ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4973/2010

Prin cererea de

revizuire înregistrată sub nr. de mai sus, revizuenta S.C. F. S.A. a solicitat

în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea Deciziei civile nr.

1895/R/2009 din 9 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, care este potrivnică

Deciziei civile nr. 4894 din 27 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția civilă, Dos. nr. 739/117/2007.

Astfel, recurenta

susține că decizia atacată pe calea revizuirii este dată cu încălcarea puterii

de lucru judecat față de dispozițiile Deciziei civile nr. 4894 din 29 aprilie

2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă, cu atât mai mult cu

cât a emis dispoziția de soluționare a notificării, motiv pentru care în mod

greșit s-a dispus obligarea ei la plata unei amenzi civile de 500 RON pe zi de

întârziere până la executarea integrală a obligației de a face stabilită în

sarcina ei prin Sentința civilă nr. 511 din 11 martie 2005 a Tribunalului Cluj.

Intimatul prin

întâmpinarea depusă la filele 92-106 s-a opus admiterii revizuirii.

Examinând hotărârea

atacată prin prisma motivelor de revizuire invocate, a dispozițiilor art. 322

pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin Decizia civilă

nr. 1895 din 9 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj s-a admis în parte recursul

reclamantului S.E. împotriva Deciziei civile nr. 380 din 16 iunie 2009 a

Tribunalului Cluj Dos. nr. 12679/211/2008 pe care a modificat-o în parte în

sensul admiterii în parte a apelului reclamantului împotriva Sentinței civile

nr. 4831 din 31 martie 2009 a Judecătoriei Cluj-Napoca în Dos. nr. 12679/31

1/2008 pe care a schimbat-o în sensul admiterii în parte a acțiunii

reclamantului împotriva pârâtei SC F. SA, fiind obligată petenta la plata unei

amenzi civile de 500 RON pentru fiecare zi de întârziere începând cu data

rămânerii irevocabile a Hotărârii din 9 octombrie 2009 și până la executarea

integrală și efectivă a obligației de a face, stabilită în sarcina debitoarei

SC F. SA prin Sentința civilă nr. 511 din 11 martie 2005 Dos. 3422/2004 a

Tribunalului Cluj.

A fost menținută

dispoziția din sentință și decizia referitoare la respingerea restului

petitelor.

Pentru a pronunța

această hotărâre au fost reținute următoarele considerente:

Obligația stabilită

prin Sentința civilă nr. 511/2005 constă în obligația pârâtei de emitere în

favoarea reclamantului a deciziei pentru stabilirea de măsuri reparatorii prin

echivalent pentru cota de 377/7 parte din imobilul ce a fost înscris în CF 5683

Cluj cu nr. top 5112/2 și este, în întregul ei, o obligație de a face ce nu

poate fi îndeplinită decât de către pârât, situație în care în cazul neexecutării

ei, devin incidente dispozițiile art. 580

3

C. proc. civ.

S-a reținut astfel,

că întrucât dispozițiile Sentinței civile nr. 511/2005 nu au fost executate,

s-a emis somație la 11 august 2008 în dosarul execuțional nr. 634/2006 de către

executorul judecătoresc S.R.M., și cum pârâta S.C. F. S.A. nu și-a îndeplinit

obligația stabilită în sarcina sa prin hotărârea judecătorească sus-menționată,

executorul judecătoresc a încheiat la 28 august 2008 un proces-verbal în acest

sens.

Curtea de Apel Cluj a

mai reținut că în temeiul art. 580

3

C. proc. civ., poate fi aplicată

o amendă, întrucât pârâta nu și-a îndeplinit și executat integral obligația

stabilită în sarcina sa prin Sentința civilă nr. 511/2005.

În cauză s-a mai

apreciat că verificarea îndeplinirii obligației stabilită prin Sentința civilă

nr. 511/2005 poate fi făcută atât pe calea plângerii stabilită de art. 26 alin.

(3) din Legea nr. 10/2001, pentru unele aspecte, cele ce țin de chestiunile

reglementate de această lege, cum ar fi modalitatea de stabilire a

despăgubirilor, cât și prin procedura prevăzută de art. 580 C. proc. civ.,

pentru verificarea îndeplinirii obligației în sine, stabilită prin Sentința

civilă nr. 511/2005.

Faptul că dispoziția

emisă respectă sau nu cerințele legale, poate face obiectul unei plângeri în

temeiul art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, iar faptul că pârâta și-a

respectat sau nu obligația stabilită prin Sentința civilă nr. 511/2005 face

obiectul analizei instanței în procedura prevăzută de art. 580

3

C.

proc. civ.

S-a mai reținut de

către Curtea de Apel Cluj că sentința civilă sus-evocată, obligă pârâta să

emită în favoarea reclamantului decizie pentru stabilirea de măsuri reparatorii

prin echivalent iar nu doar propunere de măsuri reparatorii, stabilirea

însemnând în speță propunerea unei măsuri reparatorii concrete, cum este în

cauză despăgubirea în bani, cuantificarea nivelului sumei de plată și plata

efectivă a despăgubirilor bănești, cât timp obligația este în întregime

personală a societății reiese că trimiterea la un terț, cum a procedat pârâta,

lasă fără finalitate titlul executoriu, cât timp acel terț nu are nici o

obligație de executat potrivit Sentinței civile nr. 511/2005 și Legii nr.

10/2001 în vigoare la data pronunțării acestei sentințe.

Cum pârâta nu și-a

executat integral obligația stabilită prin Sentința civilă nr. 511/2005 în

temeiul art. 580

3

C. proc. civ. se poate aplica pârâtei o amendă de

500 RON pe fiecare zi de întârziere până la executarea integrală și efectivă a

obligației de a face, stabilită în sarcina debitoarei prin Sentința civilă nr.

511/2005.

Revizuenta susține

astfel, că Decizia civilă nr. 1895/2009 a Curții de Apel Cluj este potrivnică

Deciziei civile nr. 4894 din 27 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția civilă, Dos. 739/117/2008. Astfel, prin Decizia nr. 4894/2009

a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a respins recursul declarat de

reclamantul S.E. împotriva Deciziei civile nr. 361 din 18 octombrie 2007 a

Curții de Apel Cluj. Litigiul soluționat prin hotărârea sus-evocată a avut ca

obiect plângere în condițiile Legii nr. 10/2001, fiind astfel diferit de cel al

litigiului soluționat prin Decizia civilă nr. 1895/2009 a Curții de Apel Cluj,

ce are ca temei de drept dispozițiile art 580

3

C. proc. civ.

Posibilitatea de a se

cere revizuirea unei hotărâri pentru contrarietate, în temeiul și condițiile

prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este supusă următoarelor condiții

și anume existența a două hotărâri potrivnice.

Această condiție se

referă la dispozitivul hotărârii, în sensul că ele conțin dispoziții

neconciliabile, ce nu se pot executa simultan.

A doua condiție

vizează ca hotărârile să fie date în aceeași pricină, între aceleași persoane,

având aceeași calitate, cu alte cuvinte este necesar ca hotărârile să conțină

elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat.

O altă condiție

vizează ca în cursul celui de al doilea proces să nu se fi discutat existența

primei hotărâri, instanța să fi omis să soluționeze excepția autorității de

lucru judecat.

Astfel, dreptul de a

cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri are în vedere existența

excepției autorității de lucru judecat.

Examinând astfel,

cele două hotărâri, Decizia civilă nr. 1895/2009 a Curții de Apel Cluj (ce se

susține că este potrivnică) și respectiv Decizia nr. 4894/2009 a Înaltei Curți

de Casație și Justiție, sub aspectul triplei identități (de obiect, părți și

cauză) ca o condiție sine qua non a revizuirii pentru contrarietate, este de

reținut că deși există identitate de părți, nu este îndeplinită condiția

identității de obiect, în condițiile în care litigiul soluționat prin Decizia

civilă nr. 4894/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție are ca obiect

plângere în temeiul Legii nr. 10/2001, iar litigiul soluționat prin Decizia

civilă nr. 1895/2009 a Curții de Apel Cluj are ca obiect aplicarea

dispozițiilor art. 580

3

C. proc. civ. - obligație de a face. Pe de

altă parte, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul în

respectarea puterii de lucru judecat.

Astfel, hotărârile a

căror contrarietate se invocă trebuie să fie date în aceeași pricină, iar în

cursul celui de-al doilea proces să nu se fi invocat existența primei hotărâri,

sau chiar dacă a fost invocată, instanta să fi omis să se pronunțe. Din

perspectiva excepției autorității de lucru judecat care este un element

esențial al revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este de

reținut că această excepție a fost invocată de SC F. SA în toate fazele

procesuale, fiind analizată de Curtea de Apel Cluj în considerentele Deciziei

nr. 1895/2009, apreciindu-se că ea nu este incidentă în cauză în condițiile în

care obiectul litigiului este diferit (fila 34 Dos. nr. 12679/211/2008 al

Curții de Apel Cluj). Astfel, din perspectiva celor expuse, a faptului că nu

există identitate de obiect între cele două hotărâri, nefiind încălcat nici

principiul autorității de lucru judecat, susținerile revizuentei nu se

circumscriu exigențelor prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. De altfel,

în condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. instanța are

competența doar să examineze existența triplei identități (obiect, părți și

cauză) între cele două hotărâri cu privire la care se susține existența

contrarietății, astfel că în cadrul acestei revizuiri nu poate fi examinată

susținerea revizuentei legată de emiterea dispoziției privind soluționarea

notificării formulate de S.E.

Astfel din

perspectiva celor expuse, susținerile revizuentei nu se circumscriu

dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., motiv pentru care urmează a se

respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de S.C. F. S.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

revizuire formulată de revizuenta S.C. F. S.A. împotriva Deciziei civile nr.

1895/R din 9 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 octombrie 2010.

Procesat de GGC - DG