ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5855/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5855/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin
cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția civilă, la data de
27 ianuarie 2011 sub nr. 45/44/2011, Primăria A.J. a solicitat,
în contradictoriu cu C.V., S.S.C., Regia Națională a
Pădurilor R. - Direcția Silvică V. și Prefectura V. - Comisia județeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, revizuirea
deciziei civile nr. 1193 din 22 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul
Vrancea, secția civilă, în Dosarul nr. 2023/91/2010.
În motivare, revizuenta a arătat că dispozitivul
hotărârii atacate conține dispoziții potrivnice, ce nu pot fi aduse la
îndeplinire, fiind incident motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 1 C.
proc. civ., întrucât deși a constatat nulitatea absolută a hotărârii nr. GG și
nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr. AA/2006, nu a
precizat expres despre care formă a titlului de proprietate este vorba.
Sub acest aspect, a mai arătat că art. 4 și 5 din hotărârea
nr. GG stabilesc că se modifică Titlul de proprietate nr. AA/2006, or, dacă s-a
constatat nulitatea hotărârii menționate, nu se poate constata nulitatea
parțială a titlului de proprietate la care aceasta se referă.
Revizuenta a mai arătat că instanța de recurs s-a
pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, dând mai mult decât ceea ce
s-a cerut, fiind incident motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C.
proc. civ., întrucât prin faptul că a modificat titlul de proprietate și a
stabilit ca beneficiar pentru suprafața de 259 ha pe M.O., s-a pronunțat pe un
capăt de cerere cu care nu a fost învestită, respectiv, partajul dintre părți.
Referitor la motivul de revizuire prevăzut de art.
322 pct. 7 C. proc. civ., revizuenta a arătat că instanța, prin soluția
pronunțată, a ignorat puterea de lucru judecat raportat la sentința civilă nr.
4976/2007, prin care se respinge cererea lui M.S.O. de moștenitor după autor M.O.,
admițând cererea de intervenție a lui S.S.C. și, respectiv, la sentința civilă
nr. 4166/2008, în care se stabilește că S.S.C. are calitatea de persoană
îndreptățită după autor unic H.O.
Prin decizia civilă nr. 160/R din 16 martie 2011,
pronunțată în Dosarul nr. 46/44/2011, Curtea de Apel Galați, secția civilă,
a dispus disjungerea cererii de revizuire întemeiată
pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și formarea unui nou dosar, cu
termen la data de 6 aprilie 2011 și a declinat competența de soluționare a
cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 C. proc.
civ. în favoarea Tribunalului Vrancea.
Prin cererea înregistrată la data de 27 ianuarie 2011
pe rolul Curții de Apel Galați, secția civilă, sub nr. 46/44/2011, S.S.C.
a solicitat, în contradictoriu cu aceleași părți,
revizuirea aceleiași decizii a Tribunalului Vrancea, pentru aceleași motive, și
cu aceleași argumente.
Prin decizia civilă nr. 161/R din 16 martie 2011,
pronunțată în Dosarul nr. 45/44/2011, Curtea de Apel Galați, secția civilă,
a dispus disjungerea cererii de revizuire întemeiată
pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și formarea unui nou dosar, cu
termen la data de 6 aprilie 2011 și a declinat competența de soluționare a
cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 C. proc.
civ. în favoarea Tribunalului Vrancea.
Împotriva acestor decizii a declarat recurs S.S.C.,
arătând că au fost date cu interpretarea și aplicarea
greșită a legii, în sensul că a fost încălcată ordinea efectuării actelor
procedurale, iar instanța nu s-a pronunțat pe toate cererile deduse judecății,
fiind astfel încălcat principiul contradictorialității și dreptul la apărare
astfel cum este consfințit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de
Constituția României.
Recurentul a arătat, în esență, că nu s-a luat în
considerare cererea de amânare formulată de acesta la termenul când s-au
pronunțat cele două decizii, că instanța a procedat la soluționarea cauzei în
absența dosarelor în care s-au pronunțat hotărârile menționate în cererea de
revizuire, că în mod nelegal s-a dispus măsura disjungerii, nefiind îndeplinite
condițiile legale în acest sens, și că în mod greșit s-a declinat competența de
soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 1
și 2 C. proc. civ., întrucât motivul principal de revizuire era cel întemeiat
pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., impunându-se astfel și
soluționarea celorlalte două motive tot de către Curtea de Apel Galați.
Recursurile declarate împotriva deciziei civile nr.
161/R din 16 martie 2011 a Curții de Apel Galați, secția civilă, și a deciziei
civile nr. 160/R din 16 martie 2011, pronunțată de aceeași instanță sunt
inadmisibile, pentru următoarele argumente comune:
Potrivit art. 158 alin. (3) C. proc. civ. astfel cum
a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, „dacă instanța se declară
necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind
trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate
jurisdicțională competent".
Art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010 stabilește
că „dispozițiile art. 20, art. 105 alin. (1), art. 129 alin. (5) și (5
5
),
art. 136, art. 158 alin. (3) (...) se aplică numai proceselor, cererilor și
sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv,
formulate, după intrarea în vigoare a prezentei legi".
Or, în speță, instanța de judecată a fost sesizată cu
soluționarea cererilor de revizuire în cadrul cărora s-a pus problema
competenței materiale la data de 27 ianuarie 2011, deci, ulterior intrării în
vigoare a Legii nr. 202/2010, sens în care rezultă că dispozițiile art. 158
alin. (3) C. proc. civ. astfel cum au fost modificate prin actul normativ arătat
sunt aplicabile hotărârilor de declinare pronunțate după intrarea în vigoare a
noii reglementări.
În atare situație, recursul declarat împotriva unei
hotărâri în raport de care legea statuează că „(...) nu este supusă niciunei
căi de atac (...)" este inadmisibil.
În ceea ce privește măsura disjungerii dispusă cu
privire la motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,
decizia supusă revizuirii, respectiv, decizia civilă nr. 1193 din 22 decembrie
2010 pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția civilă, în Dosarul nr.
2023/91/2010 a fost pronunțată în soluționarea recursurilor declarate de
reclamantele C.V. și Regia Națională a Pădurilor R. - Direcția Silvică V.
împotriva sentinței civile nr. 2104 din 13 aprilie 2010 a Judecătoriei Focșani.
Măsura disjungerii nu poate fi atacată decât odată cu
fondul cauzei în care s-a dispus respectiva măsură.
Potrivit art. 328 alin. (1) C. proc. civ. „hotărârea
dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru
hotărârea revizuită".
Cum însă hotărârea supusă revizuirii este
irevocabilă, fiind dată de către o instanță de recurs, măsura disjungerii luată
în cadrul cererii de revizuire având ca obiect o astfel de hotărâre nu poate fi
atacată cu recurs, calea de atac declarată împotriva acesteia fiind
inadmisibilă.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge,
ca inadmisibile, atât recursul declarat de S.S.C. împotriva deciziei civile nr.
161/R din 16 martie 2011 a Curții de Apel Galați, secția civilă, cât și
recursul declarat de aceeași parte împotriva deciziei civile nr. 160/R din 16
martie 2011 a Curții de Apel Galați, secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de S.S.C.
împotriva deciziei nr. 161/R din 16 martie 2011 a Curții de Apel Galați, secția
civilă.
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de S.S.C.
împotriva deciziei civile nr. 160/R din 16 martie 2011 a Curții de Apel Galați,
secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 octombrie 2012.