Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.11.2009
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5000/2009

HOTĂRÂRE
11.11.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5000/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Soluția instanței de fond. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC M. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta CNVM, suspendarea executării Ordonanței nr. AA/2008 emisă de CNVM, precum și a atestatului nr. RR/2008, pe care se întemeiază ordonanța menționată. În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esență că atestatul nr. RR/2008 emis de CNVM confirmă, în mod eronat, că SC M. SA ar fi emitent de valori mobiliare, deși această societate nu îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 297/2004 pentru a fi calificată ca atare, acțiunile sale nefiind tranzacționate pe o piață reglementată.

Astfel cererea de suspendare trebuie admisă întrucât societatea reclamantă nu poate respecta actul administrativ emis de CNVM, care nu ar putea fi adus la îndeplinire de societate fără încălcarea drepturilor fundamentale ale acționarilor societății. Prin sentința civilă nr. 1793 din 28 aprilie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare formulată de reclamanta SC M. SA. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în speță nu sunt îndeplinite cele două condiții impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 republicată, pentru suspendarea executării actului administrativ, astfel cum acestea sunt definite de art. 2 alin. (1) lit. ș) și t) din aceeași lege.

Astfel, instanța de fond a apreciat că motivele invocate de reclamantă în susținerea acțiunii nu sunt de natură a crea o îndoială serioasă în privința legalității atestatului care confirmă calitatea de emitent de valori mobiliare a societății reclamante sau a ordonanței de obligare a Consiliului de administrație de a iniția și finaliza demersurile necesare privind încheierea unui contract de prestări servicii cu SC D.C. SA, argumentele juridice prezentate nefiind probate.

A mai reținut prima instanță că afirmațiile reclamantei în sensul că actele a căror executare se solicită a fi suspendată, ar încălca voința acționarilor, sunt combătute de dispozițiile deciziei nr. 705 din 28 octombrie 2005 a Curții de Apel București, irevocabilă, prin care a fost respins apelul pârâtei SC M. SA, împotriva sentinței civile nr. 724/2005 pronunțată de Tribunalul București, care a dispus anularea hotărârii AGEA din data de 09 septembrie 2004, hotărâre care privea declararea SC M. SA ca societate de tip închis și începerea procedurilor de retragere de la tranzacționare a acțiunilor acestei societăți.

Totodată, s-a mai reținut că prin sentința civilă nr. 1150 din 02 mai 2007 a Curții de Apel București s-a dispus anularea atestatului nr. VV din 23 august 2006 relativ la retragerea de la tranzacționare a acțiunilor SC M. SA de pe piața RASDAQ, precum și a deciziei nr. 2234 din 23 august 2006, emisă de CNVM, de retragere de la tranzacționare a acțiunilor SC M. SA de pe piața RASDAQ. Astfel prima instanță a concluzionat în sensul că aspectele invocate de reclamantă referitoare la încălcarea dispozițiilor Legii nr. 297/2004 privind condițiile de admitere la tranzacționare a acțiunilor unei societăți, pot face obiectul analizei în cadrul soluționării pe fond a acțiunii de anulare a actelor administrative contestate și nu în contextul soluționării unei cereri de suspendare a acestora.

2. Motivele de recurs prezentat de recurenta Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC M. SA invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. vizând greșita aplicare a legii și prevederile art. 304 1 C. proc. civ. Prin motivele dezvoltate, în esență, recurenta-reclamantă a susținut și prezentat următoarele critici.

- instanța de fond a făcut în cauză o greșită aplicare a legii în sensul că a nesocotit toate argumentele prezentate în dovedirea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, republicată; - cu referire la paguba iminentă recurenta a menționat că aceasta rezultă și este evidențiată de pierderile pe care le suferă toate societățile ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe bursele din întreaga lume, urmare a crizei financiare globale, astfel că solicitarea de admitere a acțiunilor la tranzacționare este privită ca o acțiune de foarte mare risc și de natură a prejudicia grav interesele societății și ale acționarilor, aceștia riscând să piardă în mai puțin de 3 luni întreaga valoare a investiției; - instanța de fond a apreciat greșit în sensul că nu este îndeplinită cerința cazului bine justificat în condițiile în care atât Ordonanța cât și Atestatul emise de CNVM, a căror suspendare s-a solicitat, depășesc cadrul legal în care autoritatea pârâtă putea emite astfel de acte, din cuprinsul prevederilor art. 211 și art. 180 din Legea nr. 297/2004 rezultând cu claritate că CNVM se poate pronunța numai ulterior exercitării intenției și voinței societății; - și atestatul nr. RR/2008 emis de CNVM depășește cadrul legal în care CNVM putea emite astfel de acte, fiind dat cu încălcarea art. 9 alin. (3) din O.U.G.

nr. 25/2002; și - atestatul CNVM constată o situație falsă și anume calitatea de emitent de valori mobiliare a SC M. SA, deși aceasta nu îndeplinește nici una din condițiile prevăzute imperativ de lege pentru a fi calificată ca atare. 3. Considerentele și soluția instanței de recurs. Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate de recurentă, față de apărările intimatei și de prevederile legale incidente dar și sub toate aspectele, conform art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte reține că nu subzistă în cauză motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. vizând greșita aplicare și interpretare a legii, în considerarea celor în continuare prezentate.

După cum constant a hotărât Înalta Curte de Casație și Justiție în jurisprudența sa în această materie pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ se cer a fi îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, republicată, fără însă a se realiza o examinare pe fond a legalității actului a cărui suspendare se solicită, în sensul că analizarea actului administrativ se limitează doar la o simplă „pipăire” a fondului. Din această perspectivă, instanța de recurs apreciază că în mod corect s-a reținut prin hotărârea atacată că nu este îndeplinită în cauză cerința cazului bine justificat, astfel cum este acesta definit de art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, republicată.

Astfel atât Atestatul nr. RR, emis la 16 septembrie 2008, prin care CNVM a confirmat calitatea de emitent de valori mobiliare a societății recurente cât și Ordonanța nr. AA/2008 din aceeași dată, prin care s-a decis ca societatea să finalizeze într-un anumit termen demersurile necesare privind încheierea unui contract de prestări servicii și pe cele aferente reintroducerii la tranzacționare a acțiunilor emise de recurentă pe piața BVB-RASDAQ cuprind textele de lege, respectiv prevederile legale în temeiul cărora au fost emise ca și referiri la hotărâri judecătorești anterioare, irevocabile, ce atestă o anumită situație de fapt ce a format convingerea emitentului în sensul adoptării actelor a căror executare se solicită a fi suspendată.

Nu sunt fondate criticile recurentei, pe de o parte pentru că cel puțin prima facie, nu se poate susține că intimatul CNVN a emis în afara prerogativelor legale conferite, art. 9 alin. (3) din O.U.G. nr. 25/2002 definind atestatul ca fiind actul prin care CNVM confirmă ori recunoaște situații sau calități, raportări ori comunicări de date și informații, ori în cauză prin Atestatul nr. RR din 16 septembrie 2008 se confirmă calitatea de emitent de valori mobiliare a recurentei-reclamante, raportat la hotărârile judecătorești expres arătate și anterior adoptării hotărârii AGEA din data de 9 septembrie 2004. Aspectele legate de multitudinea de hotărâri judecătorești pronunțate ca și determinarea cu claritate a statutului prezent al societății recurente, admisă sau nu la tranzacționare, emitentă sau nu de valori mobiliare, sunt în mod evident chestiuni de fond ce exced cadrului sumar al procedurii suspendării executării.

Pe de altă parte, nici în ceea ce privește Ordonanța nr. AA din 16 septembrie 2008, prezumția de legalitate nu a fost răsturnată, câtă vreme, raportat la statutul SC M. SA, de societate comercială deschisă/deținută publică, chiar dacă contestat, dar neînlăturat definitiv și irevocabil, în mod legal și cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 28/2002, ale Legii nr. 297/2004 (art. 147) CNVM a cerut societății recurente să se încadreze în dispozițiile legale speciale, potrivit cu care este obligată să inițieze și să finalizeze demersurile necesare încheierii unui contract de prestări servicii cu D.C. SA.

În fine, după cum corect a reținut și prima instanță, la data emiterii actelor administrative a căror suspendare de executare se solicită singurul act administrativ care confirma statutul de societate de tip închis a recurentei era anulat irevocabil printr-o hotărâre a Curții de Apel București iar hotărârea AGEA de declarare a societății de tip închis era anulată de asemenea irevocabil de Tribunalul București.

Nefondate sunt și criticile vizând greșita apreciere a instanței de fond în ceea ce privește îndeplinirea condiției pagubei iminente, câtă vreme atât din cuprinsul cererii introductive cât și din motivele de recurs de față nu rezultă practic, în sensul art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004, republicată, în ce constă prejudiciul material efectiv, simpla referire la criza economico-financiară globală și generic la neajunsurile tranzacționării acțiunilor pe BVB-RASDAQ, nefiind evident de natură a conduce la concluzia îndeplinirii acestei cerințe, în situația executării actelor administrative. Față de cele mai sus arătate, în temeiul art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul de față.

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC M. SA, împotriva sentinței civile nr. 1793 din 28 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2009.

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-06-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2678/2015
societatea nu îl mai are, prin efectul legii, și pe care, tot prin efectul legii, nici nu îl poate avea. Referitor la cererea de suspendare a executării atestatului nr. 295/2008 și a ordonanței nr. 539/2008 emise de C.N.V.M., reclamanta a s
ÎCCJ 2008-03-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1345/2008
-a doua condiție ar fi îndeplinită pentru că obligația de plată ar fi de natură să producă o perturbare însemnată în activitatea acesteia raportat la cuantumul obligației de plată și la situația financiară a societății. Împotriva acestei se
ÎCCJ 2009-02-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 764/2009
ri legale. Astfel, argumentează recurenta, în cauză nu s-a dovedit existența unor împrejurări care să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ fiscal atacat, neexistând un caz care să justifice cererea de sus
ÎCCJ 2009-11-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4997/2009
pentru care este dispusă măsura luată de pârâtă nu se poate soluționa nici măcar cererea de suspendare a executării și cu atât mai puțin cererea de anulare a acesteia. În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor suspendării executării actu
ÎCCJ 2009-05-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2914/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 216 din 21 ianuarie 2009 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă, ca neîntemeia
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă