ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1776/2009

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 198 din 14 noiembrie 2008 pronunțată în dosar nr. 6926/1/2007 al Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, s-a admis excepția inadmisibilității și în consecință s-a respins acțiunea în anulare formulată de reclamantul M.T. (fost M.T.C.T.) împotriva sentinței arbitrale nr. 134 din 13 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Arbitral al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă C.C.I.R., împotriva pârâtelor SC U.O.T. SA Galați și CN A.P.D.M. SA Galați, ca fiind inadmisibilă. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut în esență că prin sentința arbitrală nr. 134/2007 s-au respins ca neîntemeiate excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive formulate de pârâtul M.T.C.T.

București și s-a admis acțiunea reclamantei SC U.O.T. SA, cu consecința obligării pârâtei CN A.P.D.M. SA la plata sumei de 9.477.408,27 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul suferit precum și a sumei de 290.814,50 lei cu titlu de cheltuieli de arbitrare. S-a respins cererea de obligare a pârâtului M.T.C.T. la plata cheltuielilor arbitrale și s-a făcut mențiunea că hotărârea este opozabilă și acestui pârât. Acțiunea în anulare formulată de pârâtul M.T., întemeiată în drept pe dispozițiile art. 364 lit. a), b) și i) C. proc. civ. a fost analizată, cu prioritate, conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ. prin prisma excepției inadmisibilității, invocată de instanța din oficiu, care a concluzionat că raportat la motivele invocate și dezvoltarea acestora, acțiunea este inadmisibilă.

Astfel, arată Curtea de Apel, Tribunalul Arbitral era competent – față de existența clauzei compromisorii – să soluționeze litigiul, iar excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive a M.T. au fost corect respinse și temeinic motivate, această parte fiind menținută în cauză doar pentru opozabilitatea hotărârii. Pe de altă parte, prin dezvoltarea criticilor hotărârii arbitrale sunt invocate motive de fond, apărările fiind legate de contractul de concesiune, de dispozițiile legale aplicabile, respective H.G. nr. 268/1992, astfel încât în lipsa unor dovezi din care să rezulte textele de lege care nu au fost respectate de instanța arbitrală, simpla invocare a dispozițiilor art. 364 lit. i) C. proc.

civ. nu dau dreptul pârâtului de a solicita desființarea hotărârii arbitrale și nu au putut forma convingerea Curții că dispozițiile imperative ale art. 364 lit. a), b) și i) C. proc. civ. au aplicabilitate în cauză, motiv pentru care a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs ambii pârâți. Pârâtul M.T. critică hotărârea pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. derivate din încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 364 C. proc. civ. referitoare la condițiile de admisibilitate ale acțiunii în anulare, a principiului contradictorialității și a dreptului la apărare. În mod concret, recurentul invocă faptul că, contrar celor reținute de Curtea de Apel, acțiunea în anulare era admisibilă deoarece erau îndeplinite condițiile cerute de art. 364 C. proc.

civ. în sensul că acțiunea era exercitată împotriva unei hotărâri arbitrale, persoana care a promovat-o a fost parte în cauză și a fost respectat termenul de o lună pentru introducerea acțiunii. Deși s-a invocat din oficiu excepția inadmisibilității, instanța nu a precizat care sunt dispozițiile legale ci a analizat admisibilitatea acțiunii prin prisma motivelor invocate pentru desființarea hotărârii arbitrale încălcând astfel atât principiul contradictorialității prevăzut de art. 129 C. proc. civ. precum și dreptul la apărare prin faptul că nu a pus în dezbaterea părților temeinicia motivelor invocate prin acțiunea în anulare. Totodată, arată recurenta, instanța a analizat inclusiv excepția lipsei de interes invocată de SC U.O.T.

SA și legalitatea menținerii sale în cauză, pentru opozabilitate, deși aceste aspecte nu au fost puse în discuția părților, după cum rezultă din practicaua hotărârii. În aceste condiții nu au fost analizate motivele întemeiate pe dispozițiile art. 364 lit. a) și b) C. proc. civ. constând în greșita soluționare a cauzei de către tribunalul arbitral, în lipsa unei convenții arbitrale încheiate de M.T. și cu încălcarea dispozițiilor art. 3401 C. proc. civ., raportat la dispozițiile Legii nr. 554/2004, prevederi care au caracter imperativ a căror nesocotire constituie motiv de desființare a hotărârii în condițiile art. 364 lit. i) C. proc. civ. Prin recursul său, pârâta CN A.P.D.M. SA Galați critică hotărârea pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.

civ. constând în greșita soluționare a excepției inadmisibilității acțiunii invocată din oficiu fără vreo motivare în drept precum și încălcarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității, în dezvoltarea motivelor fiind reluate aceleași argumente menționate în recursul M.T. Recursurile pârâților vor fi analizate concomitent având în vedere că motivele sunt comune, astfel încât Curtea, constată, în temeiul art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. raportat la dispozițiile art. 364 C. proc. civ., că sunt întemeiate. În conformitate cu dispozițiile art. 364 C. proc.

civ., hotărârea arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare pentru motivele expres și limitativ prevăzute la lit. a) – i). Din această perspectivă rezultă că o atare acțiune trebuie formulată de persoana care a făcut parte din litigiul soluționat de instanța arbitrală – condiție îndeplinită în speță de pârâtul M.T., în considerarea faptului că hotărârea s-a pronunțat și în contradictoriu cu această parte ca urmare a respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive. De asemenea, în privința motivelor invocate potrivit textului legal anterior menționat, acestea trebuie să vizeze una sau mai multe dintre ipotezele arătate la lit. a) – i) ale art. 364 C. proc. civ.

și această cerință a fost respectată în speță deoarece pârâtul și-a întemeiat acțiunea în anulare pe dispozițiile art. 364 lit. a), respectiv faptul că litigiul nu era susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului, pe prevederile art. 364 lit. b), adică soluționarea litigiului de către Tribunalul Arbitral în lipsa unei convenții arbitrale sau în temeiul unei convenții nule sau inoperante, și pentru motivul prevăzut la lit. i), constând în încălcarea ordinii publice, a bunelor moravuri ori a dispozițiilor imperative ale legii. În această ordine de idei, invocarea de către Curtea de Apel a excepției inadmisibilității acțiunii în anulare cu motivarea că acțiunea în anulare este o cale specială de atac ce trebuie să fie corect încadrată cu referire expresă la dispozițiile art. 364 lit. a) – i) C. proc.

civ. nu este de natură a justifica soluția adoptată, pentru că pârâtul M.T. și-a întemeiat în drept acțiunea pe dispozițiile art. 364 lit. a), b) și i) C. proc. civ. și a dezvoltat și argumentele pentru care a considerat că se impune desființarea hotărârii arbitrale, dar care nu au mai fost analizate de instanță ca urmare a admiterii excepției inadmisibilității acțiunii. Cu alte cuvinte o eventuală netemeinicie a motivelor invocate pentru desființarea hotărârii arbitrale nu are drept consecință respingerea acțiunii ca inadmisibilă ci ca nefondată și oricum nu dispensează instanța de a examina în concret criticile formulate. Au fost încălcate și dispozițiile art. 315 alin. (1) C. proc. civ.

– în condițiile în care Curtea de Apel a fost investită prin decizia nr. 856 din 29 februarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, potrivit căreia instanța competentă să soluționeze acțiunea în anularea hotărârii arbitrale urmează a examina arbitrabilitatea litigiului. De asemenea, este greșită concluzia instanței în sensul că în realitate pârâtul a invocat numai aspecte care vizează fondul pricinii, în condițiile în care prin acțiunea în anulare, în prima parte au fost arătate motivele pentru care se solicită desființarea hotărârii arbitrale, respectiv dispozițiile art. 364 lit. a), b) și i) C. proc. civ., și apoi chestiuni legate de fondul cauzei la care s-ar fi ajuns potrivit art. 366 C. proc.

civ., dacă instanța judecătorească ar fi anulat hotărârea arbitrală. În consecință reținând că instanța a soluționat cauza fără a examina în concret acțiunea în anularea hotărârii arbitrale din perspectiva temeiurilor de drept invocate în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., vor fi admise recursurile ambelor părți, pentru o judecată unitară, motivele fiind comune, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare pentru examinarea motivelor de anulare a hotărârii arbitrale urmând ca instanța de trimitere să aibă în vedere conform art. 315 alin. (3) C. proc. civ. toate apărările formulate de părți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de pârâții CN A.P.D.M. SA Galați și M.T. împotriva sentinței nr. 198 din 14 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială. Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 iunie 2009.