ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 803/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 04 octombrie 2007,

pronunțată în Dosar nr. 1257/107/2007, Tribunalul Alba, secția comercială și contencios

administrativ, a sesizat în baza art. 4 alin. (1) coroborat cu art. 10 din Legea

nr. 554/2004, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal,

cu soluționarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Instrucțiunile

de aplicare a Legii nr. 161/2003 aprobate prin ordinul nr. 318 din 27 mai 2003.

Prin sentința nr. 148

din 19 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1412/57/2007, Curtea de Apel Alba

Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate.

Pentru a se pronunța astfel,

Curtea de Apel Alba Iulia a reținut că față de prevederile art. 16 pct. 6 din Legea

nr. 161/2003 și de art. 3 și 4 din instrucțiunile aprobate prin ordinul nr. 210/2003

se constată că art. 5 alin. (1) din instrucțiuni nu încalcă prevederile art. 16

pct. 5 lit. a)-d) și ale art. 53-55, Secțiunea a IV-a din aceeași lege. S-au evidențiat

dispozițiile legale analizate, reținându-se că:

Art. 5 alin. (1) din instrucțiunile

aprobate prin ordinul nr. 218 din 27 mai 2003 prevede următoarele: „Reîncadrarea

funcționarilor publici se face în ordinea punctajelor obținute în condițiile

art. 3, respectiv art. 4 alin. (1)”.

Art. 3 din instrucțiuni

prevede că reîncadrarea în funcții publice corespunzătoare categoriei funcționarilor

publici de conducere din cadrul fiecărei autorități sau instituții publice se face

cu respectarea punctajului minim necesar ocupării acestor funcții publice, punctajul

minim fiind de 8 puncte.

Art. 4 alin. (1) prevede

că „Reîncadrarea în funcțiile publice de execuție se face astfel:

a) pentru reîncadrarea

în funcțiile publice în grad profesional „superior” funcționarul public trebuie

să obțină minim 7 puncte”.

Reclamantul S.M.L. a obținut

un punctaj mai mare de 7 puncte, adică mult superior celui necesar încadrării sale

în funcția publică de consilier superior I treapta I, punctajul obținut depășind

și pe cel minim necesar conform art. 3 alin. (2) din aceleași Instrucțiuni pentru

reîncadrarea în funcția publică de conducere.

Art. 16 pct. 5 lit.

a)-d) din Legea nr. 161/2003, în vigoare la data emiterii deciziei atacate, prevede

următoarele:

La stabilirea numărului

maxim al funcțiilor publice de execuție din cadrul autorității sau funcției publice

se vor avea în vedere următoarele:

a) numărul funcțiilor

publice de execuție din grad profesional superior este de 20% din totalul posturilor

din cadrul autorității;

b) numărul funcțiilor

publice de execuție din gradul profesional principal este de 40% din totalul posturilor

din cadrul autorității;

c) numărul funcțiilor

publice de execuție din grad profesional asistent este de maxim 30%;

d) numărul funcțiilor

publice de execuție din grad profesional debutant este de maxim 10%.

La art. 16 pct. 6 din

Legea nr. 161/2003 varianta în vigoare la data emiterii deciziei atacate de reclamant

se prevede că numărul maxim al funcționarilor publici de execuție stabilit conform

alin. (5) poate fi majorat numai în situații temeinic justificate de către autoritatea

sau instituția publică respectivă cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor

Publici.

Art. 53 din Secțiunea

a IV-a a Legii nr. 161/2003 prevede că „în carieră, funcționarul public beneficiază

de dreptul de a promova în funcția publică și de a avansa în grade de salarizare”.

Art. 54 alin. (1) din

aceeași lege prevede că „promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin

ocuparea unei funcții publice superioare vacante, iar alin. (2) din același articol

prevede că „promovarea într-o funcție publică superioară vacantă se face prin concurs

sau examen”.

Art. 55 din aceeași lege

stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească funcționarul public pentru

a participa la concursul în vederea promovării într-o funcție publică de execuție

din gradul profesional principal și superior.

Față de prevederile

art. 16 pct. 6 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 3 și 4 din instrucțiunile aprobate

prin ordinul nr. 210 din 27 mai 2003 se constată că art. 5 alin. (1) din aceste

instrucțiuni nu încalcă prevederile art. 16 pct. 5 lit. a)-d) și ale art. 53-55

Secțiunea a IV-a din aceeași lege.

Împotriva acestei sentințe

a formulat recurs D.G.F.P. Hunedoara, în numele și pentru D.G.F.P. Alba, invocând

prevederile art. 304

1

C. proc. civ.

Recurenta consideră că

prevederile art. 5 din ordinul nr. 218/2003 contravine dispozițiilor art. 16

lit. a)-d), precum și ale art. 53, 54 și 55 din Legea nr. 161/2003 (forma actului

la data intrării în vigoare și la data la care s-a efectuat reîncadrarea), nefiind

în concordanță cu acestea și nerespectând scopul urmărit prin Legea nr. 161/2003.

Ordinul nr. 218/2003 al

Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici a aprobat doar instrucțiunile

privind reîncadrarea funcționarilor publici, raportat la prevederile Legii nr. 161/2003.

Prin acest ordin nu se

poate adăuga la lege și nici nu se pot modifica dispozițiile legii în baza căreia

a fost emis.

Punctajele rezultate ca

urmare a aplicării criteriilor stabilite prin instrucțiuni nu sunt în concordanță

cu însuși actul normativ care a determinat emiterea ordinului.

Criteriile au avut un

caracter mult prea permisiv și au condus la situația în care majoritatea (funcționarilor

publici) a obținut asemenea punctaje care au permis avansarea chiar promovarea într-o

funcție superioară celei ocupate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 161/2003,

ceea ce contravine dispozițiilor legii care nu permiteau promovarea sau avansarea

decât pe bază de concurs.

Criteriile au fost stabilite

în vederea reîncadrării și nu a promovării sau avansării.

Prin concluziile scrise,

intimata-pârâtă Agenția Națională a Funcționarilor Publici a solicitat respingerea

recursului ca nefondat, având în vedere că instrucțiunile privind reîncadrarea funcționarilor

publici nu încalcă prevederile normelor de tehnică legislativă și prin urmare nici

prevederile Legii nr. 161/2003.

Recursul este nefondat.

Art. 16 pct. 5 lit.

a)-d) din Legea nr. 161/2003 în vigoare la data emiterii deciziei atacate stabilește

numărul maxim al funcțiilor publice de execuție din cadrul autorității sau funcției

publice.

Același articol prevede

și că numărul maxim al funcționarilor publici de execuție poate fi majorat numai

în situații temeinic justificate de către autoritatea sau instituția publică respectivă

cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Art. 53-55 din aceeași

lege au drept obiect dreptul funcționarului public de a promova în funcția publică

și de a avansa în grade de salarizare. Totodată, în acest scop este stabilit criteriul

concursului.

Prevederile art. 5

alin. (1) din instrucțiunile aprobate prin ordinul nr. 218/2003 se referă la criteriile

avute în vedere la reîncadrarea funcționarilor publici.

Din economia textelor

analizate rezultă că reîncadrarea funcționarilor publici nu a fost concepută nici

ca o promovare în grad și salarizare, dar nici ca o retrogradare în grad și salarizare.

Reîncadrarea funcționarilor

publici a reprezentat o reașezare a funcțiilor și gradelor.

Întrunirea punctajului

nu conduce automat la obținerea gradului, fiind necesar și îndeplinirea criteriului

referitor la numărul maxim de posturi.

Recurenta nu a demonstrat

modul în care aplicarea criteriilor prevăzute în Instrucțiuni ar putea duce la o

promovare sau avansare a funcționarului public.

Obținerea punctajului

rezultat ca urmare a aplicării criteriilor stabilite prin Instrucțiunile date în

aplicarea Legii nr. 161/2003 nu trebuie privită ruptă de contextul Legii nr. 161/2003.

Problema ridicată de recurentă

reprezintă doar o supoziție nesusținută de probe.

În mod evident, criteriile

analizate permit reîncadrarea funcționarilor publici și nu avansarea/promovarea

acestora.

În consecință, nefiind

întrunite motivele de recurs analizate, urmează ca în temeiul art. 20 alin. (3)

din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., se va dispune

respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta D.G.F.P. Hunedoara în numele și pentru D.G.F.P. Alba împotriva sentinței

nr. 148 din 19 decembrie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 februarie 2008.