ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5589/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5589/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios
administrativ înregistrată la Curtea de Apel București, inițial sub nr. 2309
din 23 iulie 2003 și ulterior, acțiunea precizată la 24 septembrie 2003,
reclamantul B.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a
Vămilor și Autoritatea Națională a Funcționarilor Publici, anularea deciziilor
nr. 1266 din 14 august 2003, nr. 1274 din 15 august 2003, nr. 1194 din 25 iulie
2003, emise de pârâta Direcția Generală a Vămilor, anularea adresei nr. 32210 din
19 august 2003, a Direcției Generale a Vămilor, a avizului nr. 5190 din 5
august 2003, al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și obligarea
pârâtelor la reîncadrarea sa în funcția de consilier superior, conform Legii
nr. 188/1999, modificată prin Legea nr. 161/2003 și Ordinului nr. 218/2003 al
Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Cauza a fost soluționată prin
sentința nr. 1947 din 19 noiembrie 2003, fiind admisă în parte acțiunea
reclamantului. S-au anulat deciziile Direcției Generale a Vămilor nr. 1194 din
25 iulie 2003, nr. 1264 din 14 august 2003, nr. 1266 din 14 august 2003 și
avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 5190 din 5 august 2003.
A fost menținută decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003, a Direcției Generale a
Vămilor și comunicarea făcută în baza acesteia, în ceea ce-l privește pe
reclamant, numit în funcția publică de inspector asistent. S-au respins
cererile reclamantului privind anularea deciziei nr. 1163 din 15 iulie 2003,
emisă de pârâta Direcția Generală a Vămilor și reevaluarea punctajului acordat.
Împotriva acestei sentințe au
formulat recurs, atât reclamantul B.F., cât și pârâta Agenția Națională a
Funcționarilor Publici, acesta din urmă fiind anulat ca netimbrat.
Recursul formulat de către reclamant
a fost admis prin decizia nr. 8939 din 14 decembrie 2004, a Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, fiind casată
sentința civilă nr. 1947 din 19 noiembrie 2003, a Curții de Apel București și
trimisă cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
În motivarea deciziei s-a reținut că
prin cererea precizatoare, reclamantul a solicitat și anularea deciziei nr.
1274 din 15 august 2003, a Direcției Generale a Vămilor, cerere asupra căreia
instanța de fond nu s-a pronunțat și că decizia nr. 1264 din 14 august 2003 a
fost anulată în mod eronat, deși petentul nu solicitase aceasta.
Judecând cauza în fond, după casare,
instanța a reținut că prin acțiunea precizată și completată la data de 24
septembrie 2003, reclamantul a solicitat anularea deciziilor nr. 1266 din 14
august 2003, nr. 1274 din 15 iulie 2003 și nr. 1194 din 25 iulie 2003, anularea
adresei nr. 32210 din 19 august 2003 a Direcției Generale a Vămilor, a avizului
nr. 5190 din 5 august 2003 al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și
obligarea pârâtelor la reîncadrarea sa în funcția de consilier superior,
conform Legii nr. 188/1999, modificată prin Legea nr. 161/2003 și Ordinului nr.
218/2003 al Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Reclamantul a arătat că această
reîncadrare o consideră nelegală, întrucât punctajul obținut nu este corect,
fiind greșit aplicate criteriile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. a) - d) din
Instrucțiunile Agenției Naționale a Funcționarilor Publici din data de 27 mai
2003, punctajul corect ar fi fost, a susținut reclamantul, 8,50 puncte, ceea ce
ar fi determinat reîncadrarea sa în funcția de inspector principal.
Curtea de Apel București, secția a
VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 767 din
20 iunie 2005, a respins acțiunea formulată de reclamantul B.F., în
contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională a Vămilor și Agenția Națională
a Funcționarilor Publici, ca neîntemeiată.
În motivarea soluției s-a reținut,
în baza fișei de evaluare pe anul 2002 și fișei postului reclamantului, că
punctajul a fost corect stabilit, în conformitate cu Instrucțiunile privind
reîncadrarea funcționarilor publici din data de 27 mai 2005, punctajul corect
fiind de 2 puncte, iar nu de 2,50 puncte, cum a susținut reclamantul.
S-a reținut, de asemenea, că,
potrivit prevederilor art. 1 din Ordinul nr. 1519 din 29 noiembrie 2004, al
Autorității Naționale a Vămilor, au fost revocate toate deciziile emise de
Directorul general al Direcției Generale a Vămilor, cu privire la reîncadrarea
funcționarilor publici, emise după data de 15 iulie 2003, pe cale de consecință
fiind revocate deciziile contestate de reclamant, inclusiv adresa nr. 32210 din
19 august 2003, privind comunicarea deciziei nr. 1266 din 14 august 2003, cât
și avizul nr. 5190 din 5 august 2003, emis de Agenția Națională a
Funcționarilor Publici.
Și această hotărâre a fost atacată
cu recurs de reclamantul B.F., criticând-o în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.
civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței, admiterea cererii
sale de contestare a punctajului stabilit de Direcția Generală a Vămilor și
reîncadrarea sa în funcția de consilier superior, recurentul susținând că la
data dezbaterii în fond a cauzei, nu îi fusese comunicat Ordinul Direcției
Generale a Vămilor nr. 1519 din 29 noiembrie 2004.
Examinând sentința atacată, în
raport cu critica formulată, probele administrate în cauză, dispozițiile legale
incidente pricinii și potrivit art. 304
1
C. proc. civ., se constată
că recursul este nefondat.
Prin Ordinul nr. 1519 din 29 iulie
2004, al Secretarului de Stat al Autorității Naționale a Vămilor, având în
vedere prevederile art. XVII alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, privind
unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților
publice, a funcțiilor publice și în domeniul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției și prevederile Ordinului Agenției Naționale a
Funcționarilor Publici nr. 218 din 27 mai 2003, referitoare la „Instrucțiuni
privind reîncadrarea funcționarilor publici”, ordin emis în aplicarea și
executarea sentinței civile nr. 4923 din 15 noiembrie 2004, pronunțată de
Tribunalul București, au fost revocate deciziile Directorului general al
Direcției Generale a Vămilor, emise cu privire la reîncadrarea funcționarilor
publici, după data de 15 iulie 2003. Ca urmare a revocării deciziilor
menționate, încadrarea funcționarilor publici în cadrul Autorității Naționale a
Vămilor este cea prevăzută în deciziile emise până la data de 15 iulie 2003.
Se reține că, prin ordinul
menționat, care este un act administrativ emis în executarea unei hotărâri
judecătorești definitive și irevocabile, au fost revocate deciziile nr. 1266
din 14 august 2003, nr. 1274 din 15 iulie 2003, nr. 1194 din 25 iulie 2003, a
căror anulare reclamantul a solicitat-o prin cererea de precizare și completare
la acțiune, ordinul producând efecte juridice și asupra raporturilor de
serviciu ale recurentului-reclamant.
Pe cale de consecință, urmare a
revocării acestor decizii, au fost revocate și adresa nr. 32210 din 19 august
2003, privind comunicarea deciziei nr. 1266 din 14 august 2003, ca și avizul
nr. 5190 din 5 august 2003, emis de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Cât privește susținerile
recurentului, privind greșita aplicare a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. d)
din Ordinul nr. 218/2003, al Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor
Publici, în sensul acordării unui punctaj mai mare, pentru activitatea
desfășurată și acestea urmează a fi înlăturate, în raport cu împrejurarea că
raportul privind evaluarea, ca și fișa de apreciere vizau activitatea
desfășurată de reclamant, în cursul anului 2002, iar atribuțiile la care se
referă reclamantul, ca fiind de o complexitate ridicată, au fost stabilite în
sarcina sa, prin ordine emise ulterior evaluării, nefiind cuprinse în fișa
postului său pentru anul 2002.
În consecință, soluția adoptată de
instanța de fond este legală și temeinică, iar recursul, nefondat, urmează să
fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de B.F.
împotriva sentinței civile nr. 767 din 20 iunie 2005, a Curții de Apel
București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 22 noiembrie 2005.