ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1776/2009

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 198 din 14 noiembrie

2008 pronunțată în dosar nr. 6926/1/2007 al Curții de Apel București, secția a VI-a

comercială, s-a admis excepția inadmisibilității și în consecință s-a respins

acțiunea în anulare formulată de reclamantul M.T. (fost M.T.C.T.) împotriva

sentinței arbitrale nr. 134 din 13 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Arbitral

al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă C.C.I.R., împotriva

pârâtelor SC U.O.T. SA Galați și CN A.P.D.M. SA Galați, ca fiind inadmisibilă.

Pentru a pronunța această

soluție instanța a reținut în esență că prin sentința arbitrală nr. 134/2007

s-au respins ca neîntemeiate excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei

calității procesuale pasive formulate de pârâtul M.T.C.T. București și s-a

admis acțiunea reclamantei SC U.O.T. SA, cu consecința obligării pârâtei CN

A.P.D.M. SA la plata sumei de 9.477.408,27 lei reprezentând despăgubiri pentru

prejudiciul suferit precum și a sumei de 290.814,50 lei cu titlu de cheltuieli

de arbitrare. S-a respins cererea de obligare a pârâtului M.T.C.T. la plata

cheltuielilor arbitrale și s-a făcut mențiunea că hotărârea este opozabilă și

acestui pârât.

Acțiunea în anulare

formulată de pârâtul M.T., întemeiată în drept pe dispozițiile art. 364 lit. a),

b) și i) C. proc. civ. a fost analizată, cu prioritate, conform art. 137 alin.

(1) C. proc. civ. prin prisma excepției inadmisibilității, invocată de instanța

din oficiu, care a concluzionat că raportat la motivele invocate și dezvoltarea

acestora, acțiunea este inadmisibilă.

Astfel, arată Curtea de Apel,

Tribunalul Arbitral era competent – față de existența clauzei compromisorii –

să soluționeze litigiul, iar excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei

calității procesuale pasive a M.T. au fost corect respinse și temeinic

motivate, această parte fiind menținută în cauză doar pentru opozabilitatea

hotărârii.

Pe de altă parte, prin

dezvoltarea criticilor hotărârii arbitrale sunt invocate motive de fond,

apărările fiind legate de contractul de concesiune, de dispozițiile legale

aplicabile, respective H.G. nr. 268/1992, astfel încât în lipsa unor dovezi din

care să rezulte textele de lege care nu au fost respectate de instanța

arbitrală, simpla invocare a dispozițiilor art. 364 lit. i) C. proc. civ. nu

dau dreptul pârâtului de a solicita desființarea hotărârii arbitrale și nu au

putut forma convingerea Curții că dispozițiile imperative ale art. 364 lit. a),

b) și i) C. proc. civ. au aplicabilitate în cauză, motiv pentru care a fost

admisă excepția inadmisibilității acțiunii.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs ambii pârâți.

Pârâtul M.T. critică

hotărârea pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. derivate din încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 364 C.

proc. civ. referitoare la condițiile de admisibilitate ale acțiunii în anulare,

a principiului contradictorialității și a dreptului la apărare.

În mod concret, recurentul

invocă faptul că, contrar celor reținute de Curtea de Apel, acțiunea în anulare

era admisibilă deoarece erau îndeplinite condițiile cerute de art. 364 C. proc.

civ. în sensul că acțiunea era exercitată împotriva unei hotărâri arbitrale,

persoana care a promovat-o a fost parte în cauză și a fost respectat termenul

de o lună pentru introducerea acțiunii.

Deși s-a invocat din oficiu

excepția inadmisibilității, instanța nu a precizat care sunt dispozițiile

legale ci a analizat admisibilitatea acțiunii prin prisma motivelor invocate

pentru desființarea hotărârii arbitrale încălcând astfel atât principiul

contradictorialității prevăzut de art. 129 C. proc. civ. precum și dreptul la

apărare prin faptul că nu a pus în dezbaterea părților temeinicia motivelor

invocate prin acțiunea în anulare.

Totodată, arată recurenta,

instanța a analizat inclusiv excepția lipsei de interes invocată de SC U.O.T.

SA și legalitatea menținerii sale în cauză, pentru opozabilitate, deși aceste

aspecte nu au fost puse în discuția părților, după cum rezultă din practicaua

hotărârii.

În aceste condiții nu au

fost analizate motivele întemeiate pe dispozițiile art. 364 lit. a) și b) C.

proc. civ. constând în greșita soluționare a cauzei de către tribunalul

arbitral, în lipsa unei convenții arbitrale încheiate de M.T. și cu încălcarea

dispozițiilor art. 3401 C. proc. civ., raportat la dispozițiile Legii nr. 554/2004,

prevederi care au caracter imperativ a căror nesocotire constituie motiv de

desființare a hotărârii în condițiile art. 364 lit. i) C. proc. civ.

Prin recursul său, pârâta CN

A.P.D.M. SA Galați critică hotărârea pentru motivele de nelegalitate prevăzute

de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. constând în greșita soluționare a

excepției inadmisibilității acțiunii invocată din oficiu fără vreo motivare în

drept precum și încălcarea dreptului la apărare și a principiului

contradictorialității, în dezvoltarea motivelor fiind reluate aceleași

argumente menționate în recursul M.T.

Recursurile pârâților vor fi

analizate concomitent având în vedere că motivele sunt comune, astfel încât

Curtea, constată, în temeiul art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. raportat la

dispozițiile art. 364 C. proc. civ., că sunt întemeiate.

În conformitate cu

dispozițiile art. 364 C. proc. civ., hotărârea arbitrală poate fi desființată

numai prin acțiune în anulare pentru motivele expres și limitativ prevăzute la lit.

a) – i).

Din această perspectivă

rezultă că o atare acțiune trebuie formulată de persoana care a făcut parte din

litigiul soluționat de instanța arbitrală – condiție îndeplinită în speță de

pârâtul M.T., în considerarea faptului că hotărârea s-a pronunțat și în

contradictoriu cu această parte ca urmare a respingerii excepției lipsei

calității procesuale pasive.

De asemenea, în privința

motivelor invocate potrivit textului legal anterior menționat, acestea trebuie

să vizeze una sau mai multe dintre ipotezele arătate la lit. a) – i) ale art. 364

C. proc. civ. și această cerință a fost respectată în speță deoarece pârâtul

și-a întemeiat acțiunea în anulare pe dispozițiile art. 364 lit. a), respectiv

faptul că litigiul nu era susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului, pe

prevederile art. 364 lit. b), adică soluționarea litigiului de către Tribunalul

Arbitral în lipsa unei convenții arbitrale sau în temeiul unei convenții nule

sau inoperante, și pentru motivul prevăzut la lit. i), constând în încălcarea

ordinii publice, a bunelor moravuri ori a dispozițiilor imperative ale legii.

În această ordine de idei,

invocarea de către Curtea de Apel a excepției inadmisibilității acțiunii în

anulare cu motivarea că acțiunea în anulare este o cale specială de atac ce

trebuie să fie corect încadrată cu referire expresă la dispozițiile art. 364 lit.

a) – i) C. proc. civ. nu este de natură a justifica soluția adoptată, pentru că

pârâtul M.T. și-a întemeiat în drept acțiunea pe dispozițiile art. 364 lit. a),

b) și i) C. proc. civ. și a dezvoltat și argumentele pentru care a considerat

că se impune desființarea hotărârii arbitrale, dar care nu au mai fost

analizate de instanță ca urmare a admiterii excepției inadmisibilității

acțiunii.

Cu alte cuvinte o eventuală

netemeinicie a motivelor invocate pentru desființarea hotărârii arbitrale nu

are drept consecință respingerea acțiunii ca inadmisibilă ci ca nefondată și

oricum nu dispensează instanța de a examina în concret criticile formulate.

Au fost încălcate și

dispozițiile art. 315 alin. (1) C. proc. civ. – în condițiile în care Curtea de

Apel a fost investită prin decizia nr. 856 din 29 februarie 2008 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția comercială, potrivit căreia instanța

competentă să soluționeze acțiunea în anularea hotărârii arbitrale urmează a

examina arbitrabilitatea litigiului.

De asemenea, este greșită

concluzia instanței în sensul că în realitate pârâtul a invocat numai aspecte

care vizează fondul pricinii, în condițiile în care prin acțiunea în anulare,

în prima parte au fost arătate motivele pentru care se solicită desființarea

hotărârii arbitrale, respectiv dispozițiile art. 364 lit. a), b) și i) C. proc.

civ., și apoi chestiuni legate de fondul cauzei la care s-ar fi ajuns potrivit art.

366 C. proc. civ., dacă instanța judecătorească ar fi anulat hotărârea

arbitrală.

În consecință reținând că

instanța a soluționat cauza fără a examina în concret acțiunea în anularea

hotărârii arbitrale din perspectiva temeiurilor de drept invocate în temeiul art.

312 alin. (1) C. proc. civ., vor fi admise recursurile ambelor părți, pentru o

judecată unitară, motivele fiind comune, iar cauza va fi trimisă spre

rejudecare pentru examinarea motivelor de anulare a hotărârii arbitrale urmând

ca instanța de trimitere să aibă în vedere conform art. 315 alin. (3) C. proc.

civ. toate apărările formulate de părți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de pârâții CN A.P.D.M. SA Galați și M.T. împotriva sentinței nr. 198 din 14

noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Casează decizia recurată și

trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 iunie 2009.