ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4875/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 43 din 2 februarie 2010, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul L.C. în contradictoriu cu autoritatea pârâtă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, a dispus anularea Ordinului 2775 din 05 octombrie 2009 emis de autoritatea pârâtă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală și reintegrarea reclamantului în funcția și atribuțiile specifice postului din care a fost demis. Instanța a mai obligat autoritatea pârâtă la plata către reclamant a drepturilor salariale de care a fost lipsit până la data reintegrării efective, precum și la suma de 9 RON cheltuieli de judecată către reclamant.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Ordinul din 5 octombrie 2009 emis de autoritatea pârâtă Ministerul Finanțelor Publice s-a dispus demiterea reclamantului din funcția de director coordonator adjunct al Direcției Generale a Finanțelor Publice Galați, măsură motivată de aducerea la îndeplinire a prevederilor O.U.G. nr. 37/2009 precum și de necesitatea reorganizării serviciilor deconcentrate din teritoriu ale autorității pârâte. Reluând considerentele Deciziei nr. 1629 din 3 decembrie 2009 a Curții Constituționale a României, instanța de fond a concluzionat că măsura dispusă împotriva reclamantului este una lipsită de temei legal, atâta vreme cât O.G. nr. 37/2009 a fost declarată neconstituțională, și că actul contestat trebuie anulat ca lipsit de temei juridic, apreciind că nu se mai impune și analiza celorlalte motive de nelegalitate invocate în cauză de reclamant.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală în nume propriu și în numele Ministerului Finanțelor Publice, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Susține, în esență, recurenta-pârâtă că în mod eronat instanța de fond a reținut că în speță este vorba de o eliberare din funcție în temeiul O.U.G. nr. 37/2009, pentru că în realitatea trebuie să ne raportăm la anularea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice din 5 octombrie 2009 și încetarea de drept a unui contract de management, raportul de evaluare privind activitatea intimatului-reclamant L.C., în calitate de director coordonator adjunct al județului Galați, în conformitate cu contractul de management nr. AA/2009, concluzionând că activitatea desfășurată în perioada 1 iunie 2009 - 31 august 2009 a fost necorespunzătoare.

Precizează recurenta-pârâtă că atâta timp cât art. 10 alin. (1) lit. b) din contractul de management prevede posibilitatea încetării lui „la inițiativa Ministerului Finanțelor Publice, la propunerea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ca urmare a evaluării activității directorului coordonator ca necorespunzătoare, fără notificare, fără punerea în întârziere sau intervenția instanței”, măsura luată prin actul administrativ atacat este legală și temeinică, contractul de management neputând fi asimilat unui contract individual de muncă. Pe de altă parte, susține recurenta-pârâtă, în condițiile în care se reține neconstituționalitatea dispozițiilor O.U.G. nr. 37/2009, trebuie avut în vedere faptul că chiar Ordinul de numire în funcția publică de conducere, de director coordonator adjunct a intimatului-reclamant a fost emis și în temeiul O.U.G.

nr. 37/2009. Cât privește măsura dispusă de instanța de fond, aceea de reintegrare a intimatului-reclamant în funcția pe care a deținut-o anterior emiterii ordinului de demitere, recurenta-pârâtă precizează că aceasta nu are susținere legală, pentru ocuparea unei funcții echivalente cu cea deținută, aceea de director coordonator fiind necesară îndeplinirea unei proceduri stabilite prin H.G. nr. 527/2009 privind aprobarea modelului cadru al contractului de management. Referitor la capătul de cerere privind obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată, aceasta susține că instanța de fond nu a motivat în niciun fel această obligație. Recurenta-pârâtă concluzionează în sensul că sentința recurată conține o motivație străină de speța supusă soluționării, astfel că solicită admiterea recursului pe care și-l întemeiază pe dispozițiile art. 304 1 coroborat cu art. 312 alin. (3) și (5) C. proc.

civ. Recursul este fondat și urmează a fi admis potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare. Prin acțiunea formulată intimatul-reclamant L.C. a solicitat anularea Ordinului din 5 octombrie 2009 emis de Ministerul Finanțelor Publice și reintegrarea sa în funcțiile și atribuțiile specifice avute anterior, precum și obligarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală la plata drepturilor salariale de care a fost lipsit până la data reintegrării efective, cererea fiind soluționată favorabil prin sentința nr. 43 din 2 februarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal. Ordinul a cărei anulare se cere este întemeiat, printre alte dispoziții legale, și pe dispozițiile O.U.G.

nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice și el prevede că începând cu data de 6 octombrie 2009 își încetează aplicabilitatea Ordinul nr. 1299/2009 al Ministerului Finanțelor Publice, privind numirea intimatului-reclamant L.C. pe o perioadă de 1 an, în funcția de conducere de director coordonator adjunct - activitatea de inspecție fiscală în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului Gorj.

Pentru a statua asupra legalității Ordinului din 5 octombrie 2009 prin care intimatul-reclamant a fost demis din funcția pe care o deținea, trebuie cu prioritate să se analizeze legalitatea emiterii Ordinului nr. 1299/2009 al Ministrului Finanțelor Publice de numire a acestuia în funcția de director coordonator adjunct și numai într-un subsidiar clauzele din contractul de management nr. AA/2009 încheiat între Ministerul Finanțelor Publice și intimatul reclamant precum și constatările comisiei, de evaluare a activității reclamantului în calitatea sa de director coordonator adjunct, cuprinse în raportul de evaluare. Ordinul nr. 1299 din 25 mai 2009 emis de Ministerul Finanțelor Publice de numire a intimatului-reclamant pe funcția de director coordonator adjunct la Activitatea de inspecție fiscală în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului Galați, s-a întemeiat și pe dispozițiile O.U.G.

nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice și ale H.G. nr. 527/2008 privind aprobarea modelului cadru al contractului de management. O.U.G. nr. 37/2009 a fost însă declarată neconstituțională prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009 pronunțată de Curtea Constituțională în cadrul unei obiecții de neconstituționalitate a legii de aprobare a acestei Ordonanțe. Prin Decizia susmenționată s-a reținut neconstituționalitatea extrinsecă a O.U.G. nr. 37/2009, întrucât s-a emis de către Guvern o Ordonanță de Urgență într-un domeniu rezervat prin Constituție legii organice, lipsirea de temei constituțional al actului normativ primar, respectiv al O.U.G. nr. 37/2009 având ca efect încetarea de drept a actelor subsecvente emise în temeiul acestuia, respectiv al actului administrativ de numire al intimatului-reclamant în funcția de director coordonator adjunct precum și a contractului de management.

Așadar, numirea intimatului-reclamant într-o funcție publică de conducere în alte condiții decât cele reglementate prin Legea nr. 188/1999 reprezintă un act nelegal al cărui beneficiu nu poate fi invocat. Viciul de neconstituționalitate al actului normativ primar, al O.U.G. nr. 37/2009, este de natură a antrena și viciul actului administrativ de numire emis în baza acestuia, astfel că actul de numire pe postul respectiv devine inexistent. Cu alte cuvinte este lipsit de suport legal actul administrativ adoptat în baza unei Ordonanței de Guvern afectată de viciul neconstituționalității.

Rezultă astfel că atâta vreme cât actul de numire al intimatului-reclamant în funcția publică de conducere este un act nelegal, al cărui beneficiu nu mai poate fi invocat, în mod corect, autoritatea pârâtă - Ministerul Finanțelor Publice a emis Ordinul din 25 octombrie 2009 prin care a dispus încetarea aplicabilității Ordinului de numire în funcția publică de director coordonator-adjunct a intimatului-reclamat. De observat că chiar și autoritatea emitentă a actului de numire a avut rezerve în ceea ce privește numirea pe funcția de conducere de director coordonator a intimatului-reclamant, de vreme ce numirea s-a făcut doar pe o perioadă de 1 an, ulterior în cadrul procesului de evaluare constatându-se că acesta a desfășurat o activitate necorespunzătoare ca manager.

Toate aceste aspecte vin să întărească legalitatea emiterii ordinului de încetare a aplicabilității Ordinului de numire în funcția publică de conducere, practic de încetare a contractului de management nr. AA/2009 încheiat între Ministerul Finanțelor Publice și intimatul-reclamant și în conținutul căruia, se prevede la art. 10 alin. (1) lit. b), posibilitatea încetării acestuia la inițiativa Ministerul Finanțelor Publice ca urmare a evaluării activității directorului coordonator ca necorespunzătoare. Având în vedere considerentele expuse, instanța de control judiciar constată că acțiunea reclamantului este neîntemeiată, motiv pentru care în baza art. 312 C. proc. civ. recursul declarat de Agenția Națională de Administrare Fiscală în nume propriu și în numele Ministerul Finanțelor Publice în baza mandatului din 11 ianuarie 2010 se va admite iar sentința instanței de fond se va modifica în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de către recurenta-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală în nume propriu și în numele Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 43 din 2 februarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal. Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2010.