ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 977/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 977/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul B.M. a
chemat în judecată M.F.P. – A.N.A.. solicitând instanței ca în contradictoriu
cu pârâtul să dispună anularea preavizului nr. 23318 din 24 aprilie 2009 emis
de pârât, având în vedere că a fost emis în baza unei ordonanțe neconstituționale.
Astfel, susține
reclamantul, prin preavizul a cărei anulare o solicită, pârâtul a dispus
demiterea sa din funcția de director executiv al D.R.A.O.V. Galați motivat de aducerea
la îndeplinire a prevederilor O.G. nr. 37/2009, precum și de necesitatea
reorganizării serviciilor deconcentrate din teritoriu ale autorității pârâte.
Curtea de Apel Galați,
secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 100 din
30 martie 2010, a admis acțiunea formulată de reclamant și a dispus anularea
Ordinului nr. 23318/2009 emis de autoritatea pârâtă G.R. și reintegrarea
reclamantului în funcția și atribuțiile specifice postului din care a fost
demis.
Pentru a pronunța
această sentință, instanța a reținut că actul administrativ atacat este lipsit
total de justificare legală, contravenind legii fundamentale.
Astfel, reține
instanța, O.G. nr. 37/2009 „afectează” statutul juridic al unor funcționari
publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcetrate ale
ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din
unitățile administrativ teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999,
republicată, adoptată de Parlament în conformitate cu prevederile art. 37 alin.
(3) lit. j) din Constituție.
S-a mai reținut de
către instanța de fond că, Guvernul prin întreg conținutul reglementării a
intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competență materială, încălcând
astfel dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție.
Împotriva acestei
sentințe, considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs G.R.
Recurentul a
susținut, în esență, că față de cererea ce vizează anularea preavizului nr. 23318
din 24 aprilie 2009 și reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior,
Guvernul nu are calitate procesuală pasivă, această calitate revenind exclusiv
M.F.P. – A.N.A.F., instituția emitentă a preavizului susmenționat.
S-a mai susținut că,
prin întâmpinarea formulată în fața instanței de fond, Guvernul a invocat
această excepție, însă, curtea de apel nu s-a pronunțat, făcând o gravă
confuzie între G.R. și M.F.P. – A.N.A.F.
Prin întâmpinare,
intimatul-reclamant B.M. a solicitat respingerea recursului ca fiind lipsit de
interes, argumentând prin aceea că, prin Ordinul M.F.P. nr. 1252/2010 s-a
dispus reîncadrarea sa pe funcția deținută.
Recursul este lipsit
de interes.
În fapt, acțiunea
introductivă de instanță reclamantul B.M. a solicitat instanței să dispună anularea
preavizului nr. 23318 din 24 aprilie 2009 emis de M.F.P. – A.N.A.F.
Admițându-i acțiunea,
prin sentința civilă nr. 100 din 30 martie 2010, instanța de fond a dispus
anularea preavizului susmenționat și reintegrarea reclamantului în funcția și
atribuțiile specifice postului din care a fost demis.
Față de această
împrejurare, recursul declarat de G.R. împotriva sentinței civile nr. 100 din
30 martie 2010 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și
fiscal, apare ca fiind lipsit de interes, atâta timp cât cererea reclamantului
a fost soluționată în mod favorabil.
Într-adevăr, în literatura
juridică se arată că pentru a fi parte în proces, trebuie îndeplinite cumulativ
următoarele condiții: calitatea procesuală, capacitatea procesuală, existența
unui interes și afirmarea unui drept. Aceste condiții sunt în același timp și
condiții de exercițiu ale acțiunii civile.
Referitor la interes,
acesta este definit ca fiind folosul urmărit de cel care a pus în mișcare
acțiunea civilă, folos care poate fi material și moral.
Din punct de vedere
al acțiunii juridice, interesul trebuie să fie legitim, juridic, să fie născut
și actual, să fie personal și direct.
Excepția lipsei de
interes este o excepție de fond, absolută și peremtorie.
În speță,
reclamantului B.M. i-a fost admisă acțiunea, în sensul anulării Ordinului nr. 23318/2009
emis de autoritatea pârâtă și a reîncadrării sale în funcția și atribuțiile
specifice postului din care a fost admis.
Cum recurentul G.R. a
invocat excepția lipsei calității procesuale pasive față de capătul de cerere privind
anularea preavizului nr. 23318/2009, și cum acest preaviz a fost anulat iar
reclamantul reintegrat în funcția deținută anterior demiterii, recursul
declarat va fi respins ca rămas fără interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de G.R. împotriva sentinței civile nr. 100 din 30 martie 2010 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca rămas fără interes.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 18 februarie 2011.