ÎCCJ, decizie (scj.ro #84963)

Act administrativ. Acțiune în contencios administrativ. Termen de

prescripție.

Legea

nr. 554/2004, art. 11 alin. (5)

Decretul

nr. 167/1958

Cuprins

pe materii: Drept administrativ

Indice

alfabetic: Acțiune în anularea actului administrativ individual

Cerere de chemare în judecată. Introducere. Efecte

Termen de prescripție. Întrerupere

Potrivit dispozițiilor art. 11

alin. (5) din Legea nr. 554/2004, termenul de 6 luni de introducere a

acțiunii în anularea unui act administrativ individual este unul de

prescripție și se calculează de la data comunicării

răspunsului la plângerea prealabilă.

Ca termen de prescripție acest termen este susceptibil de întrerupere

prin introducerea cererii de chemare în judecată, în condițiile

prevăzute de art. 16 din Decretul nr. 167/1958, însă sub

condiția ca cererea de chemare în judecată să aibă ca

obiect chiar actul administrativ individual în legătură cu care s-a

formulat plângerea prealabilă, iar nu un alt act adminis

trativ.

I.C.C.J.

, Secția de contencios administrativ și fiscal

Decizia

nr. 856  din 4  martie 2008

Prin

cererea adresată Curții de Apel Bacău MD a chemat în

judecată Inspectoratul Școlar al Județului Neamț și

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului pentru ca

instanța să dispună: anularea Ordinului 4156/1.06.2006 de

eliberare din funcție emis de Ministerul Educației, obligarea

Inspectoratului Școlar Neamț să solicite reintegrarea

reclamantului în funcția de director al Colegiului Național

„ȘM", obligarea M.E.C. să emită ordinul de reintegrare în

funcție și plata drepturilor salariale.

In

motivarea cererii, reclamantul a arătat că Inspectoratul Școlar

Județean Neamț i-a acordat calificativul

„nesatisfăcător" prin decizia nr.2833/23.12.2005, decizie pe

care a atacat-o în instanță, iar prin decizia nr.312 din 3.05.2007 a

Curții de Apei Bacău actul I.S.J. Neamț a fost anulat.

Reclamantul

a precizat că, deși cauza privind anularea calificativului acordat se

afla încă pe rolul instanței, Inspectoratul Școlar Județean

Neamț a înaintat către M.E.C adresa nr.309/2006 în baza căreia

s-a emis Ordinul 4156/1.06.2006 prin care a fost eliberat din funcția de

director, ordin care face obiectul dosarului de fată.

Prin

întâmpinarea formulată în dosar, Ministerul Educației Cercetării

și Tineretului a invocat: excepția neîndeplinirii procedurii

prealabile, arătând că reclamantul nu s-a adresat

autorității emitente, înainte de a se adresa instanței, pentru

revocarea actului administrativ atacat și excepția

tardivității formulării acțiunii, acțiunea fiind

formulată cu depășirea termenului de un an, calculat de la data

emiterii actului.

Aceleași

excepții au fost invocate prin întâmpinare și de către

Inspectoratul Școlar Județean Neamț.

Prin

sentința civilă nr.123 din 1 octombrie 2007, a Curții de Apel

Bacău, au fost respinse excepțiile invocate și a fost

admisă în parte acțiunea, fiind respins capătul de cerere

privind reintegrarea în funcția de director.

Pentru

a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere

că procedura prealabilă a fost îndeplinită de reclamant fiind

depuse la dosar înscrisuri doveditoare în acest sens.

Cu

privire la excepția de tardivitate invocată de pârâți , s-a

reținut că în fapt a fost întrerupt cursul prescripției prin introducerea

unei cereri de chemare în judecată, până la soluționarea

irevocabila a litigiului privind decizia nr. 2833/2005, de acordare a

calificativului act ce a stat la baza emiterii ordinului de eliberare din

funcție, astfel încât acțiunea reclamantului este exercitată

înăuntrul termenului prevăzut de lege.

Împotriva

acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele.

I.

In motivarea recursului său, pârâtul Inspectoratul Școlar

Județean (IȘJ) Neamț critică sentința ca

netemeinică și nelegală arătând că:

-

Instanța a respins în mod greșit excepția

tardivității acțiunii - invocată de pârât - și a

reținut că termenul de prescripție ar fi fost întrerupt pe

perioada soluționării acțiunii din dosarul nr.390/32/ 2007 al

Curții de Apel Bacău.

-

Consideră recurentul că această concluzie

este greșită întrucât în acel dosar reclamantul a solicitat anularea

deciziei I.S.J. Neamț de stabilire a punctajului reclamantului pentru anul

școlar 2004 - 2005, câtă vreme în cauza de fată el a solicitat

anularea ordinului Ministerul Educației și Cercetării (M.E.C.)

de eliberare din funcție.

-

Potrivit Legii nr.554/2004, cererea prin care se

solicită anularea unui act se introduce într-un termen de 6 luni de la

data primirii răspunsului la plângerea prealabilă, iar în

speță MEC a răspuns plângerii prealabile a reclamantului la 14

iunie 2006, iar acțiunea a fost formulată după un an, la 14

iunie 2007.

II.

Prin recursul său, pârâtul MEC reiterează

excepția tardivității acțiunii, cu aceleași

argumentate invocate de primul pârât - I.S.J. Neamț - în recursul

său.

Recursul

se fondează

1.

Conform

dispozițiilor art.ll alin. (5) din Legea nr.554/2004, termenul de 6 luni

de introducere a acțiunii în anularea unui act administrativ individual

este unul de p

rescripție,

și se calculează de la data

comunicării răspunsului la plângerea prealabilă.

Fiind

un termen de prescripție, el este susceptibil de

întrerupere

în

condițiile prevăzute de dispozițiile art.16 din Decretul

nr.167/1058.

În

speță, instanța de fond a aplicat în mod greșit aceste

dispoziții fără a observa că, pentru a opera în cauză,

întreruperea prescripției trebuia să fie cauzată de introducerea

unei cereri de chemare în judecată având ca obiect

chiar actul

administrativ individual

în legătură cu care s-a formulat

plângerea prealabilă, iar nu

un alt act administrativ.

Situația

de fapt că cele două acte administrative au fost emise succesiv

și sunt legate cauzal nu îndreptățește instanța

să extindă cauzele de întrerupere a prescripției dincolo de cele

menționate restrictiv de către legiuitor.

Nimic

nu-1 împiedica pe reclamant ca, formulând acțiunea împotriva ordinului de

eliberare din funcție în termenul de 6 luni de la primirea răspunsului

la plângerea prealabilă, să solicite apoi suspendarea

judecății, în temeiul art.244 pct.l C. proc.civ. până la

soluționarea irevocabilă a acțiunii de anulare a deciziei de

stabilire a calificativului.

2.

Chiar dacă s-ar admite ipoteza că, în speță, trebuie

aplicat termenul de 1 an prevăzut de dispozițiile art.ll alin. (2)

din Legea nr.554/2004, iar „motivele temeinice" despre care

menționează textul ar fi existența pe rolul instanței a

acțiunii în anularea

deciziei nr.2833/23 decembrie 2005 a I.Ș.J. Neamț, se constată

că reclamantului i-a fost comunicat ordinul de eliberare din funcție

la 1 iunie 2006 iar acțiunea împotriva acestuia a fost depusă la

Curtea de Apel București la 14 iunie 2007.

Așadar,

termenul de decădere de un an a fost și el depășit, iar

spre deosebire de cel de prescripție - de 6 luni - el nu este susceptibil

de întrerupere ori suspendare.

Ca urmare, Curtea de fată, modificând

în tot sentința, a respins acțiunea ca tardivă.