emită ordinul de reintegrare în funcție și plata drepturilor salariale.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că Inspectoratul Școlar Județean Neamț i-a acordat calificativul

„nesatisfăcător” prin decizia nr. 2833 din 23 decembrie 2005, decizie pe care a

atacat-o în instanță, iar prin decizia nr. 312 din 03 mai 2007 a Curții de Apei

Bacău actul Inspectoratului Școlar al Județului Neamț a fost anulat.

Reclamantul a precizat

că, deși cauza privind anularea calificativului acordat se afla încă pe rolul instanței,

Inspectoratul Școlar Județean Neamț a înaintat către

Ministerul Educației

și Cercetării

adresa din anul 2006 în baza căreia s-a emis Ordinul nr. 4156 din 1 iunie 2006 prin

care a fost eliberat din funcția de director, ordin care face obiectul dosarului

de fată.

Prin întâmpinarea formulată

în dosar, Ministerul Educației Cercetării și Tineretului a invocat: excepția neîndeplinirii

procedurii prealabile, arătând că reclamantul nu s-a adresat autorității emitente,

înainte de a se adresa instanței, pentru revocarea actului administrativ atacat

și excepția tardivității formulării acțiunii, acțiunea fiind formulată cu depășirea

termenului de un an, calculat de la data emiterii actului.

Aceleași excepții au fost

invocate prin întâmpinare și de către Inspectoratul Școlar Județean Neamț.

Prin sentința civilă

nr. 123 din 1 octombrie 2007, a Curții de Apel Bacău, au fost respinse excepțiile

invocate și a fost admisă în parte acțiunea, fiind respins capătul de cerere privind

reintegrarea în funcția de director.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a avut în vedere că procedura prealabilă a fost îndeplinită de

reclamant fiind depuse la dosar înscrisuri doveditoare în acest sens.

Cu privire la excepția

de tardivitate invocată de pârâți, s-a reținut că în fapt a fost întrerupt cursul

prescripției prin introducerea unei cereri de chemare în judecată, până la soluționarea

irevocabila a litigiului privind decizia nr. 2833/2005, de acordare a calificativului

act ce a stat la baza emiterii ordinului de eliberare din funcție, astfel încât

acțiunea reclamantului este exercitată înăuntrul termenului prevăzut de lege.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs pârâtele.

I. În motivarea recursului

său, pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Neamț critică sentința ca netemeinică

și nelegală arătând că:

- Instanța a respins în

mod greșit excepția tardivității acțiunii – invocată de pârât – și a reținut că

termenul de prescripție ar fi fost întrerupt pe perioada soluționării acțiunii din

Dosarul nr. 390/32/2007 al Curții de Apel Bacău.

Consideră recurentul că

această concluzie este greșită întrucât în acel dosar reclamantul a solicitat anularea

deciziei Inspectoratului Școlar Județean Neamț de stabilire a punctajului reclamantului

pentru anul școlar 2004–2005, câtă vreme în cauza de față el a solicitat anularea

ordinului

Ministerul

Educației și Cercetării

de

eliberare din funcție.

- Potrivit Legii nr. 554/2004,

cererea prin care se solicită anularea unui act se introduce într-un termen de 6

luni de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă, iar în speță

Ministerul Educației

și Cercetării

a răspuns plângerii prealabile a reclamantului la 14 iunie 2006, iar acțiunea a

fost formulată după un an, la 14 iunie 2007.

II. Prin recursul său,

pârâtul

Ministerul

Educației și Cercetării

reiterează excepția tardivității acțiunii, cu aceleași argumentate invocate de primul

pârât – Inspectoratul Școlar Județean Neamț – în recursul său.

Recursul se fondează,

sentința urmând a fi modificată în tot, pe temeiul art. 304 pct. 9

C. proc. civ.

, pentru greșita, aplicare

a legii, pentru următoarele considerente:

art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, termenul de 6 luni de introducere a acțiunii

în anularea unui act administrativ individual este unul de prescripție, și se calculează

de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă.

Fiind un termen de prescripție,

el este susceptibil de întrerupere în condițiile prevăzute de dispozițiile art.

16 din Decretul nr. 167/1058.

În speță, instanța de

fond a aplicat în mod greșit aceste dispoziții fără a observa că, pentru a opera

în cauză, întreruperea prescripției trebuia să fie cauzată de introducerea unei

cereri de chemare în judecată având ca obiect chiar actul administrativ individual

în legătură cu care s-a formulat plângerea prealabilă, iar nu un alt act administrativ.

Situația de fapt că cele

două acte administrative au fost emise succesiv și sunt legate cauzal nu îndreptățește

instanța să extindă cauzele de întrerupere a prescripției dincolo de cele menționate

restrictiv de către legiuitor.

Nimic nu-l împiedica pe

reclamant ca, formulând acțiunea împotriva ordinului de eliberare din funcție în

termenul de 6 luni de la primirea răspunsului la plângerea prealabilă, să solicite

apoi suspendarea judecății, în temeiul art. 244 pct. 1

C. proc. civ.

, până la soluționarea

irevocabilă a acțiunii de anulare a deciziei de stabilire a calificativului.

ipoteza că, în speță, trebuie aplicat termenul de 1 an prevăzut de dispozițiile

art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, iar „motivele temeinice” despre care menționează

textul ar fi existența pe rolul instanței a acțiunii în anularea deciziei nr.

2833 din 23 decembrie 2005 a Inspectoratul Școlar Județean Neamț, se constată că

reclamantului i-a fost comunicat ordinul de eliberare din funcție la 1 iunie 2006,

iar acțiunea împotriva acestuia a fost depusă la Curtea de Apel București la 14

iunie 2007.

Așadar, termenul de decădere

de un an a fost și el depășit, iar spre deosebire de cel de prescripție – de 6 luni

– el nu este susceptibil de întrerupere ori suspendare.

Ca urmare, Curtea de față,

modificând în tot sentința, va respinge acțiunea ca tardivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de Inspectoratul Școlar Județean Neamț și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului

împotriva sentinței civile nr. 123 din 1 octombrie 2007 a Curții de Apel Bacău,

secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Modifică în tot sentința

atacată și în fond respinge acțiunea reclamantului M.D. ca tardiv formulată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 4 martie 2008.