ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 693/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 693/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub
nr. 704/1999 din 02 februarie 2007, reclamanta A.L. a solicitat în contradictoriu
cu pârâtul Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară, anularea deciziei
nr. 99 din 30 noiembrie 2006 emisă de pârât pe motiv că sancțiunea disciplinară
a fost aplicată cu încălcarea procedurilor consacrate de Legea nr. 188/1999, ceea
ce atrage nulitatea ei.
Prin sentința nr. 849
din 25 aprilie 2007, Tribunalul Iași a declinat competența materială de soluționare
a cauzei în favoarea Curții de Apel Iași.
Curtea de Apel Iași, secția
contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 117/CA din 17 septembrie 2007
a admis acțiunea în anulare introdusă de reclamanta A.L. în contradictoriu cu pârâtul
Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară și a anulat decizia nr. 99 din
30 noiembrie 2006 emisă de pârât.
În motivarea soluției
s-a reținut că, aplicarea unei sancțiuni disciplinare fără cercetarea prealabilă
a faptelor pretins săvârșite de un funcționar public și fără ascultarea nemijlocită
a acestuia, reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului de apărare. Totodată,
art. 66 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, în forma republicată, prevede în mod expres
că, neaudierea funcționarului public, în legătură cu faptele ce i se impută în mod
direct și personal se sancționează cui nulitatea actului – din raportul comisiei
de disciplină și din cuprinsul deciziei nr. 99/2006 nu se pot identifica faptele
și perioada în care ele au fost săvârșite și nici legătura de cauzalitate dintre
incidentul comercial în care a fost implicată România și atribuțiile de serviciu
ale reclamantei, termenul „neglijență repetată” folosit de pârât fiind mult prea
general și de natură a face imposibil controlul de legalitate, fapt ce profită reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri
a declarat recurs pârâtul Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară, criticând-o
ca nelegală și netemeinică întrucât nu au fost avute în vedere probe administrative
și dispoziții legale în materie.
Recursul este nefondat
și va fi respins.
Examinând actele dosarului
și cererea de recurs în raport de prevederile art. 304
1
C. proc.
civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține:
Prin cererea inițială
intimata-reclamantă a solicitat anularea deciziei nr. 99/2006 emisă de recurentul-pârât,
pe motiv că sancțiunea disciplinară a fost dată cu încălcarea procedurilor prevăzute
de Legea nr. 188/1999.
Intimata exercită o funcție
publică de execuție și regimul juridic este guvernat de prevederile Legii nr. 188/1999.
Actul administrativ atacat
a fost emis după o verificare administrativă a Direcției Fitosanitară din cadrul
Ministerului Agriculturii și o analiză a faptelor în cadrul Comisiei de disciplină.
Corect prima instanță
a solicitat actul de sesizare al Comisiei de disciplină, cât și actele întocmite
de aceasta, însă recurentul cu toate diligențele Curții de apel nu le-a prezentat,
astfel încât nu rezultă că anterior datei de 30 noiembrie 2006, intimatei-reclamante
i-ar fi fost adus la cunoștință oficial faptele imputate, i s-ar fi cerut explicații
și nici faptul că ar fi fost audiată în legătură cu pretinsele abateri, conform
Legii nr. 188/1999.
Comisia de disciplină
a propus o sancțiune colectivă pentru toți angajații I.C.F.V. Iași, fără ca din
fișa postului sau din vreo reglementare să rezulte dreptul de control al personalului
de execuție asupra actelor îndeplinite de șeful ierarhic.
Fără putință de tăgadă,
cercetarea prealabilă nu s-a făcut astfel încât aplicarea unei sancțiuni disciplinare,
este o încălcare a dreptului de apărare al intimatei-reclamante, de fapt nici în
actul contestat decizia nr. 99/2006 nu apar cu claritate faptele săvârșite, perioada
în care au fost săvârșite, și nici nu se poate stabili o legătură de cauzalitate
între incidentul comercial în care a fost implicată România și atribuțiile intimatei-reclamante.
Actul administrativ este
deci nul cum corect a apreciat Curtea de Apel Iași întrucât a fost emis cu încălcarea
dispozițiilor art. 66 din Legea nr. 188/199 care prevăd expres că neaudierea funcționarului
public în legătură cu faptele imputate, se sancționează cu nulitatea actului.
Față de faptul că măsura
disciplinară nu a respectat dispozițiile Legii nr. 188/1999, că intimatei-reclamante
nu i s-a dovedit vinovăția, actul Comisiei de disciplină referindu-se la șeful său
ierarhic exclusiv, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată
este legală și temeinică, motiv pentru care se va respinge ca nefondat recursul
declarat de Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară, conform art. 312
C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară cu sediul în orașul Voluntari,
județul Ilfov, împotriva sentinței nr. 117/CA din 17 septembrie 2007 a Curții de
Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 21 februarie 2008.